Sunteți pe pagina 1din 20
M ANAGEMENTUL CARIEREI IDENTICAREA APTITUDINILOR , ABILIT ĂŢ ILOR , DEPRINDERILOR , INTERESELOR Ş I

MANAGEMENTUL CARIEREI

IDENTICAREA APTITUDINILOR, ABILITĂŢILOR, DEPRINDERILOR, INTERESELOR ŞI VALORILOR PERSONALE

Acest material se adreseaz ă în primul rând rând tinerilor cu vârsta cuprins ă între

Acest material se adresează în primul rând rând tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 22 ani. El este structurat în două părţi. Ambele se completează reciproc oferind un cadrul atât conceptual despre managementul carierei cât şi practic, arătând cum se poate realiza. În prima parte se trece succint în revistă conceptul de management al carierei, cu o focalizare asupra tipurilor de personalitate din perspectiva Holland. Partea a doua este compusă din exerciţii de autocunoaştere. Acesta se poate folosi ca un instrument eficient în managementul carierei

folosi ca un instrument eficient în managementul carierei PARTEA I M ANAGEMENTUL C ARIEREI Orientarea în

PARTEA I

MANAGEMENTUL CARIEREI

Orientarea în carieră este definită în literatura de specialitate drept un program sistematic în care, prin îmbinarea cunoştintelor teoretice cu cele practice, se urmăreşte facilitarea dezvoltării şi managementului carierei personale. Este un concept umbrelă care include o gamă largă de activităţi, inclusiv consilierea pentru carieră; aceasta din urmă este definită ca o relaţie interpersonală în care individul, prin intermediul unor intervenţii de suport, îşi dezvoltă resurse personale cu scopul de a-şi stabili, implementa şi ajusta planurile de viaţă, atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu şi lung. Conceptul de carieră se bazează pe ideea de a alege dintr-o arie largă de posibilităţi de acţiune pe aceea care ţi se potriveşte cel mai bine, care te exprimă cel mai bine şi care se potriveşte şi cu dorinţele şi scopurile tale generale în viaţă. Este un concept care îşi găseşte înţelesul într-o economie de piaţă, în care varietatea ofertei este foarte mare, ritmul de

ş i g ă se ş te în ţ elesul într-o economie de pia ţă ,

2

schimbare este rapid ş i exist ă deja o educa ţ ie ş i o

schimbare este rapid şi există deja o educaţie şi o tradiţie în ceea ce priveşte utilizarea informaţiilor din mediul economic şi profesional, pentru a face alegerea cea mai potrivită. Cariera este, de fapt, exerciţiul alegerii personale. Pentru realizarea unui plan de carieră, pornim de la evaluarea propriei noastre persoane, apoi a factorilor externi:

profilul de personalitate (eventual rezultatele testelor de personalitate ce

au fost efectuate) atitudinea noastră în cazuri concrete; priceperile/deprinderile dobândite

pe parcursul carierei aspecte importante pentru noi

interesele noastre

cunoştinţe dobândite (cursuri sau alte studii)

punctele slabe şi aptitudinile care mai trebuie dezvoltate analiza pieţei muncii

condiţiile economice locale şi globale

ei muncii condi ţ iile economice locale ş i globale P ROFILE DE PERSONALITATE - TIPOLOGIA

PROFILE DE PERSONALITATE-TIPOLOGIA HOLLAND

Managmentul carierei presupune flexibilitate şi are un rol activ în alegerea carierei. Dar pentru acestea este nevoie să ştim cine suntem. O direcţie folosită foarte des este direcţia imprimată de Holland. Construirea modelului tipurilor de medii ocupaţionale a pornit de la ideea că, într-o măsură foarte mare, mediul în care trăim este transmis prin oamenii din jurul nostru. Persoanele cu patternuri de personalitate asemănătoare tind să se asocieze, să se înconjoare cu obiecte corespunzătoare activităţii lor şi să se orienteze spre probleme care se află pe linia intereselor şi abilităţilor lor. Există, aşadar, şase tipuri ideale de medii – Realist, Investigativ, Artistic, Social, Întreprinzător şi Convenţional (RIASEC) – corespunzătoare celor şase tipuri de personalitate. Fiind influenţate de persoanele care le compun, mediile ocupaţionale vor exercita, la rândul lor, o influenţă asupra acestora, oferindu-le un arsenal specific de oportunităţi şi responsabilităţi. Prin urmare, anumite medii vor favoriza dezvoltarea indivizilor care se pot

ăţ i ş i responsabilit ăţ i. Prin urmare, anumite medii vor favori za dezvoltarea indivizilor

3

integra în mediul respectiv având caracteristici comune cu acesta. Aceast ă idee ne duce la

integra în mediul respectiv având caracteristici comune cu acesta. Această idee ne duce la următoarea asumpţie fundamentală a teoriei lui: pentru succesul în carieră este nevoie de o congruenţă între tipul de personalitate vocaţională şi mediul ocupaţional. Tipurile sunt produsul interacţiunii dintre factorii culturali şi personali ce caracterizează o anumită persoană. Grupul, ereditatea, părinţii, clasa socială, cultura şi mediul fizic în care trăieşte o persoană furnizează o anumită experienţă pe baza căreia persoana învaţă mai întâi să prefere unele activităţi altora. Aceste preferinţe devin cu timpul interese ce duc la formarea unor anumite competenţe, iar în final, aceste interese şi competenţe creează o dispoziţie personală particulară care determină modalitatea de gândire, percepţie şi manifestare comportamentală. Respectiv, persoanele de tip social vor căuta mai degrabă activităţi sociale, cum ar fi: predarea sau asistenţa socială, se vor percepe ca fiind persoane sociabile şi prietenoase şi ca având mai multe competenţe sociale (ex. a ajuta persoanele în probleme personale) decât spre exemplu realiste (ex. a utiliza diverse maşini şi utilaje). De asemenea, este de aşteptat ca aceste persoane să valorizeze activităţile sau sarcinile sociale: a aduce servicii comunităţii, a-i ajuta pe alţii etc. Sensul dezvoltării este întotdeauna de la activităţi spre dispoziţii. Preferinţa pentru anumite activităţi în copilărie este determinată pe de o parte de factori genetici, iar pe de altă parte de experienţele timpurii ale copiilor. Modul în care suntem crescuţi creează un anumit gen de oportunităţi şi, de asemenea, impune anumite limitări ale experienţelor. Astfel, părinţii Realişti se vor angaja în activităţi tipic Realiste, în interiorul casei şi înafara ei, vor utiliza anumite materiale şi unelte specifice intereselor Realiste, îşi vor alege prieteni şi chiar vecini Realişti, etc. De asemenea aceşti părinţi vor ignora, evita sau chiar rejeta activităţi non- Realiste, cum ar fi cele sociale. Cu timpul aceste preferinţe devin interese bine definite pe baza cărora copiii obţin atât satisfacţii personale cât şi recompense din partea celorlalţi. Diferenţierea şi cristalizarea în timp a acestor interese duc la dezvoltarea anumitor competenţe şi la formarea unui sistem asociat de valori. Această înlănţuire de evenimente conduce la definirea anumitor dispoziţii şi dezvoltarea unui tip de personalitate predispusă spre formarea unor abilităţi şi exercitarea unor atitudini şi comportamente caracteristice

predispus ă spre formarea unor abilit ăţ i ş i exercitarea unor atitudini ş i comportamente

4

Caracteristici: Tipul realist (R) se caracterizeaz ă prin tendin ţ a de a se îndrepta

Caracteristici:

Tipul realist (R) se caracterizează prin tendinţa de a se îndrepta spre acele activităţi care presupun manipularea obiectelor şi instrumentelor. Posedă aptitudini manuale, mecanice sau tehnice şi este satisfăcut de acele medii profesionale care necesită un nivel optim de dezvoltare a acestor aptitudini. Tipul investigativ (I) se distinge prin apetit deosebit pentru cercetare, investigare sub diverse forme şi în cele mai diferite domenii (biologic, fizic, social, cultural etc.). Are de obicei abilităţi matematice şi ştiinţifice şi preferă să lucreze singur pentru rezolvarea de probleme. Tipul artistic (A) manifestă atracţie spre activităţile mai puţin structurate, care presupun o rezolvare creativă şi oferă posibilitatea de autoexpresie. Persoanele artistice sunt înzestrate cu abilităţi artistice şi imaginaţie. Tipul social (S) este interesat de activităţi care implică relaţionare interpersonală. Preferă astfel să ajute oamenii să-şi rezolve problemele sau să-i înveţe diverse lucruri, decât să realizeze activităţi care necesită manipularea unor unelte sau maşini. Tipul întreprinzător (E) preferă să lucreze în echipă, însă în primul rând cu scopul de a conduce, a dirija, a ocupa locul de lider. Evită activităţile ştiinţifice sau domeniile care implică o muncă foarte dificilă, preferându-le pe acelea care îi pun în valoare abilităţile oratorice şi manageriale. Persoana de tip convenţional (C) se îndreaptă spre acele activităţi care se caracterizează prin manipularea sistematică şi ordonată a unor obiecte într-un cadru bine organizat şi definit. Are abilităţi secretariale şi matematice ceea ce îl face potrivit pentru activităţi administrative. Tipul convenţional reuşeşte să se adapteze cu dificultate la situaţiile cu grad ridicat de ambiguitate şi care nu au descrise cerinţe clare.

se adapteze cu dificultate la situa ţ iile cu grad ridicat de ambiguitate ş i care

5

Tabel 1. Caracteristicile tipurilor

Tabel 1. Caracteristicile tipurilor TIPURI INTERESE ACTIVIT ĂŢ I ABILIT ĂŢ I VALORI Realist Ma ş

TIPURI

INTERESE

ACTIVITĂŢI

ABILITĂŢI

VALORI

Realist

Maşini, unelte,

Operare cu

Ingeniozitate tehnică, dexteritate, coordonare fizică

Tradiţie, realism,

(R)

aer liber

echipamente,

simţ practic

 

folosirea uneltelor,

construcţie,

reparaţie

Investigativ

Ştiinţă, teorii, idei,

Muncă de

Matematică, scris,

Independenţă,

(I)

date

laborator, rezolvare

analiză

curiozitate,

 

de probleme

învăţare

abstracte, cercetare

Artistic

Auto-exprimare,

Compoziţie

Creativitate, talent muzical, expresivitate artistică

Frumuseţe, originalitate, independenţă, imaginaţie Cooperare, generozitate, servicii în favoarea celorlalţi

(A)

aprecierea artei

muzicală, scris,

 

artă vizuală

Social

Oameni, muncă în echipă, servicii comunitare, bunăstarea oamenilor Afaceri, politică,

Predare, consiliere,

Comunicare, abilităţi verbale, ascultare, înţelegere, orientare

(S)

suport social

Întreprinzător

Vânzare,

Abilităţi verbale, abilitatea de a-i motiva şi direcţiona pe ceilalţi Matematică, analiza datelor, înregistrarea informaţiilor, atenţie pentru detalii

Asumarea riscului,

(E)

conducere, influenţă

management,

statut, competiţie

 

negociere

Convenţional

Organizare, date,

Organizare,

Acurateţe,

(C)

finanţe

operare pe

stabilitate, eficienţă

 

computer, aplicarea

unor proceduri

ţ e, (C) finan ţ e operare pe stabilitate, eficien ţă   computer, aplicarea unor proceduri

6

PARTEA A II-A

PARTEA A II-A INTRODUCERE Rezolvarea cu succes a probemelor legate de carier ă ş i luarea
PARTEA A II-A INTRODUCERE Rezolvarea cu succes a probemelor legate de carier ă ş i luarea

INTRODUCERE

Rezolvarea cu succes a probemelor legate de carieră şi luarea unor decizii de carieră eficiente, presupun o procesare eficientă a informaţiei în următoarele patru domenii:

autocunoaştere - valorile, interesele, abilităţile şi alte aspecte individuale cunoştinţe ocupaţionale - cunoştinţe despre diferite ocupaţii, dar şi despre modul cum este organizată “lumea muncii” abilităţi decizionale - abilităţi generice folosite de individ în rezolvarea de probleme şi în luarea de decizii. executare - construirea şi urmarea unui plan de implementare a deciziei iniţiale

ÎN ACEASTĂ ANALIZĂ NE VOM AXA PE PRIMA COMPONETĂ, ADICĂ AUTOCUNOAŞTEREA.

a deciziei ini ţ iale Î N ACEAST Ă ANALIZ Ă NE VOM AXA PE PRIMA

7

C UM SE TRANSPUNE ACEST Ă TEORIE ÎN PRACTIC Ă ? FIGURA 1. PIRAMIDA SUCCESULUI

CUM SE TRANSPUNE ACESTĂ TEORIE ÎN PRACTICĂ?

FIGURA 1.

PIRAMIDA SUCCESULUI ÎN CARIERĂ

6.Planificarea activităţii RE-EVALUAREA LOCULUI DE MUNCĂ 5. Locul de muncă OFERTA DE MUNCĂ & ACCEPTAREA
6.Planificarea
activităţii
RE-EVALUAREA LOCULUI DE
MUNCĂ
5. Locul de muncă
OFERTA DE
MUNCĂ &
ACCEPTAREA
SUCCES LA LOCUL
DE MUNCĂ
POSTULUI DE
MUNCĂ
4. Promovare personală&contacte
CĂUTAREA
UNUI LOC DE
MUNCĂ
CV-UL &
SCRISOAREA
INTERVIUL
DE
INTENŢ’IE
3.Decizia de carieră
OBIECTIVE ÎN
OBIECTIVE
STABILIREA DE
CARIERĂ
PERSONALE
SCOPURI
2.Explorare ocupaţională
ANALIZA PIEŢEI
DOBÂNDIRE DE
ACUMULAREA DE
MUNCII
EXPERIENŢĂ ÎN
INFORMARE
INFORMAŢII
MUNCĂ
DESPRE OCUPAŢII
1.Autocunoaştere
APTITUDINI, ABILITĂŢI,
DEPRINDERI
GENERALE
PERSONALITATEA
VALORI
INTERESE
VS
Principala sarcină a studenţilor relaţionată cu cariera în trecut, era să urmeze cursurile
TRANSFERABILE
VS Principala sarcină a studenţilor relaţionată cu cariera în trecut, era să urmeze cursurile TRANSFERABILE 8

8

unei institu ţ ii de înv ăţă mânt, s ă ob ţ in ă o

unei instituţii de învăţământ, să obţină o slujbă în domeniu şi să rămână acolo până la pensionare. O singură decizie! Astăzi este normală schimbarea locului de muncă. Schimbarea de carieră este cauzată de mai multe motive. De exemplu: prima alegere nu este cea mai bună, cariera care a fost aleasă nu mai există, valorile şi nevoile individuale nu se mulează pe locul de muncă ocupat. Autocunoaşterea propriului potenţial poate da mai multe şanse şi mai multe opţiuni, şi poate creşte încrederea în alegerea făcută. Ea poate conduce la identificarea punctelor tari şi slabe. Cea mai importantă etapă care trebuie parcursă înainte de a aplica pentru un loc de muncă, este considerată potrivirea dintre caracteristicile personale şi cerinţele locului de muncă.

Primul lucru cu care se începe este un set simplu de întrebări:

Ce fac bine? La ce sunt bun? Ce zic alţii despre mine?

Ce îmi place să fac? Ce mă motivează? Ce îmi dă energie? Răspunsul la aceste întrebări te va ajuta să identifici punctele tale tari şi de ce ai nevoie să-ţi îndeplineşti visele. Majoritatea încearcă să se potrivească cu anunţul din ziar sau din alte surse. Astăzi angajatorul are la dispoziţie un număr mare de candidaţi calificaţi dintre care poate alege. Vei fi luat în serios dacă: arăţi angajatorului cine eşti, ce poţi oferi şi încotro te îndrepţi.

AUTOCUNOAŞTERE

Abilităţile, interesele, personalitatea ta şi valorile tale joacă un rol important în alegerea carierei tale. Autocunoaşterea combină aspecte legate de cunoaşterea propriilor interese, valori, abilităţi şi competenţe, pe de o parte, cu preferinţa pentru un anumit tip de activităţi, stiluri de interacţiune şi medii de muncă, pe de altă parte. Apare la confluenţa dintre experienţele de învăţare şi de muncă multiple ale adolescentului, devenind etalonul maturizării sale. Interesele

Definiţia cea mai larg acceptată îi aparţine lui Strong (1955). Acesta atribuie intereselor patru elemente calitative: atenţie, o trăire pozitivă (de a-i plăcea un obiect), direcţie (atracţia pentru un obiect determină persoana să se orienteze spre el, în timp ce repulsia determină îndepărtarea de obiect), activitatea, în sensul în care o persoană căreia îi

timp ce repulsia determin ă îndep ă rtarea de obiect), activitatea, în sensul în care o

9

place un anumit obiect întreprinde ceva în legatura cu acesta. De semenea, Strong a identificat

place un anumit obiect întreprinde ceva în legatura cu acesta. De semenea, Strong a identificat două caracteristici cantitative ale intereselor: intensitatea şi durata; intensitatea se referă la preferinţa unui obiect în pofida altuia, iar durata se referă la intervalul de timp în care apare comportamentul. Valorile Reprezintă convingerile bazale ale individului; sunt surse motivaţionale şi ale standardelor individuale de performanţă într-un anumit domeniu. Se manifestă în comportament prin evitarea sau, dimpotrivă, propensiunea pentru elemente tangibile sau intangibile (putere, autonomie, grijă pentru alţii, etc.) Ceea ce valorizează o persoană se reflectă la nivelul cerinţelor pentru mediul de activitate în care acesta urmează să se încadreze. Caracteristici de personalitate Reprezintă patternuri tipice de gândire, comportament, afectivitate, relaţionare pe care le manifestă o persoană Aptitudi, abilităţi si deprinderi Aptitudinea reprezintă potenţialul unei persoane de a învaţa şi a obţine performanţă într-un anumit domeniu. Dezvoltată prin învăţare şi exersare, aptitudinea devine abilitate, iar prin aplicarea în practică şi automatizare, abilitatea devine deprindere. Aceste transformări ilustrează procesul prin care aptitudinea devine operaţională, potenţialul devenind realitate. Orice însuşire sau proces psihic privit din perspectiva randamentului devine aptitudine.

În continuare ve-ţi regăsi exerciţii care vă vor ajuta să vă auto-descoperiţi potenţialul

În continuare ve- ţ i reg ă si exerci ţ ii care v ă vor ajuta

10

PASUL 1 ASUL 1

P ASUL 1 Alege din urm ă toarele afirma ţ ii, r ă spunsul care se

Alege din următoarele afirmaţii, răspunsul care se potriveşte cel mai bine cu tine astăzi. Bifează prin adevărat (A) sau fals (F).

 

Secţiunea I

A

F

1

Îmi cunosc punctele mele tari

   

2

Îmi cunosc atitudinile, valorile şi caracteristicile personale.

   

3

Îmi înţeleg stilul de învăţare

   

4

Ştiu ce îmi doresc să ajung în carieră

   

5

Ştiu în ce domeniu de activitate vreau să lucrez

   
 

Total:

   
 

Secţiunea II

A

F

1

Sunt convins despre sarcinile de muncă pe care le fac bine

   

2

Sunt convins că slujba mea este alegerea potrivită pentru mine

   

3

Cunosc caracteristicile posturilor de muncă de care sunt interesat

   

4

Meseria mea îmi aduce suficienţi bani să trăiesc aşa cum vreau

   

5

Am vorbit cu 3 sau mai mulţi oameni care au ocupaţiile de care sunt interesat

   
 

Total:

   
 

Secţiunea III

A

F

1

Sunt satisfăcut de deciziile pe care le-am făcut în viaţă

   

2

Ştiu când trebuie să iau o decizie înţeleaptă

   

3

Îmi sunt clare toate etapele procesului decizional în carieră

   

4

Pot reveni asupra deciziilor luate mai târziu

   

5

Am stabilit şi atins scopuri în viaţă

   
 

Total

   
 

Secţiunea IV

A

F

1

Am întocmit o listă cu persoanele pe care le cunosc

   

2

Mă simt bine să vorbesc la telefon pentru diferite posibilităţi de angajare

   

3

Am un CV actualizat care a fost văzut de un prieten, coleg sau un specialist în orientare în carieră

   

4

Am experienţă editorială şi publicistică (am scris recenzii, interviurii, articole, etc)

   

5

Pot vorbi despre abilităţile mele cu un angajator într-un interviu

   
 

Total:

   
vorbi despre abilit ăţ ile mele cu un angajator într-un interviu       Total:  

11

 
 
 

Secţiunea V

A

F

1

Ştiu să apreciez dacă sunt potrivit sau nu pentru un post de muncă

   

2

Pot să cer instrucţiuni sau clarificări de la noul meu şef

   

3

Mă simt bine interacţionând cu colegi în timpul muncii

   

4

Ştiu să mă comport în cazul unor conflicte la serviciu

   

5

Ştiu cum să cer feedback pentru performanţa mea în muncă

   
 

Total:

   
 

Secţiunea VI

A

F

1

Simt că avansez în carieră

   

2

Ştiu când este timpul să fac o schimbare în carieră

   

3

Îmi restabilesc scopuri în viaţă şi la job în fiecare an

   

4

Mă întâlnesc cu colegi care au aceeaşi profesie să discutăm şi învăţăm despre activitatea fiecăruia

   

5

Am un mentor care mă sprijină în carieră

   
 

Total:

   

Interpretare Situaţia ideală şi scop final este momentul în care se poate răspunde cu “adevărat” la fiecare întrebare din fiecare secţiune. Acest lucru sugerează atingerea celui mai ridicat nivel de competenţă în managmentul carierei. Majoritatea însă află cu ocazia completării chestionarului că au multe goluri, care trebuie umplute pentru a avea succes.

Secţiunea I-autocunoaşterea: aceasta este temelia întregului proces şi este responsabilă pentru succes. Este nevoie să ne înţelegem slăbiciunile şi avantajele, înainte de a lua o decizie de carieră. Modul în care ne înţelegem condiţionează apoi modul de redactare a CV-ului şi prezentarea la interviu.

Secţiunile II-VI acoperă explorarea ocupaţională (cunoşti noi oportunităţi) decizia de carieră (presupune formarea de scopuri pe termen lung şi scurt), promovare personală & contacte (redactare de CV, interviuri), locul de muncă (negocierea ofertei) planificarea activităţii (reevaluarea nevoilor şi oportunităţilor prezente)

munc ă (negocierea ofertei) planificarea activit ăţ ii (reevaluarea nevoilor ş i oportunit ăţ ilor prezente)

12

P ASUL 2 Lucrurile de care sunt mândru Vârst ă Educa ţ ie Câmpul muncii

PASUL 2

Lucrurile de care sunt mândru

Vârstă

Educaţie

Câmpul muncii

Familie

Timp liber

5-15

       

16-25

       

26-35

       

36-45

       

45+

       
  26-35         36-45         45+        

13

Cu ajutorul acestui exerci ţ iu vei reu ş i s ă identifici mai u

Cu ajutorul acestui exerciţiu vei reuşi să identifici mai uşor: interesele tale, valorile şi abilităţile. Descrie experienţele din trecutul tău care reprezintă amintiri frumoase. Lucrurile de care eşti mândru, care te vitalizează, doar gândidu-te la ele. Include aici cele mai vechi amintiri despre lucrurile pe care le-ai realizat. Ele pot fi de peste tot, de la admiterea la facultate la desenarea unei imagini până la câştigarea unui concurs. Contează ce simţi tu despre acele evenimente. Este important ca pentru orice incluzi în tabel să poţi spune “ Eu le-am făcut!”

Exemple:

ştigarea a suficienţi bani pentru o vacanţă din slujbe part-time (jumătate de

normă) Redecorarea casei

Am învâţat să înot la vârsta de 6 ani

Realizarea unui web site de unul singur, învăţând cum

Realizarea unei baze de date pentru un proiect şcolar

Ajutorul acordat unui vecin sau coleg într-o problemă delicată Păstraţi ordinea cronologică a evenimentelor. Ideal este să reuşiţi să scrieţi 15-20 de astfel de amintiri. Unele persoane preferă şi pot folosi o coală albă de hârtie, alţii preferă tabelul anexat.

Experienţele de viaţă pot fi:

personale- în care te-ai simţit bine (ce ai făcut cum te ai comportat în diferite

situaţii) un rol fericit ocupat (un rol asumat, de exemplu: capitanul echipei de baschet)

experienţe de vârf (un moment sau eveniment fericit)

PASUL 3

VALORILE TALE

Exerciţiul următor îţi va clarifica valorile tale. Acesta va dura între 15-30 minute. Care este mecanismul care stă în spatele motivaţiei pentru mulţi ani de şcoală pentru cineva care doreşte să devină medic, în timp ce alte persoane preferă un mod rapid de a face bani? De ce

cineva care dore ş te s ă devin ă medic, în timp ce alte persoane prefer

14

unele persoane î ş i schimb ă brusc cariera? R ă spunsul la aceste întreb

unele persoane îşi schimbă brusc cariera? Răspunsul la aceste întrebări este reprezentat de

valorile personale. Spre exemplu, dacă valorizezi o sănătate bună, îţi vei face timp pentru

exerciţii fizice şi o dietă adecvată.

Pentru o bună efectuare a acestui exerciţiu este important ca el să fie precedat de

alcătuirea listei cu lucrurile de care eşti mândru(ă). Acest chestionar este împărţit în 6 secţiuni

cu categorii omogene de valori. Despre aceste secţiuni vei afla mai multe la pasul interese.

Vă rugăm citiţi afirmaţiile de la exerciţiul “Lucrurile de care sunt mândru” şi scanaţi chestionarul. Notaţi un X în dreptul fiecărei valori care vi se potriveşte. Adăugaţi alte valori care vă descriu.

Povestiri # Total Secţiunea R 1 2 3 4 5 6 7 Munca să fie
Povestiri #
Total
Secţiunea R
1 2
3
4
5
6
7
Munca să fie una dinamică, să presupună mişcare
Să îmi folosesc mâinile în timpul rezolvării sarcinilor
Am nevoie de standarde clare
Vreau să văd rezultatele muncii mele
Munca în aer liber
Secţiuean R Total
Secţiunea I
1 2
3
4
5
6
7
#
Să pot să îmi structurez activitatea
Să fiu apreciat pentru cunoştinţele mele
Să fac descoperiri într-un domeniu de activitate
Să fie nesear un nivel ridicat de competenţă (fie academică sau
practică)
Să presupună întrebări complexe şi sarcini de lucru trasate
Secţiunea I Total
Secţiunea A
1 2
3
4
5
6
7
#
Să pot să scriu sau să prezint idei
Să fiu liber să îmi exprim unicitatea
Să fiu implicat în studierea şi crearea de frumos
Crearea de noi idei, programe sau structuri
Să am control asupra vieţii mele şi a stilului de viaţă
Secţiunea A Total
de noi idei, programe sau structuri Să am control asupra vieţii mele şi a stilului de

15

Secţiunea S 1 2 3 4 5 6 7 # Să fiu implicat direct în
Secţiunea S 1 2 3 4 5 6 7 # Să fiu implicat direct în
Secţiunea S
1 2
3
4
5
6
7
#
Să fiu implicat direct în ajutarea celorlaţi
Să contribui la făurirea unei lumi mai bune
Să simt că prin munca mea fac ceva
Să am oportunităţi pentru auto-dezvoltare
Să lucrez împreună cu alte persoane având aceleaşi scopuri
Secţiunea S Total
Secţiunea E
1 2
3
4
5
6
7
#
Să avansez rapid
Să pot să îmi schimb opiniile
Să am un stadard ridicat de viaţă
Să am puterea să influenţez activităţile celorlalţi
Să impresionez, să am respect şi statut
Secţiunea E Total
Secţiunea C
1 2
3
4
5
6
7
#
Să presupună responsabilităţi şi norme
Atenţie pentru detalii
Loc de muncă sigur
Sarcini clare de muncă
Orar stabil şi muncă predictibilă
Secţiunea C Total
Adăugaţi valori adiţionale
1 2
3
4
5
6
7
#

FELICITĂRI ! Pentru clarificarea valorilor. Concentrează-te pe cele mai importante 5 valori. Acestea te vor ajuta la aflarea intereselor.

valorilor. Concentreaz ă -te pe cele mai importante 5 valori. Acestea te vor ajuta la aflarea

16

PASUL 3

APTITUDINI, ABILITĂŢI, DEPRINDERI.

P ASUL 3 A PTITUDINI , ABILIT ĂŢ I , DEPRINDERI . Acestt exerci ţ iu

Acestt exerciţiu durează între 15-30 minute. Are ca scop identificarea aptitudinilor,

abilităţilor şi deprinderilor. Fiecare persoană are în jur de 700 de deprinderi în repertoriul său.

Majoritatea au probleme în identificarea lor, pentru că nu au fost puşi să şi le identifice, dar şi

pentru faptul că nu se pune accentul pe conştientizarea lor.

Vă rug ă m citi ţ i afirma ţ iile de la exerci ţ iul ă rugăm citiţi afirmaţiile de la exerciţiul “Lucrurile de care sunt mândru” şi scanaţi chestionarul. Notaţi un X în dreptul fiecărei valori care vi se potriveşte. Adăugaţi alte valori care

vă descriu.

Povestiri # Total Secţiunea R 1 2 3 4 5 6 7 Să folosesc coordonarea
Povestiri #
Total
Secţiunea R
1 2
3
4
5
6
7
Să folosesc coordonarea fizică şi agilitatea
Să clădesc sau să construiesc lucruri sau structuri
Să folosesc dexteritatea manuală (cu sau fără unelte)
Să lucrez cu utilaje sau echipamente electronice.
Să repar sau să construiesc maşini, utilaje, echipamente.
Să lucrez cu şi în mijlocul naturii
Secţiunea R Total
Secţiunea I
1 2
3
4
5
6
7
#
Să analizez, să folosesc logica, rezolvarea de probleme,
examinarea sau clarificarea
Să concep, adaptez, deduc să emit ipoteze sau să descopăr
Să evaluez, apreciez, testez, diagnostichez
Să observ, reflectez, studiez
Să cercetez, să investighez, citesc
Să sintetizez, integrez, unific sau conceptualizez idei.
Secţiunea I Total
Secţiunea A
1 2
3
4
5
6
7
#
Să bine dispun, să prestez, cânt,
Să percep în mod intuitiv, să simt,
Să folosesc abilităţi artistice, fotografie, decorare, sculptură.
Să fiu creativ, să vizualizez. Să imaginez,
Să folosesc abilităţi muzicale, să cânt (şi la instrumente), să
compun
Să scriu, să public, să traduc, să interpretez să critic
Secţiunea A Total
(şi la instrumente), să compun Să scriu, să public, să traduc, să interpretez să critic Secţiunea

17

Secţiunea S 1 2 3 4 5 6 7 # Să am grijă, să vindec,
Secţiunea S 1 2 3 4 5 6 7 # Să am grijă, să vindec,
Secţiunea S
1 2
3
4
5
6
7
#
Să am grijă, să vindec, să ajut la recuperarea celorlalţi
Să consiliez, să împuternicesc, să antrenez să ascult
Să fiu gazdă, să satisfacac nevoile altora
Să planific întâlniri sociale şi /sau de recreere
Să rezolv probleme, să mediez între alte persoane.
Să predau, să instruiesc, să informez, sau explic
Secţiunea S Total
Secţiunea E
1 2
3
4
5
6
7
#
Să administrez, să stabilesc obiective, planific şi să iau decizii
Să sfătuiesc, să arbitrez sau să influenţez
Să iniţiez, să evaluez nevoile, anticipez
Să conduc oameni, să-i motivez,
Să vînd, negociez să conving, să promoveaz
Să vorbesc în public, dezbat, demonstrez
Secţiunea E Total
Secţiunea C
1 2
3
4
5
6
7
#
Să administrez bugetul, programez sau sistematizez datele
financiar-contabile
Să fiu atent la detaliu, să pot reproduce fidel, examinez
Să calculez, să compar, să reţin cifre
Să prevăd, să apreciez informaţia numerică
Să implementez, să monitorizez, să coordonez
Să organizez, să actualizez, să categorizez, să aranjez
informaţia
Secţiunea C Total
Adăugaţi altele
1 2
3
4
5
6
7
#

FELICITĂRI ! Pentru clarificarea deprinderilor. Concentrează-te pe cele mai importante 5 abilităţi. Acestea te vor ajuta la aflarea intereselor.

deprinderilor. Concentreaz ă -te pe cele mai importante 5 abilit ăţ i. Acestea te vor ajuta

18

PASUL 4

INTERESELE

P ASUL 4 I NTERESELE Acest ă sec ţ iune te va ajuta s ă organizezi

Acestă secţiune te va ajuta să organizezi informaţia din secvenţele precedente. Acesta va dura între 15-20 minute. Mai devreme, valorile tale, depriderile şi abilităţile tale, au fost organizate în 6 cluesteri. Cei 6 cluesteri provin din teoria vocaţională investigată şi dezvoltată de psihologul dr. John Holand. Pentru a afla mai multe informaţii despre pattern-ul fiecăruia vă rugăm consultaţi prima parte a lucrării.(Profile de personalitate-tipologia Holand). Vă rugăm transferaţi primele 5 opţiuni (primii 5 itemi care vă plac mai mult şi care vă reprezintă) de le exerciţiile precedente în tabelul de mai jos. Vă rugăm verificaţi cărui cluster apaţine fiecare opţiune. Acordaţi un punct pentru fiecare item. La final calculaţi scorul total pe cluesteri. Veţi observa că veşi avea un cluester dominant. Alcătuiţi un pattern

Primele mele 5 valori R I E A S C 1. 2. 3. 4. 5.
Primele mele 5 valori
R
I E
A S
C
1.
2.
3.
4.
5.
Primele mele 5 deprinderi
R
I E
A S
C
1.
2.
3.
4.
5.
Total pentru toate secţiunile
S C 1. 2. 3. 4. 5. Primele mele 5 deprinderi R I E A S

19

Dup ă parcurgerea acestei etape pentru un management eficient al carierei v ă recomand ă

După parcurgerea acestei etape pentru un management eficient al carierei vă recomandăm o explorare ocupaţională a câmpului muncii. Aflaţi de exemplu care sunt deprinderile necesare pentru ocupaţia de mediaplaner. Informaţi-vă care ocupaţii se mulează pe pattern-ul de personalitate din tipologia Holland.

ă pe pattern-ul de personal itate din tipologia Holland. N U UITA Ţ I ! MANAGEMENTUL
ă pe pattern-ul de personal itate din tipologia Holland. N U UITA Ţ I ! MANAGEMENTUL

NU UITAŢI !

MANAGEMENTUL CARIEREI

PRESUPUNE UN ROL ACTIV!

20

pe pattern-ul de personal itate din tipologia Holland. N U UITA Ţ I ! MANAGEMENTUL CARIEREI