Sarmale cu pasat

Nu am mai mancat de cativa ani sarmale cu pasat.Ce este pasatul? Nimic mai simplu-un substitut al
orezului obtinut din boabe de porumb macinate grosier,cernute apoi pentru a indeparta faina.
Mie imi plac foarte mult si mai ales pentru ca in compozitie eu nu pun carne macinata si taiata in
cubulete foarte mici cu cutitul,adauga jumari,slaninuta afumata.

Sotul meu a fost plecat cateva zile impreuna cu doi dintre baietii nostrii in vizita la cateva rude.De
acolo s-a intors si cu o punga de pasat de porumb.Spelndid am zis eu,macar dupa plimbarea lor m-
am ales si eu cu ceva folositor.
Dar sa trecem la sarmale:
Ingrediente:
700-800gr carne de porc taiata cubulete foarte mici
200 gr slaninuta afumata taiata cubulete
1 cana jumari taiate si ele cubulete
500 gr pasat
2-3 cepe mari
1 lingura untura
piper,boia,condimente pentru sarmale
sare dupa gust
2 linguri pasta de tomate
1 os afumat
varza acra

Mod de preparare:
Pasatul se lasa la inmuiat in apa calda 2-3 ore.
Ceapa se caleste in untura(daca nu vrem untura-folosim ulei) se adauga pasatul scurs bine de
apa,adaugam carnea,jumarile si slaninuta.Condimentele se dauga si ele,pasta de tomate si se mai
lasa 2-3 min pe foc amestecand pentru a nu se prinde.
Curatam frunzele de varza de cotor si le pregatim ca de obicei pentru sarmale.Impachetam sarmalele
pe care le asezam in oala.Intre ele vom aseza si osul afumat.
Se fierb la foc mic pana cand este fiarta umplutura.
Se servesc cu sau fara smantana.Eventual cu un bot de mamaliga.
Sarmale cu nuca, stafide si pasat
 Sarmale cu pasat si nuci din: varza murata, pasat din porumb sau mei, nuci, ciuperci, morcov,
cepe, ulei, suc de rosii, piper, boia, cimbru, sare si marar.
Ingrediente:

 3-4 verze murate

 300 g păsat din boabe de porumb zdrobit sau din mei
 300 g nuci zdrobite
 400 g ciuperci
 1 morcov mare
 3-4 cepe
 150 ml ulei
 500 ml suc de roşii
 piper
 boia
 cimbru
 sare
 1 legătură mărar
 Mod de preparare:
 Speli păsatul în mai multe ape. Cureţi şi speli legumele. Tai mărunt ceapa şi ciupercile.
Razi fin morcovul. Căleşti în ulei ceapa şi morcovul, la foc mic, adaugi ciupercile şi le laşi
pe foc 5 minute, amestecând, lei tigaia de pe foc şi adaugi nucile, păsatul, sare, piper,
cim¬bru, mărarul tocat şi boia după gust. Omogenizezi compoziţia.
 Desfaci verzele în foi şi împachetezi câte o lingură de compoziţie în foile de varză,
formând sărmăluţe. Tai fideluţă varza rămasă.
 Ungi vasul cu ulei şi pui pe fundul lui varză tocată. Aşezi sarmalele în straturi, cu varză în
mijloc şi între straturi, condimentată cu cimbru, piper şi boia.
 Acoperi sarmalele cu foi de varză, apoi torni suc de roşii diluat cu apă călduţă, cât să
acopere sarmalele.
 Le fierbi 1 oră, la foc mediu. Le serveşti cu smântână şi mămăliguţă.
Sarmale de post cu stafide şi nuci
Săptămâna aceasta m-am încumetat pentru prima dată la sarmale de post. (Am prins curaj de
Crăciun, când am făcut pentru prima dată cu carne şi mi-au ieşit f.bune).
Am căutat şi adaptat reţete până am ajuns la o variantă care să îmi convină:
 1/2 kg ciuperci proaspete
 100 g stafide
 100 g nuci mărunţite (nu măcinate)
 1 cană orez
 3 cepe mari
 1 morcov
 100 ml ulei
 sare, piper, mărar
 varză acră
 150 ml suc de roşii
Ceapa se taie mărunt şi se căleşte cu ulei şi puţină apă. Se adaugă morcovul şi se mai lasă puţin.
Se amestecă cu restul: orezul, ciupercile tăiate mărunt, stafidele, nucile, uleiul, condimentele.
Se împachetează în foi de varză şi se dau pe foc, pe plită, la foc mic. Eu le-am făcut în oala de lut, pe
sobă.

Se înmoaie stafidele în apă rece, apoi se trec prin maşina de tocat, împreună cu nuca. Se
căleşte ceapa, se adaugă orezul şi se stinge cu pasta de tomate, apoi se adaugă stafidele şi
nuca şi se lasă să fiarbă cea 10 minute, apoi se presară sare după gust.
Se împachetează sarmalele, apoi se aşază în cratiţa tapetată.,, cu foi de varză. Se acoperă sar-
malele cu foi de varză, se toarnă apă şi se fierb apoi la foc mic.
Sarmale cu seminte de dovleac

Pentru preparare iti trebuie:

 2 buc. morcovi
 250 ml ulei
 1 lingurita boia de ardei
 1 lingurita sare
 1 lingurita cimbru
 250 ml suc de rosii
 2 lingura patrunjel tocat
 300 gr orez
 250 ml supa de legume
 500 gr seminte bostan
 3 buc. cepe
 1 lingurita piper macinat
 1 lingurita boabe piper
 1 lingura pasta tomate
 40 buc. foi vita
 1 ceasca bors
Instructiuni pentru Sarmalute de post cu seminte de dovleac:
Orezul se spala ,si se pune putin la fiert cat sa se umfle ,
Amestecam bine si-l lasam putin la racit .
Semintele de bostan se dau prin masina de tocat .
Curatam ceapa si morcovul si le tocam marunt.

Intr-o tigaie punem ulei la incins si calim usor ceapa,timp de 5 minute

Adaugam semintele de bostan ,morcovul si pasta de tomate si mai lasam cateva minute.
Se amesteca apoi totul cu orezul, adaugam patrunjel tocat si potrivim de sare si piper.
Infasuram sarmalutele in foi de vita (merg si cu foi de varza)
Asezam sarmalele intr-o tava Delimano, turnam sucul de rosii, cana de bors, boabele de piper ,1-2
cregute de cimbru si 2 linguri de ulei .

Completam cu supa de legume cat sa cuprinda sarmalutele.Acoperim cu o folie de aluminiu.

Se dau la cuptor pentru o ora si jumatate.

GASTE UMPLUTE

LAPTE DE BOU

SUPA DE GAINA IN OALA DE PAMANT

PUI FRIPT CU MUJDEI DE USTUROI

Pacele de oaie
SCORNICI
PLACINTA CU DOVLEAC
PLACINTA CU BRANZA
PERE OARZANE FIERTE DE SANZIENE
PASAT FIERT
FASOLE BATUTA
Ingrediente:
– fasole uscata 500 g
– ceapa 4-5 buc. (300 g)
– ulei de floarea-soarelui 4 linguri
– usturoi 1/2 capatana (20 g)
– pasta de rosii 2 linguri (100 g)
– sare, piper
Puneti fasolea la inmuiat, in apa calduta, si lasati-o cateva ore, chiar de pe o zi pe alta. A doua zi, scurgeti
fasolea, puneti-o intr-o cratita si acoperiti-o cu apa rece. Puneti-o la fiert, la foc mic. Cand a inceput sa
clocoteasca, scurgeti iar apa si puneti alta, fierbinte de data aceasta. Repetati operatiunea, punand eventual un
pic de bicarbonat (ajuta fasolea sa fiarba mai repede si, cica, scade efectele neplacute ulterioare :P). Eu nu am
pus, dar daca doriti puteti pune un varf de bicarbonat de sodiu. Scurgeti iar apa, puneti alta si lasati fasolea sa
fiarba la foc mic. Cand fasolea a fiert, dati-o prin strecuratoare sau, daca aveti cum, pasati-o cu blenderul. Puneti-
o pasata inapoi in oala.

Separat, intr-o tigaie mare, puneti uleiul la incins. Adaugati ceapa taiata feliute si lasati-o sa se caleasca.
Adaugati bulionul si amestecati.

Chisalita de prune cu malai

Ingrediente
500 gr prune, 1 l apa, zahar, 20 gr malai

Preparare
Se aleg prune bine coapte, se spala si se pun la fiert intr-o cratita cu apa. Cand incep sa fiarba si
sa se inmoaie, se trec prin strecuratoare. In compozitia obtinuta se adauga 60 gr zahar ,malaiul
si se pune din nou la fiert. Se amesteca bine si se lasa sa mai fiarba 5-10 minute. Zaharul poate
fi inlocuit de miere.
cirese, visine, prune si mere mamalica taiatacu ata

Cartofi COPTI IN SPUZA CU UNT SI SMANTANA

Copil fiind, cand iernile erau lungi, din noiembrie pana in martie, deosebit de
geroase, cu nameti cat casa, cu sanii mari trase de cai care zburdau intr-un adevarat
iures (de multe ori in competitie adevarata, pe strada mea), mama si bunica ca sa ne
mai adune pe noi copii, de prin zapada, sa ne incalzim in jurul sobei din bucatarie,
ne incantau spre seara, cu cartofi copti in cuptorul sobei de tuci sau direct in spuza
(cenusa) ramasa de la lemnele arse.

Atunci reteta mamei era simpla: alegeau cartofi mari, care erau bine spalati si apoi
zvantati pe soba. Cartofii spalati si uscati erau pusi direct in cuptorul sobei si se
coceau cam intr-o ora, daca in focarul sobei mai era si putin foc.

Daca focul era aproape stins, iar cenusa fierbinte si cu ceva taciuni in ea, 5-6 cartofi
erau pusi direct in spuza din focarul sobei, acoperiti fiind cu aceasta spuza.
TURTA DE MALAI
 MANCARE DE GUTUI
Ingrediente
2 gutui
1 lingura de faina
5-6 linguri de zahar ( daca gutuile sunt mai acrisoare, atunci puteti pune mai mult zahar )
80 ml ulei

Mod de preparare
 1. Se spala gutuile, dupa care se taie felii, nici prea groase nici prea subtiri. Incingem uleiul, peste care vom pune
feliile de gutui si le prajim pe ambele parti, pana devin aurii, procedura dureaza cam 5-7 minute. Adaugam apa
cat sa le acopere si le lasam sa fiarba 5 minute, la foc mediu. Intre timp pregatim caramelul din cele 5-6 linguri de
zahar, pe care-l punem peste gutui, amestecand usor . Amestecam faina cu putina apa si facem un rantas, pe
care-l turnam peste gutui, amestecand cu grija pentru a nu se forma cocoloase si mai lasam 2-3 minute, dupa
care oprim focul. Eu am asezonat-o cu menta proaspata. Se poate manca atat calda, cat si rece. Pofta buna!!!!!



OREZ CU PRUNE
Portul femeiesc se incadreaza in tipologia costumului popular cu valnic al Olteniei si se compune
din imbracamintea capului (carpa de borangic), camasa cu poale, valnic sau zavelci, catrinta, brau,
bete, incaltaminte. Portul femeiesc se numara printre cele mai decorative din Oltenia. Invelitul
capului apartine numai femeilor maritate, acestea isi acopera capul cu marama din borangic,
ornamentata cu salbe si alesaturi realizate in procesul tesutului. Din ziua casatoriei femeia purta
fes rosu, simplu sau cu un ciucure negru de matase asezat in crestetul capului si fixat cu ace lungi
cu gamalie din sticla colorata. Marama de borangic se purta peste fes cu capetele lasate pe spate
sau infasurat in jurul gatului, cu un capat pe spate si unul in fata. Camasa apartine tipului
generalizat in portul femeiesc, cu foile drepte incretite in jurul gatului cusute cu matase visinie,
uneori bleumarin unde drugul tiveste gura camasii, marginea manecii si a poalei. Valnicul
confectionat din doua foi de tesatura de forma dreptunghiulara, incretit sau plisat in talie prin
introducrea a trei sau patru sireturi din lana care se poarta la spate, trecand peste solduri inspre
fata. Forma valnicului este cea de evantai fiind evazat la poale iar in decoratia geometrica
predomina rombul, roata, palmita, gura papusii, zaluta. Valnicul se poarta infasurat pe solduri cu
partea deschisa in fata peste care se aseaza o pestelca mai scurta. Partea superioara a valnicului
este acoperit cu betele cu care se infasoara talia
Catrinta din fata este ornamentata, in sens orizontal, cu motive lineare si stilizari ale elementelor
din natura. In anotimpul rece, indeosebi primavera si toamna, femeile poarta“casaca” care este o
haina lunga, inchisa, croita pe talie si fara maneci dar si subele cu maneci lungi din dimie alba cu
gaitare negre sau bleumarin avand o decoratie mai sobra formata din snururi drepte sau usor
rasucite dispuse pe marginile hainei, pe poale, la mansete si in jurul gatului.
Incaltamintea se compune din ciorapi de lana lungi pana la genunchi, lucrati cu doua culori rosu si
negru si opinci, tusluci crosetati cu un carlig sau din postav negru, cu tighete trase la masina.
Costumul barbatesc este compus din palarie de pai lucrata in gospodarie sau de mesteri
specializati (calota palariei are o forma speciala cu borul lat de 7-8 cm) din camasa cu gulerul
rasfrant si legata cu cheutori. Camasa lunga uneori pana aproape de glezne este croita din doua
foi drepte care formeaza fata si spatele. Pantalonii costumului de vara sunt confectionati din panza
de bumbac in doua ite cu cerculete. Cingatorile sunt de doua feluri: unul lat de circa 40 cm si lung
de 2-3 cm tesut in doua ite in carouri sau dungi dispuse vertical si altul lat de 7 cm, lung de 2-3 m
purtat la costumul de vara in zilele de sarbatoare. Costumul se completeaza cu casaca,
asemanatoare cu cea purtata de femei, deosebindu-se numai prin coloritul ornamentelor.

Femei in port popular valcean

Zona etnografica Valcea “impune” anumite reguli ce evidentiaza starea materiala si mai ales
civila a purtatorului. La fel ca si in Romanati fetele poarta capul descoperit, parul este prins in
codite iar dupa casatorie tinerele femei isi acopera capul in zi de sarbatoare cu marama (numita si
basma) iar in zilele de lucru cu tulpanul.
Costumul femeiesc se impune prin coloritul catrintelor, valnicelor si camasilor in albastru si rosu
aprins. Valnicul se poarta cu o catrinta in fata bogat ornamentala. Costumul femeilor mai in varsta
este de o cromatica mai sobra, cu ornamente mai putine, folosesc adesea, pe langa marama si
broboadele negre, mai ales iarna. Podoabele sunt folosite mai ales de fete si femei tinere. Acestea
se reduc la acele gherdane adica margele colorate dispuse de regula pe o bentita neagra, de
catifea purtate la gat. Saltele sunt realizate din bani ai perioadei, la cei mai putini avuti si din bani
de aur sau argint la cei instariti.
La costumul barbatesc varietatea cromatica este mai restransa, tinerii folosesc camasa
barbateasca, uneori decorata la poale si guler, bagata in cioareci iar peste cioareci poarta o “
fusta”. Cei batrani au camasa decorata uneori cu sebac alb dar aceasta nu se mai introduce in
cioareci ci se strange peste brau cu bete, brau sau chimir.
O atentie deosebita se acorda iilor care se caracterizeaza printr-o gama cromatica variata cu
motive florale la care se adauga bogatia in margele si ciclicuri. Majoriataea iilor sunt incarcate cu
margele de toate culorile si paiete ajungand sa cantareasca si pana la 3 kg.
In momentele esentiale ale vietii batranii vor sa aiba alaturi haina populara, astfel cand mor
batranii sunt inmormantati in straie taranesti sau chiar in costumul popular ce l-au purtat la
nunta.
In nealterarea sau revenirea la traditionalismul costumului popular din zona un rol important il are
si sarbatoarea intitulata “Hora Costumelor” organizata anual in Duminica Floriilor.
Costumul barbatesc, la fel ca si in celelalte zone, are o componenta mai simpla decat cel al
femeilor. Barbatul isi incinge mijlocul cu braul, iar peste grau se infasoara cu bracira. Cioarecii sunt
purtati numai pana la genunchi, lasand vizibila camasa intre betelia cioarecilor si braul incins la
talie.

Incaltamintea consta in opinci facute din piele de vita sau porc tabacita incretit lateral iar la varf
se termina in “gurgui” sau “cioc”, caltuni din dimie (ciorapi fara labe) ce sunt purtati de femei
iarna. Peste coltuni se pune obiala alba din dimie care este tivita cu lana rosie. Opincile se leaga de
picior cu “nojite“ ce sunt niste curele din piele de vita, infasurate de 3 ori si prinse cu o copcie de
fier, denumit “goanga”.