MANAGEMENTUL CARIEREI

IDENTICAREA APTITUDINILOR, ABILITĂŢILOR, DEPRINDERILOR, INTERESELOR

ŞI VALORILOR PERSONALE
 Acest material se adresează în primul rând rând tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14
şi 22 ani. El este structurat în două părţi. Ambele se completează reciproc oferind un cadrul
atât conceptual despre managementul carierei cât şi practic, arătând cum se poate realiza.
În prima parte se trece succint în revistă conceptul de management al carierei, cu o
focalizare asupra tipurilor de personalitate din perspectiva Holland. Partea a doua este
compusă din exerciţii de autocunoaştere. Acesta se poate folosi ca un instrument eficient în
managementul carierei

PARTEA I

MANAGEMENTUL CARIEREI

Orientarea în carieră este definită în literatura de specialitate drept un program

sistematic în care, prin îmbinarea cunoştintelor teoretice cu cele practice, se urmăreşte
facilitarea dezvoltării şi managementului carierei personale. Este un concept umbrelă care
include o gamă largă de activităţi, inclusiv consilierea pentru carieră; aceasta din urmă este
definită ca o relaţie interpersonală în care individul, prin intermediul unor intervenţii de
suport, îşi dezvoltă resurse personale cu scopul de a-şi stabili, implementa şi ajusta planurile
de viaţă, atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu şi lung.
Conceptul de carieră se bazează pe ideea de a alege dintr-o arie largă de posibilităţi de
acţiune pe aceea care ţi se potriveşte cel mai bine, care te exprimă cel mai bine şi care se
potriveşte şi cu dorinţele şi scopurile tale generale în viaţă. Este un concept care îşi găseşte
înţelesul într-o economie de piaţă, în care varietatea ofertei este foarte mare, ritmul de

2
schimbare este rapid şi există deja o educaţie şi o tradiţie în ceea ce priveşte utilizarea
informaţiilor din mediul economic şi profesional, pentru a face alegerea cea mai potrivită.
Cariera este, de fapt, exerciţiul alegerii personale. Pentru realizarea unui plan de
carieră, pornim de la evaluarea propriei noastre persoane, apoi a factorilor externi:
ƒ profilul de personalitate (eventual rezultatele testelor de personalitate ce
au fost efectuate)
ƒ atitudinea noastră în cazuri concrete; priceperile/deprinderile dobândite
pe parcursul carierei
ƒ aspecte importante pentru noi
ƒ interesele noastre
ƒ cunoştinţe dobândite (cursuri sau alte studii)
punctele slabe şi aptitudinile care mai trebuie dezvoltate
ƒ analiza pieţei muncii
ƒ condiţiile economice locale şi globale

PROFILE DE PERSONALITATE-TIPOLOGIA HOLLAND

Managmentul carierei presupune flexibilitate şi are un rol activ în alegerea carierei.
Dar pentru acestea este nevoie să ştim cine suntem. O direcţie folosită foarte des este direcţia
imprimată de Holland. Construirea modelului tipurilor de medii ocupaţionale a pornit de la
ideea că, într-o măsură foarte mare, mediul în care trăim este transmis prin oamenii din jurul
nostru. Persoanele cu patternuri de personalitate asemănătoare tind să se asocieze, să se
înconjoare cu obiecte corespunzătoare activităţii lor şi să se orienteze spre probleme care se
află pe linia intereselor şi abilităţilor lor. Există, aşadar, şase tipuri ideale de medii – Realist,
Investigativ, Artistic, Social, Întreprinzător şi Convenţional (RIASEC) – corespunzătoare
celor şase tipuri de personalitate.
Fiind influenţate de persoanele care le compun, mediile ocupaţionale vor exercita, la
rândul lor, o influenţă asupra acestora, oferindu-le un arsenal specific de oportunităţi şi
responsabilităţi. Prin urmare, anumite medii vor favoriza dezvoltarea indivizilor care se pot

3
integra în mediul respectiv având caracteristici comune cu acesta. Această idee ne duce la
următoarea asumpţie fundamentală a teoriei lui: pentru succesul în carieră este nevoie de o
congruenţă între tipul de personalitate vocaţională şi mediul ocupaţional.
Tipurile sunt produsul interacţiunii dintre factorii culturali şi personali ce
caracterizează o anumită persoană. Grupul, ereditatea, părinţii, clasa socială, cultura şi mediul
fizic în care trăieşte o persoană furnizează o anumită experienţă pe baza căreia persoana
învaţă mai întâi să prefere unele activităţi altora. Aceste preferinţe devin cu timpul interese ce
duc la formarea unor anumite competenţe, iar în final, aceste interese şi competenţe creează
o dispoziţie personală particulară care determină modalitatea de gândire, percepţie şi
manifestare comportamentală. Respectiv, persoanele de tip social vor căuta mai degrabă
activităţi sociale, cum ar fi: predarea sau asistenţa socială, se vor percepe ca fiind persoane
sociabile şi prietenoase şi ca având mai multe competenţe sociale (ex. a ajuta persoanele în
probleme personale) decât spre exemplu realiste (ex. a utiliza diverse maşini şi utilaje). De
asemenea, este de aşteptat ca aceste persoane să valorizeze activităţile sau sarcinile sociale: a
aduce servicii comunităţii, a-i ajuta pe alţii etc.
Sensul dezvoltării este întotdeauna de la activităţi spre dispoziţii. Preferinţa pentru
anumite activităţi în copilărie este determinată pe de o parte de factori genetici, iar pe de altă
parte de experienţele timpurii ale copiilor. Modul în care suntem crescuţi creează un anumit
gen de oportunităţi şi, de asemenea, impune anumite limitări ale experienţelor. Astfel, părinţii
Realişti se vor angaja în activităţi tipic Realiste, în interiorul casei şi înafara ei, vor utiliza
anumite materiale şi unelte specifice intereselor Realiste, îşi vor alege prieteni şi chiar vecini
Realişti, etc. De asemenea aceşti părinţi vor ignora, evita sau chiar rejeta activităţi non-
Realiste, cum ar fi cele sociale.
ƒ Cu timpul aceste preferinţe devin interese bine definite pe baza cărora copiii obţin atât
satisfacţii personale cât şi recompense din partea celorlalţi. Diferenţierea şi cristalizarea în
timp a acestor interese duc la dezvoltarea anumitor competenţe şi la formarea unui
sistem asociat de valori. Această înlănţuire de evenimente conduce la definirea anumitor
dispoziţii şi dezvoltarea unui tip de personalitate predispusă spre formarea unor abilităţi
şi exercitarea unor atitudini şi comportamente caracteristice

4
Caracteristici:
ƒ Tipul realist (R) se caracterizează prin tendinţa de a se îndrepta spre acele activităţi care
presupun manipularea obiectelor şi instrumentelor. Posedă aptitudini manuale, mecanice
sau tehnice şi este satisfăcut de acele medii profesionale care necesită un nivel optim de
dezvoltare a acestor aptitudini.
ƒ Tipul investigativ (I) se distinge prin apetit deosebit pentru cercetare, investigare sub
diverse forme şi în cele mai diferite domenii (biologic, fizic, social, cultural etc.). Are de
obicei abilităţi matematice şi ştiinţifice şi preferă să lucreze singur pentru rezolvarea de
probleme.
ƒ Tipul artistic (A) manifestă atracţie spre activităţile mai puţin structurate, care presupun o
rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de autoexpresie. Persoanele artistice sunt
înzestrate cu abilităţi artistice şi imaginaţie.
ƒ Tipul social (S) este interesat de activităţi care implică relaţionare interpersonală. Preferă
astfel să ajute oamenii să-şi rezolve problemele sau să-i înveţe diverse lucruri, decât să
realizeze activităţi care necesită manipularea unor unelte sau maşini.
ƒ Tipul întreprinzător (E) preferă să lucreze în echipă, însă în primul rând cu scopul de a
conduce, a dirija, a ocupa locul de lider. Evită activităţile ştiinţifice sau domeniile care
implică o muncă foarte dificilă, preferându-le pe acelea care îi pun în valoare abilităţile
oratorice şi manageriale.
ƒ Persoana de tip convenţional (C) se îndreaptă spre acele activităţi care se caracterizează prin
manipularea sistematică şi ordonată a unor obiecte într-un cadru bine organizat şi definit.
Are abilităţi secretariale şi matematice ceea ce îl face potrivit pentru activităţi
administrative. Tipul convenţional reuşeşte să se adapteze cu dificultate la situaţiile cu
grad ridicat de ambiguitate şi care nu au descrise cerinţe clare.

5
Tabel 1. Caracteristicile tipurilor

TIPURI INTERESE ACTIVITĂŢI ABILITĂŢI VALORI

Realist Maşini, unelte, Operare cu Ingeniozitate tehnică, Tradiţie, realism,
(R) aer liber echipamente, dexteritate, coordonare simţ practic
folosirea uneltelor, fizică
construcţie,
reparaţie
Investigativ Ştiinţă, teorii, idei, Muncă de Matematică, scris, Independenţă,
(I) date laborator, rezolvare analiză curiozitate,
de probleme învăţare
abstracte, cercetare
Artistic Auto-exprimare, Compoziţie Creativitate, talent Frumuseţe,
(A) aprecierea artei muzicală, scris, muzical, expresivitate originalitate,
artă vizuală artistică independenţă,
imaginaţie
Social Oameni, muncă în Predare, consiliere, Comunicare, abilităţi Cooperare,
(S) echipă, servicii suport social verbale, ascultare, generozitate,
comunitare, înţelegere, orientare servicii în favoarea
bunăstarea celorlalţi
oamenilor
Întreprinzător Afaceri, politică, Vânzare, Abilităţi verbale, Asumarea riscului,
(E) conducere, influenţă management, abilitatea de a-i motiva statut, competiţie
negociere şi direcţiona pe ceilalţi
Convenţional Organizare, date, Organizare, Matematică, analiza Acurateţe,
(C) finanţe operare pe datelor, înregistrarea stabilitate, eficienţă
computer, aplicarea informaţiilor, atenţie
unor proceduri pentru detalii

6
 PARTEA A II-A

INTRODUCERE

Rezolvarea cu succes a probemelor legate de carieră şi luarea unor decizii de carieră

eficiente, presupun o procesare eficientă a informaţiei în următoarele patru domenii:
ƒ autocunoaştere - valorile, interesele, abilităţile şi alte aspecte individuale
ƒ cunoştinţe ocupaţionale - cunoştinţe despre diferite ocupaţii, dar şi
despre modul cum este organizată “lumea muncii”
ƒ abilităţi decizionale - abilităţi generice folosite de individ în rezolvarea
de probleme şi în luarea de decizii.
ƒ executare - construirea şi urmarea unui plan de implementare a deciziei
iniţiale
ÎN ACEASTĂ ANALIZĂ NE VOM AXA PE PRIMA COMPONETĂ, ADICĂ AUTOCUNOAŞTEREA.

7
CUM SE TRANSPUNE ACESTĂ TEORIE ÎN PRACTICĂ?

FIGURA 1. PIRAMIDA SUCCESULUI ÎN CARIERĂ

6.Planificarea
activităţii

RE-EVALUAREA LOCULUI DE
MUNCĂ

5. Locul de muncă

OFERTA DE
MUNCĂ & SUCCES LA LOCUL
ACCEPTAREA DE MUNCĂ
POSTULUI DE
MUNCĂ

4. Promovare personală&contacte

CĂUTAREA CV-UL &

UNUI LOC DE SCRISOAREA INTERVIUL
MUNCĂ DE
INTENŢ’IE

3.Decizia de carieră

OBIECTIVE ÎN OBIECTIVE STABILIREA DE

CARIERĂ PERSONALE SCOPURI

2.Explorare ocupaţională

ANALIZA PIEŢEI DOBÂNDIRE DE

ACUMULAREA DE
MUNCII INFORMARE EXPERIENŢĂ ÎN
INFORMAŢII
MUNCĂ
DESPRE OCUPAŢII

1.Autocunoaştere

APTITUDINI, ABILITĂŢI,
DEPRINDERI
PERSONALITATEA GENERALE
VS VALORI INTERESE
Principala sarcină a studenţilor relaţionată cu cariera
TRANSFERABILE în trecut, era să urmeze cursurile

8
unei instituţii de învăţământ, să obţină o slujbă în domeniu şi să rămână acolo până la
pensionare. O singură decizie! Astăzi este normală schimbarea locului de muncă. Schimbarea
de carieră este cauzată de mai multe motive. De exemplu: prima alegere nu este cea mai
bună, cariera care a fost aleasă nu mai există, valorile şi nevoile individuale nu se mulează pe
locul de muncă ocupat.
Autocunoaşterea propriului potenţial poate da mai multe şanse şi mai multe opţiuni,
şi poate creşte încrederea în alegerea făcută. Ea poate conduce la identificarea punctelor tari
şi slabe. Cea mai importantă etapă care trebuie parcursă înainte de a aplica pentru un loc de
muncă, este considerată potrivirea dintre caracteristicile personale şi cerinţele locului de
muncă.
Primul lucru cu care se începe este un set simplu de întrebări:
ƒ Ce fac bine? La ce sunt bun? Ce zic alţii despre mine?
ƒ Ce îmi place să fac? Ce mă motivează? Ce îmi dă energie?
Răspunsul la aceste întrebări te va ajuta să identifici punctele tale tari şi de ce ai
nevoie să-ţi îndeplineşti visele. Majoritatea încearcă să se potrivească cu anunţul din ziar sau
din alte surse. Astăzi angajatorul are la dispoziţie un număr mare de candidaţi calificaţi dintre
care poate alege. Vei fi luat în serios dacă: arăţi angajatorului cine eşti, ce poţi oferi şi încotro
te îndrepţi.

AUTOCUNOAŞTERE
Abilităţile, interesele, personalitatea ta şi valorile tale joacă un rol important în
alegerea carierei tale.
Autocunoaşterea combină aspecte legate de cunoaşterea propriilor interese, valori,
abilităţi şi competenţe, pe de o parte, cu preferinţa pentru un anumit tip de activităţi, stiluri
de interacţiune şi medii de muncă, pe de altă parte. Apare la confluenţa dintre experienţele de
învăţare şi de muncă multiple ale adolescentului, devenind etalonul maturizării sale.
Interesele
Definiţia cea mai larg acceptată îi aparţine lui Strong (1955). Acesta atribuie
intereselor patru elemente calitative: atenţie, o trăire pozitivă (de a-i plăcea un obiect),
direcţie (atracţia pentru un obiect determină persoana să se orienteze spre el, în timp ce
repulsia determină îndepărtarea de obiect), activitatea, în sensul în care o persoană căreia îi

9
place un anumit obiect întreprinde ceva în legatura cu acesta. De semenea, Strong a
identificat două caracteristici cantitative ale intereselor: intensitatea şi durata; intensitatea se
referă la preferinţa unui obiect în pofida altuia, iar durata se referă la intervalul de timp în
care apare comportamentul.
Valorile
Reprezintă convingerile bazale ale individului; sunt surse motivaţionale şi ale
standardelor individuale de performanţă într-un anumit domeniu. Se manifestă în
comportament prin evitarea sau, dimpotrivă, propensiunea pentru elemente tangibile sau
intangibile (putere, autonomie, grijă pentru alţii, etc.)
Ceea ce valorizează o persoană se reflectă la nivelul cerinţelor pentru mediul de activitate în
care acesta urmează să se încadreze.
Caracteristici de personalitate
Reprezintă patternuri tipice de gândire, comportament, afectivitate, relaţionare pe
care le manifestă o persoană
Aptitudi, abilităţi si deprinderi
Aptitudinea reprezintă potenţialul unei persoane de a învaţa şi a obţine performanţă
într-un anumit domeniu. Dezvoltată prin învăţare şi exersare, aptitudinea devine abilitate, iar
prin aplicarea în practică şi automatizare, abilitatea devine deprindere. Aceste transformări
ilustrează procesul prin care aptitudinea devine operaţională, potenţialul devenind realitate.
Orice însuşire sau proces psihic privit din perspectiva randamentului devine aptitudine.

În continuare ve-ţi regăsi exerciţii care vă vor ajuta să vă auto-descoperiţi potenţialul

10
 PASUL 1

Alege din următoarele afirmaţii, răspunsul care se potriveşte cel mai bine cu tine astăzi. Bifează prin
adevărat (A) sau fals (F).
Secţiunea I A F
1 Îmi cunosc punctele mele tari

2 Îmi cunosc atitudinile, valorile şi caracteristicile personale.

3 Îmi înţeleg stilul de învăţare
4 Ştiu ce îmi doresc să ajung în carieră
5 Ştiu în ce domeniu de activitate vreau să lucrez
Total:

Secţiunea II A F
1 Sunt convins despre sarcinile de muncă pe care le fac bine
2 Sunt convins că slujba mea este alegerea potrivită pentru mine
3 Cunosc caracteristicile posturilor de muncă de care sunt interesat
4 Meseria mea îmi aduce suficienţi bani să trăiesc aşa cum vreau
5 Am vorbit cu 3 sau mai mulţi oameni care au ocupaţiile de care sunt interesat
Total:

Secţiunea III A F
1 Sunt satisfăcut de deciziile pe care le-am făcut în viaţă
2 Ştiu când trebuie să iau o decizie înţeleaptă
3 Îmi sunt clare toate etapele procesului decizional în carieră
4 Pot reveni asupra deciziilor luate mai târziu
5 Am stabilit şi atins scopuri în viaţă
Total

Secţiunea IV A F
1 Am întocmit o listă cu persoanele pe care le cunosc
2 Mă simt bine să vorbesc la telefon pentru diferite posibilităţi de angajare
3 Am un CV actualizat care a fost văzut de un prieten, coleg sau un specialist în
orientare în carieră
4 Am experienţă editorială şi publicistică (am scris recenzii, interviurii, articole,
etc)
5 Pot vorbi despre abilităţile mele cu un angajator într-un interviu
Total:

11
 Secţiunea V A F
1 Ştiu să apreciez dacă sunt potrivit sau nu pentru un post de muncă
2 Pot să cer instrucţiuni sau clarificări de la noul meu şef
3 Mă simt bine interacţionând cu colegi în timpul muncii
4 Ştiu să mă comport în cazul unor conflicte la serviciu
5 Ştiu cum să cer feedback pentru performanţa mea în muncă
Total:

Secţiunea VI A F
1 Simt că avansez în carieră
2 Ştiu când este timpul să fac o schimbare în carieră
3 Îmi restabilesc scopuri în viaţă şi la job în fiecare an
4 Mă întâlnesc cu colegi care au aceeaşi profesie să discutăm şi învăţăm despre
activitatea fiecăruia
5 Am un mentor care mă sprijină în carieră
Total:

Interpretare
Situaţia ideală şi scop final este momentul în care se poate răspunde cu “adevărat” la
fiecare întrebare din fiecare secţiune. Acest lucru sugerează atingerea celui mai ridicat nivel
de competenţă în managmentul carierei. Majoritatea însă află cu ocazia completării
chestionarului că au multe goluri, care trebuie umplute pentru a avea succes.

Secţiunea I-autocunoaşterea: aceasta este temelia întregului proces şi este

responsabilă pentru succes. Este nevoie să ne înţelegem slăbiciunile şi avantajele, înainte de a
lua o decizie de carieră. Modul în care ne înţelegem condiţionează apoi modul de redactare a
CV-ului şi prezentarea la interviu.

Secţiunile II-VI acoperă explorarea ocupaţională (cunoşti noi oportunităţi) decizia

de carieră (presupune formarea de scopuri pe termen lung şi scurt), promovare personală &
contacte (redactare de CV, interviuri), locul de muncă (negocierea ofertei) planificarea
activităţii (reevaluarea nevoilor şi oportunităţilor prezente)

12
 PASUL 2

Lucrurile de care sunt mândru

Vârstă Educaţie Câmpul muncii Familie Timp liber

5-15

16-25

26-35

36-45

45+

13
 Cu ajutorul acestui exerciţiu vei reuşi să identifici mai uşor: interesele tale, valorile şi
abilităţile. Descrie experienţele din trecutul tău care reprezintă amintiri frumoase. Lucrurile
de care eşti mândru, care te vitalizează, doar gândidu-te la ele. Include aici cele mai vechi
amintiri despre lucrurile pe care le-ai realizat. Ele pot fi de peste tot, de la admiterea la
facultate la desenarea unei imagini până la câştigarea unui concurs. Contează ce simţi tu
despre acele evenimente. Este important ca pentru orice incluzi în tabel să poţi spune “ Eu
le-am făcut!”
Exemple:
ƒ Câştigarea a suficienţi bani pentru o vacanţă din slujbe part-time (jumătate de
normă)
ƒ Redecorarea casei
ƒ Am învâţat să înot la vârsta de 6 ani
ƒ Realizarea unui web site de unul singur, învăţând cum
ƒ Realizarea unei baze de date pentru un proiect şcolar
ƒ Ajutorul acordat unui vecin sau coleg într-o problemă delicată
Păstraţi ordinea cronologică a evenimentelor. Ideal este să reuşiţi să scrieţi 15-20 de
astfel de amintiri. Unele persoane preferă şi pot folosi o coală albă de hârtie, alţii preferă
tabelul anexat.

Experienţele de viaţă pot fi:

ƒ personale- în care te-ai simţit bine (ce ai făcut cum te ai comportat în diferite
situaţii)
ƒ un rol fericit ocupat (un rol asumat, de exemplu: capitanul echipei de baschet)
ƒ experienţe de vârf (un moment sau eveniment fericit)

PASUL 3
VALORILE TALE

Exerciţiul următor îţi va clarifica valorile tale. Acesta va dura între 15-30 minute. Care
este mecanismul care stă în spatele motivaţiei pentru mulţi ani de şcoală pentru cineva care
doreşte să devină medic, în timp ce alte persoane preferă un mod rapid de a face bani? De ce

14
unele persoane îşi schimbă brusc cariera? Răspunsul la aceste întrebări este reprezentat de
valorile personale. Spre exemplu, dacă valorizezi o sănătate bună, îţi vei face timp pentru
exerciţii fizice şi o dietă adecvată.
Pentru o bună efectuare a acestui exerciţiu este important ca el să fie precedat de
alcătuirea listei cu lucrurile de care eşti mândru(ă). Acest chestionar este împărţit în 6 secţiuni
cu categorii omogene de valori. Despre aceste secţiuni vei afla mai multe la pasul interese.

Vă rugăm citiţi afirmaţiile de la exerciţiul “Lucrurile de care sunt mândru” şi scanaţi chestionarul. Notaţi
un X în dreptul fiecărei valori care vi se potriveşte. Adăugaţi alte valori care vă descriu.

Povestiri # Total
Secţiunea R 1 2 3 4 5 6 7
Munca să fie una dinamică, să presupună mişcare
Să îmi folosesc mâinile în timpul rezolvării sarcinilor
Am nevoie de standarde clare
Vreau să văd rezultatele muncii mele
Munca în aer liber
Secţiuean R Total

Secţiunea I 1 2 3 4 5 6 7 #
Să pot să îmi structurez activitatea
Să fiu apreciat pentru cunoştinţele mele
Să fac descoperiri într-un domeniu de activitate
Să fie nesear un nivel ridicat de competenţă (fie academică sau
practică)
Să presupună întrebări complexe şi sarcini de lucru trasate
Secţiunea I Total

Secţiunea A 1 2 3 4 5 6 7 #
Să pot să scriu sau să prezint idei
Să fiu liber să îmi exprim unicitatea
Să fiu implicat în studierea şi crearea de frumos
Crearea de noi idei, programe sau structuri
Să am control asupra vieţii mele şi a stilului de viaţă
Secţiunea A Total

15
Secţiunea S 1 2 3 4 5 6 7 #
Să fiu implicat direct în ajutarea celorlaţi
Să contribui la făurirea unei lumi mai bune
Să simt că prin munca mea fac ceva
Să am oportunităţi pentru auto-dezvoltare
Să lucrez împreună cu alte persoane având aceleaşi scopuri
Secţiunea S Total

Secţiunea E 1 2 3 4 5 6 7 #
Să avansez rapid
Să pot să îmi schimb opiniile
Să am un stadard ridicat de viaţă
Să am puterea să influenţez activităţile celorlalţi
Să impresionez, să am respect şi statut
Secţiunea E Total

Secţiunea C 1 2 3 4 5 6 7 #
Să presupună responsabilităţi şi norme
Atenţie pentru detalii
Loc de muncă sigur
Sarcini clare de muncă
Orar stabil şi muncă predictibilă
Secţiunea C Total

Adăugaţi valori adiţionale 1 2 3 4 5 6 7 #

FELICITĂRI !
Pentru clarificarea valorilor. Concentrează-te pe cele mai importante 5 valori. Acestea te vor
ajuta la aflarea intereselor.

16
PASUL 3

APTITUDINI, ABILITĂŢI, DEPRINDERI.

Acestt exerciţiu durează între 15-30 minute. Are ca scop identificarea aptitudinilor,
abilităţilor şi deprinderilor. Fiecare persoană are în jur de 700 de deprinderi în repertoriul său.
Majoritatea au probleme în identificarea lor, pentru că nu au fost puşi să şi le identifice, dar şi
pentru faptul că nu se pune accentul pe conştientizarea lor.

Vă rugăm citiţi afirmaţiile de la exerciţiul “Lucrurile de care sunt mândru” şi scanaţi

chestionarul. Notaţi un X în dreptul fiecărei valori care vi se potriveşte. Adăugaţi alte valori care
vă descriu.

Povestiri # Total
Secţiunea R 1 2 3 4 5 6 7
Să folosesc coordonarea fizică şi agilitatea
Să clădesc sau să construiesc lucruri sau structuri
Să folosesc dexteritatea manuală (cu sau fără unelte)
Să lucrez cu utilaje sau echipamente electronice.
Să repar sau să construiesc maşini, utilaje, echipamente.
Să lucrez cu şi în mijlocul naturii
Secţiunea R Total

Secţiunea I 1 2 3 4 5 6 7 #
Să analizez, să folosesc logica, rezolvarea de probleme,
examinarea sau clarificarea
Să concep, adaptez, deduc să emit ipoteze sau să descopăr
Să evaluez, apreciez, testez, diagnostichez
Să observ, reflectez, studiez
Să cercetez, să investighez, citesc
Să sintetizez, integrez, unific sau conceptualizez idei.
Secţiunea I Total

Secţiunea A 1 2 3 4 5 6 7 #
Să bine dispun, să prestez, cânt,
Să percep în mod intuitiv, să simt,
Să folosesc abilităţi artistice, fotografie, decorare, sculptură.
Să fiu creativ, să vizualizez. Să imaginez,
Să folosesc abilităţi muzicale, să cânt (şi la instrumente), să
compun
Să scriu, să public, să traduc, să interpretez să critic
Secţiunea A Total

17
Secţiunea S 1 2 3 4 5 6 7 #
Să am grijă, să vindec, să ajut la recuperarea celorlalţi
Să consiliez, să împuternicesc, să antrenez să ascult
Să fiu gazdă, să satisfacac nevoile altora
Să planific întâlniri sociale şi /sau de recreere
Să rezolv probleme, să mediez între alte persoane.
Să predau, să instruiesc, să informez, sau explic
Secţiunea S Total

Secţiunea E 1 2 3 4 5 6 7 #
Să administrez, să stabilesc obiective, planific şi să iau decizii
Să sfătuiesc, să arbitrez sau să influenţez
Să iniţiez, să evaluez nevoile, anticipez
Să conduc oameni, să-i motivez,
Să vînd, negociez să conving, să promoveaz
Să vorbesc în public, dezbat, demonstrez
Secţiunea E Total

Secţiunea C 1 2 3 4 5 6 7 #
Să administrez bugetul, programez sau sistematizez datele
financiar-contabile
Să fiu atent la detaliu, să pot reproduce fidel, examinez
Să calculez, să compar, să reţin cifre
Să prevăd, să apreciez informaţia numerică
Să implementez, să monitorizez, să coordonez
Să organizez, să actualizez, să categorizez, să aranjez
informaţia
Secţiunea C Total

Adăugaţi altele 1 2 3 4 5 6 7 #

FELICITĂRI !
Pentru clarificarea deprinderilor. Concentrează-te pe cele mai importante 5 abilităţi. Acestea
te vor ajuta la aflarea intereselor.

18
PASUL 4

INTERESELE

Acestă secţiune te va ajuta să organizezi informaţia din secvenţele precedente. Acesta

va dura între 15-20 minute. Mai devreme, valorile tale, depriderile şi abilităţile tale, au fost
organizate în 6 cluesteri. Cei 6 cluesteri provin din teoria vocaţională investigată şi dezvoltată
de psihologul dr. John Holand. Pentru a afla mai multe informaţii despre pattern-ul fiecăruia
vă rugăm consultaţi prima parte a lucrării.(Profile de personalitate-tipologia Holand).
Vă rugăm transferaţi primele 5 opţiuni (primii 5 itemi care vă plac mai mult şi care vă
reprezintă) de le exerciţiile precedente în tabelul de mai jos. Vă rugăm verificaţi cărui cluster
apaţine fiecare opţiune. Acordaţi un punct pentru fiecare item. La final calculaţi scorul total
pe cluesteri. Veţi observa că veşi avea un cluester dominant. Alcătuiţi un pattern

Primele mele 5 valori R I A S E C

1.
2.
3.
4.
5.

Primele mele 5 deprinderi R I A S E C

1.

2.

3.

4.

5.

Total pentru toate secţiunile

19
 După parcurgerea acestei etape pentru un management eficient al carierei vă recomandăm o
explorare ocupaţională a câmpului muncii. Aflaţi de exemplu care sunt deprinderile necesare pentru ocupaţia
de mediaplaner. Informaţi-vă care ocupaţii se mulează pe pattern-ul de personalitate din tipologia Holland.

NU UITAŢI !

MANAGEMENTUL CARIEREI

PRESUPUNE UN ROL ACTIV!

20