Nivelul Accizelor .

COLEGIUL ECONOMIC “DIMITRIE CANTEMIR”
SUCEAVA
Proiect pentru susținerea examenului de

certificare a calificării profesionale-Nivel IV
Calificare: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI

ECONOMICE
TEMA: Nivelul accizelor practicate în România
ÎNDRUMĂTOR,
CANDIDAT,
Prof. Lăzăreanu Elena Paşa Mihail
Clasa a XII a K
Suceava, 2018
1
TEMA:
Nivelul accizelor aplicate în
România
2
CUPRINS
Argument ………………………………..……………………………………….……..4
Competente dobandite……………………………………………………………….….5
Cap.1.Caracterizarea veniturilor bugetare…………………………….………..……7
1.1. Clasificarea veniturilor bugetare………………………………..…….……..7
1.2. Caracterizarea generala a veniturilor bugetare………………............………11
1.3. Caracterizarea generală a impozitelor indirecte………………………..…….12
1.4. Clasificarea impozitelor indirecte……………………………………..……..15
Cap.2 Accize………………………………………………………………………….…17
2.1. Caracterizare generala………………………………………………………….17
2.2.Evolutia nivelului accizelor in ultimii 10 ani………………………………….19
2.3. Sfera de aplicare………………………………………………………………21
2.4. Plătitorii………………………………………………………………………..22
2.5. Cuantumul…………………………………………………………………….23
2.6. Baza de impozitare…………………………………………………………….30
2.7. Determinarea valorii accizelor………………………………………………..31
2.8. Momentul datorării şi plăţii…………………………………………………...32
2.9. Drepturi, obligaţii şi răspunderi……………………………………………….34
2.10. Legislatie…………………………………………………………………….…35
Cap.3.Studiu de caz privind calculul si plata accizelor la SC BURJ-HALIFA S.A..38
Concluzii ………………………………………………………………………..41
Anexe……………………………………………………………………………43
3
Argument
În cadrul economic, instituţional şi juridic în vederea realizării funcţionalităţii pieţei

concurenţiale care să joace rolul hotărâtor în reglarea sau autoreglarea proceselor economice,
autoritatea publică influenţează în mod selectiv activitatea economică prin politica fiscală,
monetară şi valutară cu ajutorul finanţării unor obiective şi acţiuni pe seama resurselor publice, a
unor instrumente economico-financiare, cum sunt impozitele şi taxele, transferurile şi subvenţiile,
creditul, dobânda, preţurile, cursul de schimb.
Mecanismul de funcţionare a economiei naţionale cuprinde o serie de componente de
natură financiară, care împreună alcătuiesc mecanismul financiar. Acesta are o structură
complexă formată din: sistemul financiar, pârghiile financiare, cadrul instituţional şi cadrul
juridic. Politica fiscală cuprinde metodele şi mijloacele concrete de procurare a resurselor
financiare utilizate de stat pentru reglarea proceselor economice şi a relaţiilor sociale.
Politica în domeniul fiscal trebuie să stabilească volumul şi provenienţa resurselor
bugetare şi extrabugetare care pot constitui fondurile financiare ale statului, metodele de
prelevare utilizate, precum şi obiectivele ce trebuie atinse de instrumentele fiscale.
Componenţă majoră pentru asigurarea relansării economice, reforma sistemului fiscal
trebuie să urmărească, în paralel cu alinierea la practicile fiscale din ţările dezvoltate, crearea
unui sistem fiscal modern, corespunzător cerinţelor economiei de piaţă prin introducerea taxei pe
valoare adăugată, îmbunătăţirea sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice,
reconsiderarea impozitelor şi a taxelor locale, precum şi a accizelor.
Lucrarea de faţă tratează o componentă a sistemului fiscal românesc şi anume accizele.
Lucrarea este structurată pe trei capitole
Primul capitol intitulat „Caracterizarea veniturilor bugetare” care descrie un studiu
privind veniturile bugetare și clasificarea acestora ,acest capitol reprezinta o scurta introducere.
Capitolul al doilea intitulat „Accize” face o prezentare generala asupra temei centrale a
lucrării elaborează clasificarea acestora, prezinta sfera de aplicare și evolutia accizelor în ultimii
4
10 ani, dezbate în detaliat accizele pentru alcoolul brut şi produsele din alcool, accizele pentru
produsele din tutun, accizele pentru produsele petroliere, accizele pentru alte produse şi grupe de
produse.
Capitolul al treilea intitulat „Studiu de caz privind accizele realizat la o societate”
realizează o serie de aplicaţii privind accizele prin intermediul unui studiu de caz la o societate
fictivă.
Lucrarea se încheie cu concluzii privind sistemul de taxe şi impozite, a accizelor în
special, evidenţiind influenţele acestora pe termen lung în viaţa economică a ţării noastre şi a
agentului economic în special ca producător, comerciant şi modul de percepere a utilizatorului
final care este clientul.
Competenţe dobândite
UNITĂŢI DE COMPETENŢE CHEIE

Gândire critică şi rezolvare de probleme
Managementul relaţiilor interpersonale
Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei
Comunicare
Dezvoltarea carierei profesionale
Procesarea datelor numerice
Iniţierea unei afaceri
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE GENERALE
Managementul afacerii
Marketingul afacerii
Planificare operaţională
Resurse umane
5
Managementul calităţii
Finanţarea afacerii
Igienă, securitatea muncii şi protecţia mediului
UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE SPECIALIZATE
Contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor

Realizarea situaţiilor financiare
Finanţe şi fiscalitate
Asigurări
Contracte economice
Analiza pieţei
Statistică
Negocieri în afaceri
Utilizarea calculatorului în contabilitate
Instrumente de plată
UNITĂŢI DE COMPETENŢE SPECIFICE

UC18 – Finanţe şi fiscalitate
C1– Analizează veniturile publice
C2– Determinarea impozitelor şi taxelor
C3- Identificarea cheltuielilor publice
C4 - Analizează formele de control financiar
6
Cap.1.Caracterizarea veniturilor bugetare
1.1.Clasificarea veniturilor bugetare

Veniturile bugetare se pot clasifica din mai multe puncte de vedere.
1. După modul cum sunt calculate, aşezate şi încasate, impozitele pot fi:
a) Impozite directe, care se percep periodic (lunar, trimestrial, anual), direct şi nominal
de la persoanele fizice şi juridice pe baza venitului constatat sau asupra valorii bunurilor care le
aparţin, cum sunt, impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe veniturile agricole, etc.
Având în vedere criteriile care stau la baza aşezării şi încasării impozitelor directe, acestea se pot
clasifica în impozite reale şi impozite personale.
Impozitele reale se aşează asupra bunurilor care constituie avuţia materială a cetăţenilor,
ca de exemplu, terenurile, imobilele, construcţiile, fără a ţine seama de veniturile pe care acestea
le produc. Ele vizau şi activităţile industriale, meşteşugăreşti, comerciale, desfăşurate în grup sau
individual şi care erau apreciate în funcţie de forţa de muncă utilizată, de forţa motrice folosită,
de felul şi cantitatea de materie primă prelucrată, de volumul producţiei realizate, de mărimea
localităţii în care se desfăşoară activitatea, de comerţul cu ridicata sau cu amănuntul practicat, de
capitalul mobiliar folosit, etc., indiferent de situaţia personală a plătitorului impozitului. Ca
impozite de tip real menţionăm: impozitul funciar, impozitul pe clădiri, impozitul datorat de
meşteşugari şi negustori (patenta).
Impozitele reale mai poartă denumirea de impozite obiective sau pe produs, întrucât se
aşează asupra venitului brut dat de obiectul impozabil, fără a avea vreo legătură cu situaţia
socială a plătitorului de impozit.
Impozitele personale au în vedere, în primul rând, situaţia socială şi personală a
subiectului impozabil, ele aşezându-se asupra veniturilor sau averii acestuia şi chiar indiferent de
nivelul lor. Obiectul impunerii îl constituie veniturile dobândite sub formă de salarii, câştiguri din
profesii libere, beneficii din activităţi industriale, bancare, din comerţ, venitul net obţinut din
exploatarea pământului, din arenzi, din chirii, dobânzi pentru sume de bani împrumutate,
7
dividende pentru acţiuni şi părţi sociale, etc. De asemenea, se mai impun bunurile imobiliare care
aparţin cetăţenilor, transferurile de proprietăţi prin acte de vânzare-cumpărare, activul net al
întreprinderilor, succesiunile, donaţiile, tranzacţiile cu hârtii de valoare, aportul de capital la
societăţi, etc. În cazul impozitelor de tip personal se ţine seama atât de mărimea venitului
impozabil realizat, cât şi de situaţia personală a contribuabilului (căsătorit, necăsătorit, cu sau fără
copii, divorţat, văduv, cu sau fără persoane în întreţinere, cu sau fără merite deosebite faţă de ţară,
invalid, etc.). Impunerea se face fie separat pe fiecare fel de venit, fie global pentru veniturile
realizate din diferite surse, în cote proporţionale sau progresive.
În cazul impozitelor personale, unele venituri sau componente ale averii sunt supuse la
două impozite distincte. De pildă, profitul se impune pentru întreaga societate comercială, iar
dividendele se impun separat pe fiecare acţionar sau asociat. Ca urmare, ele se mai numesc şi
impozite subiective.
b) Impozitele indirecte, care se încasează prin preţul mărfurilor (în special mărfuri de
consum) o dată cu vânzarea acestora, fiind numite şi impozite pe cheltuieli sau impozite pe
consum. În prezent, în România se întâlnesc din această categorie taxa pe valoarea adăugată,
accizele, taxele vamale, etc.
2. Din punctul de vedere al materiei impozabile, impozitele se pot clasifica astfel:
impozite pe venit; impozite pe avere; impozite pe cheltuieli.
3. Din punctul de vedere al provenienţei lor, se disting următoarele categorii de venituri
bugetare:
 venituri bugetare care provin de la companiile naţionale, regiile autonome,
societăţile comerciale cu capital de stat şi instituţiile publice, cum sunt: impozitul
pe profit, taxa pe valoarea adăugată, contribuţiile pentru asigurările sociale de stat,
taxele asupra terenurilor proprietate de stat, impozitul asupra veniturilor din
operaţiunile cu străinătatea, taxele pentru verificarea aparatelor de măsurat şi cântărit,
impozitul pe veniturile din vânzarea unor bunuri ale statului, vărsăminte din profitul
net al Băncii Naţionale a României, vărsăminte din profitul net al companiilor
naţionale, regiilor autonome şi societăţilor comerciale, etc. Încasarea veniturilor
8
bugetare de la companiile naţionale, de la regiile autonome, de la societăţile
comerciale cu capital de stat şi de la instituţiile publice nu duce la schimbarea formei
de proprietate asupra acestor resurse băneşti, deoarece ele rămân mai departe în
proprietatea statului;
 venituri bugetare care provin de la unităţile şi organizaţiile cooperatiste, cum
sunt: impozitul pe profitul cooperativelor meşteşugăreşti, al celor de consum şi de
credit, impozitul pe veniturile asociaţiilor agricole, taxa pe valoarea adăugată, diferite
taxe, etc. Mobilizarea acestor venituri la bugetul statului atrage după sine schimbarea
formei de proprietate, mijloacele băneşti trecând din proprietatea cooperatistă în
proprietatea statului;
 venituri bugetare care se încasează de la întreprinderile mixte, private şi de la
întreprinzătorii particulari, cum sunt: impozitul pe profit, taxa pe valoarea
adăugată, taxe, contribuţii pentru asigurările sociale, etc. Aceste venituri, o dată
încasate, devin proprietate publică;
 venituri bugetare care se încasează de la populaţie, şi anume: impozitul pe
veniturile populaţiei, impozitul pe salarii, impozitul pe veniturile agricole, impozitele
şi taxele locale, etc. Populaţia poate contribui şi voluntar la formarea veniturilor
bugetare, pe următoarele căi: prin participarea la Loteria Naţională, prin subscrierile la
împrumuturile de stat, prin creşterea soldului general al depunerilor la CEC, prin
donaţii, etc. Încasarea acestor venituri duce la transformarea lor în proprietate publică;
 venituri care provin din împrumuturi externe. În anumite cazuri, statul poate să
apeleze şi la împrumuturile externe, însă ponderea acestor venituri în totalul
veniturilor statului nu trebuie să depăşească anumite limite;
 venituri din taxe vamale şi alte venituri. Taxele vamale se încasează la bugetul de
stat de la agenţii economici şi de la persoanele fizice pentru mărfurile importate, în
vederea raţionalizării importurilor şi în scopul stimulării producerii în ţară a unor
produse similare. De asemenea, taxele vamale se încasează şi de la alte persoane
juridice şi de la persoanele fizice pentru bunurile aduse sau primite din străinătate,
9
precum şi pentru bunurile expediate sau duse în străinătate. Există şi taxe vamale de
export şi de tranzit.
4. Din punctul de vedere al conţinutului lor economic, veniturile bugetare se pot
clasifica în trei categorii:
 venituri bugetare care au conţinut fiscal, adică sunt impozite, ca de exemplu
impozitul pe profit, impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe
veniturile agricole, impozitele şi taxele de la societăţile mixte, private şi de la
populaţie;
 venituri bugetare care nu au caracter fiscal, cum sunt spre exemplu: vărsămintele
din profitul net al Băncii Naţionale a României, vărsămintele din profitul net al
companiilor naţionale, regiilor autonome şi societăţilor comerciale, contribuţiile
pentru asigurările sociale de stat, veniturile din operaţiuni cu străinătatea, vărsămintele
la buget de la instituţiile publice, restituirile de fonduri din finanţarea bugetară a anilor
precedenţi, încasarea ratelor şi dobânzilor la creditele externe acordate de la buget,
diverse venituri, etc.;
 venituri din capital, care cuprind venituri din valorificarea unor bunuri ale
instituţiilor publice, venituri din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat şi din
mobilizare.
1. După caracterul veniturilor bugetare există:
 venituri curente, ordinare (obişnuite, normale, cu caracter regularitate, de
permanenţă), care formează baza veniturilor bugetare, ca de exemplu: impozitul pe
profit, impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe veniturile agricole,
diferite taxe, etc.;
 venituri extraordinare, care se încasează în situaţii excepţionale pentru a face faţă
unor cheltuieli neobişnuite, ca de exemplu lansarea unui împrumut de stat, instituirea
unui impozit special, a unei taxe, etc.
6. Din punctul de vedere al apartenenţei lor la componentele bugetului public naţional,
veniturile se clasifică în următoarele categorii:
10
 venituri care se încasează la bugetul de stat;
 venituri care revin bugetelor locale;
 venituri care alimentează bugetele fondurilor speciale;
 venituri care se cuvin bugetului asigurărilor sociale de stat
Bugetul de stat evidenţiază atât nivelul aprobat al cheltuielilor ce vor fi efectuate în viitor şi
mărimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispoziţia statului, cât şi durata de timp pentru care se
elaborează.
Bugetul nu constituie un simplu document în care se înscriu veniturile şi cheltuielile

probabile ale statului pe o perioadă de un an, ci este un plan financiar la nivel macroeconomic, un
adevărat instrument de previziune a dimensionării veniturilor şi cheltuielilor publice într-un an de
zile.
Veniturile şi cheltuielile publice nu sunt simpli indicatori ai bugetului de stat, ci îndeplinesc

rolul unor pârghii folosite de stat pentru stimularea dezvoltării sau restrângerii unor activităţi, a
producţiei şi consumului anumitor produse, pentru influenţarea anumitor categorii sociale în
realizarea acţiunilor în care statul este direct interesat.
1.2 Analiza veniturilor bugetare de stat
Veniturile bugetului de stat al României sunt formate din veniturile curente, care cuprind
venituri fiscale şi nefiscale, venituri din capital şi încasări din rambursarea împrumuturilor
acordate.
În cadrul veniturilor curente, cea mai mare parte a resurselor financiare o constituie
veniturile fiscale care cuprind impozitele directe şi indirecte, al căror nivel este din păcate limitat
sau insuficient. Încasările din impozite nu pot creşte rapid, măsurile de creştere a nivelului
acestor resurse bazându-se fie pe modificări ale sistemului fiscal sau pe nivelul cotelor de
11
impunere folosite, fie pe introducerea unor noi impozite. Aceasta se poate face în timp şi numai
cu acordul puterii legislative.
În România, în cea mai mare parte a perioadei de tranziţie, veniturile fiscale, respectiv
impozitele directe şi indirecte, a reprezentat, şi reprezintă şi în continuare, principalul canal de
alimentare a bugetului de stat.
Forma cea mai veche de impunere de-a lungul timpului o reprezintă impozitele directe,
evoluţia acestora ţinând în permanenţă pasul cu dezvoltarea economică a ţării. Acestea se
constituie din impozitul pe profit, impozitul pe salarii şi venit, contribuţii şi alte impozite directe.
Rolul principal al impozitelor datorate bugetului de stat este de a procura resursele financiare
efectuării cheltuielilor publice.
1.3 Caracterizarea generală a impozitelor indirecte
În materie de impozite, prin „indirect”nu trebuie înţeles faptul că această categorie de impozite
afectează „indirect” veniturile populaţiei.
Impozitele indirecte afectează veniturile populaţiei mult mai „direct” şi mai „apăsător”
faţă de impozitele directe, deoarece omul de rând nu ştie:
1. când plăteşte aceste impozite;

2. care produse şi servicii conţin impozite indirecte;
3. câte impozite indirecte conţine fiecare produs şi serviciu;
4. cât de mari sunt acestea în preţul şi tariful produselor şi serviciilor cumpărate.
Denumirea de „indirecte” provine de la faptul că aceste impozite nu sunt „nominale”, nu
se stabilesc „direct pe persoană”, atunci când se introduc, nu se poate cunoaşte, nici de organele
fiscale şi nici de cetăţenii şi agenţii economici (rezidenţi sau nerezidenţi), cine va plăti aceste
impozite şi în ce masură.
12
Impozitele indirecte cunosc următoarele forme de manifestare: taxe de consumaţie, taxe
vamale şi diferite alte taxe. Luând în considerare cheltuielile contribuabilului, acestea pot deveni
insuportabile pentru cei cu venituri mici. Ele sunt mai uşor de gestionat din punct de vedere
tehnic decât cele directe, dar provoacă majorări de preţuri şi tarife, care diminuează cererea
solvabilă a populaţiei.
Impozitele indirecte se percep cu prilejul vânzării unor bunuri şi prestării unor servicii
(transport, spectacole, activităţi hoteliere etc.), al importului, exportului ceea ce înseamnă că ele
vizează cheltuielile, respectiv cheltuirea unor venituri. În cazul acestor impozite, calitatea de
subiect al impozitului se atribuie altei persoane fizice sau juridice decât suportătorului acestuia.
Dacă raportăm impozitele indirecte la veniturile realizate de diferite clase şi pături sociale,
vom constata că ponderea acestora în venituri este cu atât mai mare, cu cât veniturile realizate
sunt mai mici.
Academicianul I. Văcărel explică preferinţa pentru impozitele indirecte:”…sunt mai

voalate- fiind cuprinse în preţul de vânzare al produselor, iar nemulţumirea cumpărătorilor
(beneficiarilor) se îndreaptă împotriva agenţilor economici care practică preţuri(tarife) majorate,
iar nu a statului, care a ordonat sporirea impozitelor, ce a dus la scumpirea acestora:
cumpărătorul(beneficiarul) nu ştie cât din preţul plătit pentru produs (serviciu) revine agentului
economic şi cât ajunge în tezaurul public
Caracterul regresiv al impozitelor indirecte e deseori recunoscut. Astfel, economistul A.

Eichner afirmă: ”...este îndeobşte cunoscut caracterul regresiv al taxelor de consumaţie..., ori o
politică optimă a veniturilor nu poate să nu ia în seamă necesitatea unei reduceri a acestora”.
Impozitele indirecte sunt vărsate la buget, de regulă, de către industriaşi, comercianţi etc.,
dar sunt suportate de către consumatori, pentru că se includ în preţul de vânzare al mărfurilor.
Drept urmare, impozitele indirecte afectează veniturile reale, ceea ce înseamnă că ele micşorează
puterea de cumpărare.
13
În perioadele când o economie înregistrează un curs ascendent, impozitele indirecte pot
avea un randament fiscal ridicat; în schimb, în perioadele de criză şi depresiune, când producţia şi
consumul înregistrează un recul, încasările din impozitele indirecte urmează aceeaşi evoluţie,
periclitând realizarea echilibrului bugetar sau conducând la adâncirea deficitului bugetar.
În ţările dezvoltate cel mai important impozit indirect îl constituie taxele de consumaţie.
În ţările în tranziţie taxele de consumaţie deţin o pondere apreciabilă în totalul încasărilor
provenite din impozitele indirecte.
Caracteristicile impozitelor indirecte:
-nu sunt nominative, numele şi datele fiscale ale contribuabilului nu se cunosc;
-sunt stabilite pe consumul unor produse şi servicii, precum tutun, băuturi alcoolice,
ţigări, cafea, jocuri de noroc etc.;
-suportatorul este în toate cazurile diferit de plătitor, de exemplu, în cazul taxei pe

valoare adăugată, plătitoare sunt unităţile producătoare, iar suportator este ultimul consumator al
produselor supuse T.V.A.
-nu se determină pe bază de „documente de plată”, prin care să i se comunice fiecărui

contribuabil impozitul pe care îl are de plătit.
-termenul de plată e diferit la contribuabil faţă de plătitori: pentru plătitori termenul de

plată e stabilit prin lege, iar pentru contribuabili este data la care se plătesc produsele şi serviciile.
-faptul că sunt în corelaţie directă cu consumul, cu cheltuielile populaţiei conduce la cote

regresive de impozitare, afectând mai mult veniturile persoanelor sărace faţă de cele ale
persoanelor bogate.
-deoarece sunt cuprinse în preţul unor produse şi tariful unor servicii mărimea lor nu e
cunoscută de către cei care cumpără.
Impozitele indirecte au dublu scop:

14
1. procurarea de venituri bugetare, care nu pot fi asigurate numai pe calea impozitelor
directe;
2. frânarea importului şi a consumului unor bunuri şi servicii din partea populaţiei, bunuri
şi servicii al căror consum, în special excesiv, este dăunator sănătăţii fizice, morale şi mentale a
populaţiei.
Între aceste produse şi sevicii se încadrează alcoolul, băuturile alcoolice, tutunul,

produsele din tutun, activitatea barurilor şi restaurantelor (în special al celor cu program de
noapte), jocurile de noroc, prostituţia.
1.4. Clasificarea impozitelor indirecte
1. Taxa pe valoarea adăugată
2. Accize
3. Taxe vamale
- taxe vamale de la persoane juridice;
- taxe vamale şi alte venituri încasate de la persoane fizice prin unităţile vamale;
4. Alte impozite indirecte:
- taxe pentru jocuri de noroc;
- majorări şi penalităţi de întârziere pentru venituri nevărsate
la termen;
- taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de
funcţionare;
- taxe judiciare de timbru;

15
- taxe de timbru pentru activitatea notarială;
- taxe extrajudiciare de timbru;
- amenzi judiciare;
- venituri din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de
stat;
- taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc;
- alte încasări din impozite indirecte.
După trăsăturile de fond şi de formă impozitele indirecte cuprind: taxele de consumaţie,

taxele vamale, taxele de timbru şi de înregistrare şi veniturile care provin de la monopolurile
fiscale.
16
Cap.2 Accize
2.1 Caracterizare generală
 Conform Dicţionarului Limbii Romane, DOM, accizele sunt o formă specială de taxă de
consumaţie care se datorează bugetului de stat pentru anumite produse din ţară şi din
import, fiind incluse în preţul de vânzare al acestora. Accizele se percep asupra produselor
care se consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de consumatori cu altele de
acelaşi tip.
 Accizele, cunoscute şi sub denumirea de taxe speciale de consumaţie, reprezintă un
impozit indirect care se aplică asupra unor categorii de bunuri provenite din ţară sau din
import.
 Taxa de consumaţie sau vamala, suportată de către consumatori, forma cea mai răspândită
a impozitelor indirecte, accizele se încasează la mărfurile de larg consum sau unele
servicii.
 Taxa suportată de consumatori, una din formele cele mai răspândite ale impozitelor
indirecte, care se include în preţul de vânzare al unor mărfuri determinate. Este o taxă
specială de consumaţie care se aplică produselor din ţară şi din import, suportată de
consumatori. Acciza constituie o importanţă sursa a veniturilor bugetare. Teoria
economică recomanda aplicarea accizelor asupra bunurilor cu cerere inelastica. În aceste
condiţii, creşterea bunurilor impozitate prin accize nu determina reduceri semnificative
ale consumului acestor bunuri, astfel încât veniturile bugetare din accize sunt relativ
stabile. Accizele au un câmp de aplicare diferit de la ţară la ţară. În orice caz, randamentul
lor fiscal este mare. Accizele se datorează bugetului de stat într-o singură fază a
17
circuitului economic, respectiv de către producători sau achizitori. Ele se calculează fie în
sumă fixă pe unitatea de măsură, fie pe baza unor cote procentuale proporţionale aplicate
asupra preţului de vânzare. Nivelul cotelor utilizate pentru determinarea accizelor diferă
de la o ţară la alta şi de la un produs la altul.
Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, şi anume formarea de resurse la dispoziţia
statului. Cel puţin la fel de importantă este însă şi motivaţia de ordin social a accizelor, prin faptul
că aceste pot fi folosite ca şi pârghii fiscale pentru controlarea consumurilor, în sensul
descurajării acelora care, spre exemplu, dăunează sănătăţii.
Plătitorii accizelor sunt agenţii economici care importă produsul respectiv pentru vânzare,
producătorii sau vânzătorii acestuia. Ca şi în cazul TVA, suportatorul este însă, cel care cumpără
produsul respectiv, adică consumatorul final.
Acciza se calculează de regulă în două moduri, în funcţie de cum este exprimata cota de
impunere pentru fiecare produs accizat în parte. Astfel, cota de impunere poate fi o cotă fixă în lei
sau în Euro pe unitatea de măsură specifică (de exemplu pe litru, pe gradul de concentraţie, pe
cifra octanica etc); sau poate fi o cotă procentuală care se aplică asupra bazei de impozitare.
Accizele mai sunt cunoscute şi sub denumirea de taxe speciale de consumaţie, ele
reprezentând un impozit indirect care se aplică asupra unor categorii de bunuri provenite din ţară
sau din import, fiind reglementate la Titlul VII al Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Taxele de consumaţie se aşează în două moduri: fie ca taxă generală pe consum – taxa pe
valoarea adăugata -fie ca un impozit (taxă) special aşezat numai pe vânzarea anumitor bunuri –
accizele
Distinct de TVA în toate statele există taxe speciale de consumaţie care "lovesc" numai
anumite produse. Accizele sunt acele taxe speciale de consumaţie care se aşează, de regulă, pe
vânzarea unor grupe aparte de produse. În prezent, aceste grupe speciale de produse care fac
obiectul accizelor sunt reprezentate, în principal, de bunurile care dăunează sănătăţii şi de
18
produsele considerate de lux. Prin urmare, accizele au un randament fiscal ridicat şi se instituie
asupra unor produse de larg consum, cum sunt: alcoolul etilic alimentar, berea, ţuica şi rachiurile
naturale, vinurile şi orice alte produse destinate industriei alimentare şi consumului care conţin
alcoole etilic alimentar, cafeaua, produsele din tutun, unele confecţii din blănuri naturale cu
excepţia celor din iepure, oaie şi capră, articole de cristal, mobilierul sculptat, articolele de
parfumerie şi toaletă, cărţile de joc, bijuteriile din metale preţioase (exclusiv verighetele de aur),
produsele petroliere, gazul metan sau gazul de sondă, benzina, motorina s.a.
Accizele sunt denumite taxe speciale de consumaţie şi, deşi poartă şi această denumire,
ele fac parte din categoria şi structura impozitelor indirecte. Noţiunile de taxe şi impozite sunt
noţiuni diferite şi presupun caracteristici diferite.
Accizele poartă denumirea de taxe dintr-o simplă obişnuinţa, în fond acestea sunt
impozite în sensul că sunt obligatorii, nu presupun o contraprestaţie şi sunt fără o destinaţie
specială. Acestea se includ în preţul de vânzare al mărfurilor fabricate şi realizate în interiorul
ţării care percepe impozitul.
2.2. Evolutia nivelului accizelor in ultimii 10 ani
În 2009 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a realizat în suma de 182.5 mld lei,
deţinând şi ponderea în totalul impozitelor indirecte (91%). Totodată, faţă de programul
actualizat acesta s-a încasat în proporţie de 81.5%, nerealizarea fiind influenţată de mai mulţi
factori, respectiv de:
a) Nerealizarea producţiei industriale în volumul şi structura programată fie ca urmare a

restrângerii activităţii unor agenţi economici din lipsa de materii prime şi materiale, energie
19
electrică şi termică, fie lipsa unor comenzi şi contracte ferme atât pentru aprovizionare cât şi
pentru desfacere. Astfel pe întreg anul 2012 producţia industrială a fost mai mică cu 22% fata de
anul 2009, reduceri mai mari înregistrându-se în construcţia de maşini, electronică, prelucrarea
ţiţeiului etc.Ponderea în totalul încasărilor din impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize, o
reprezintă vărsămintele de la regii autonome şi societăţi comerciale cu capital de stat (86.5). În
anul 2012 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize a reprezentat 8.26% din PIB.
În 2013 impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a realizat în suma de 418.5 miliarde
lei, cu 12.8% (-61.5 miliarde) sub nivelul prevederilor pe anul 2010. Nerealizarea încasărilor din
impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize s-a datorat în principal:
b) Scăderii volumului de activitate faţă de anul 2009, din care producţia industrială cu 21.8%
ca urmare a utilizării reduse a forţei de muncă etc.
c) creşterii livrărilor la export.
După cum se observa în anul 2013, impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accize a şi scăzut
ca pondere în PIB de la 8.26% la 6.94% în acelaşi an.
În 2015 accizele s-au realizat în suma de 399.6 miliarde lei înregistrându-se o depăşire cu
5.6 faţă de prevederi. În anul 2003 accizele au reprezentat 14% din totalul veniturilor bugetare şi
doar 2% din PIB. În anul 2017 accizele şi impozitul pe circulaţia mărfurilor s-au încasat în suma
de 774.5 miliarde lei (din care accizele sunt 597.5 mld lei) şi reprezintă 76.2% din prevederile
aprobate.
Din cele prezentate mai sus, se poate constata ca in Romania, cotaaccizelor este in
continua crestere in ceea ce priveste contributiaacestora in cadrul PIB-ULUI. Deoarece, Romania
se incadreaza intarile recent aderate la UE, accizele practicate de aceasta suntscazute fata de cele
impuse de tarile membre.Insa, datorita situatieieconomice prezenta in tara, Romania va fi nevoita
sa creasca treptat cota accizelor.
20
2.3 Sfera de aplicare
Produsele şi grupele de produse pentru care se datorează accize sunt : alcoolul etilic
alimentar, berea, ţuica şi rachiurile naturale, vinurile şi orice alte produse destinate industriei
alimentare şi consumului care conţin alcoole etilic alimentar, cafeaua, produsele din tutun, unele
confecţii din blănuri naturale cu excepţia celor din iepure, oaie şi capră, articole de cristal,
mobilierul sculptat, articolele de parfumerie şi toaletă, cărţile de joc, bijuteriile din metale
preţioase (exclusiv verighetele de aur), produsele petroliere, gazul metan sau gazul de sondă,
benzina, motorina s.a.
Importul, în cazul României, reprezintă orice intrare de produse accizabile din afara teritoriului
comunitar, cu excepţia:
· plasării produselor accizabile sub regim vamal suspensiv în România (regimul vamal
suspensiv este regimul fiscal conform căruia plata accizelor este suspendată pe perioada
producerii, transformării, deţinerii şi deplasării produselor;
· distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;
· plasării produselor accizabile în zone libere, antrepozite libere sau porturi libere, în
condiţiile prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.
De asemenea, se consideră a fi import:
· scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv, în cazul în care produsul
rămâne în România;
21
· utilizarea în scop personal în România a unor produse accizabile plasate în regim vamal
suspensiv;
· apariţia oricărui alt eveniment care generează obligaţia plăţii accizelor la intrarea
produselor accizabile din afara teritoriului comunitar.
Aşa cum am arătat, accizele sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de
stat pentru producţia şi importul de produse accizabile la anumite termene stabilite de fiecare stat
membru prin legislaţia naţională.
Atunci când produsele supuse accizelor nu ajung la destinaţie şi nu este posibilă stabilirea
locului în care s-a comis abaterea sau neregulă, aceasta se va considera a fi fost comisă în statul
membru de livrare a produselor, care va colecta acciza cu cota în vigoare la data la care produsele
au fost livrate, în afară de situaţia în care, într-o perioadă de 4 luni de la data livrării produselor,
se prezintă dovezi care să asigure autorităţile fiscale competente de corectitudinea tranzacţiei ori
să aducă lămuriri asupra locului unde s-a produs efectiv abaterea sau neregulă.
Dacă înainte de expirarea perioadei de 3 ani de la data la care documentul administrativ

de însoţire a fost întocmit, statul membru unde a avut loc efectiv abaterea sau neregulă este
stabilit cu certitudine, acel stat membru va colecta acciza prin aplicarea cotei în vigoare la data la
care bunurile au fost livrate. în acest caz, imediat ce dovadă colectării taxei a fost prezentată,
acciza plătită iniţial va fi restituită.
2.4. Plătitorii
Platitori de accize sunt:

a) agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar obtinut in
sistem de prestari de servicii;
22
b) agentii economici care cumpara de la producatorii individuali – persoane fizice –
produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare si/sau comercializare;
c) persoanele fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice destinate consumului
individual in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale;
d) agentii economici, pentru cantitati produse. Supuse accizelor, acordate ca dividende
sau ca plata in natura a actionarilor, asociatilor si dupa caz, persoanelor fizice.
Pentru alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate
industriei alimentare sau consumului, accizele se datoreaza si se calculeaza o singura data de
catre agentul economic producator sau importator si sunt stabilite in sume fixe exprimate in ECU
pe unitatea de masura
Plata accizelor la bugetul de stat
Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este până la data de
25 inclusiv a lunii următoare celei în care acciza devine exigibilă.
Prin excepţie de la prevederile alin. (1), termenul de plată a accizelor este:
a)în cazul operatorilor înregistraţi - ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost
recepţionate produsele accizabile;
b) în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural - data de 25 a lunii
următoare celei în care a avut loc facturarea către consumatorul final.
În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv, prin
derogare de la alin. (1), momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale
de import.
2.5. Cuantumul accizelor în anul 2018
23
Denumirea
Nr. Nivelul taxei, tarifului,
taxei, tarifului, Baza legală Contribuabil/Platitor
crt. comisionului
comisionului
ACCIZE DATORATE PENTRU ALCOOL ETILIC SI BAUTURI ALCOOLICE
Legea nr. 227/2015

privind Codul fiscal,
Antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat,
Accize pentru cu modificarile si
1 47,38 lei/ hl de produs importatorul, sau orice alta persoana prevazuta
vinuri spumoase completarile
in art. 341 din Codul fiscal
ulterioare, art. 342
alin. (1), Anexa 1.
Minister initiator,
responsabil sau Mod, termen de plata, cont
Legislatia
coordonator in materie Unde se plateste
Institutie initiatoare, Bugetul beneficiar
responsabila
Legea nr. 227/2015

2 0 lei/ hl de produs importatorul, sau orice alta persoana prevazuta
vinuri linistite completarile
alin. (1), Anexa 1.
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015 3,3 lei/ hl 1 grad Plato; 1,82

privind Codul fiscal, lei/ hl 1 grad Plato pt. bere
cu modificarile si produsă de micii producători
3 Accize pentru bere importatorul, sau orice alta persoana prevazuta
completarile independenţi cu o productie
ulterioare, art. 342 anuala ce nu depaseste 200
alin. (1), Anexa 1. mii hl.
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015 396,84 lei/hl de produs din

Accize pentru
privind Codul fiscal, care cidru de mere si de pere
bauturi fermentate Antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat,
cu modificarile si 0 lei/hl de produs si hidromel
4 linistite, altele importatorul, sau orice alta persoana prevazuta
completarile obtinut prin fermentarea
decat bere si in art. 341 din Codul fiscal
ulterioare, art. 342 unei solutii de apa si miere 0
vinuri
alin. (1), Anexa 1. lei/hl de produs
24
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015

Accize pentru
bauturi fermentate 47,38 euro / hl de produs din Antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat,
cu modificarile si
5 spumoase, altele care cidru de mere si de pere importatorul, sau orice alta persoana prevazuta
completarile
decat bere si 0 lei/hl de produs in art. 341 din Codul fiscal
vinuri
alin. (1), Anexa 1.
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015

Accize pentru Antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat,
cu modificarile si
6 produse 396,84 lei/hl de produs importatorul, sau orice alta persoana prevazuta
completarile
intermediare in art. 341 din Codul fiscal
alin. (1), Anexa 1.
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015 3306,98 lei / hl de alcool

privind Codul fiscal, pur; 1653,49 lei/ hl de alcool
Accize pentru cu modificarile si pur, produs de micile
7 importatorul, sau orice alta persoana prevazuta
alcool etilic completarile distilerii cu o capacitate care
ulterioare, art. 342 nu depaseste 10 hl de alcool
alin. (1), Anexa 1. pur/an
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
ACCIZE DATORATE PENTRU PRODUSE ENERGETICE
25
Legea nr. 227/2015
Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati,
cu modificarile si
Accize pentru 2175,24 lei/tona; 1838,04 expeditorii inregistrati, importatorii autorizati,
8 completarile
motorina lei/1000 litri sau orice alta persoana prevazuta la art. 341 din
Codul fiscal
alin. (1) , anexa nr.
1, pct. 12
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015

2566,71 lei/tona si 1976,36 expeditorii inregistrati, importatorii autorizati
9 benzina fara completarile
lei/1000 litri sau orice alta persoana prevazuta la art. 341 din
plumb ulterioare, art. 342
Codul fiscal
1, pct. 11.
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015

cu modificarile si
Accize pentru 2945,75 lei/tona; 2268,23 expeditorii inregistrati, importatorii autorizati
10 completarile
benzina cu plumb lei/1000 litri sau orice alta persoana prevazuta la art. 341 din
Codul fiscal
1, pct. 10
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015 71,07 lei / tona utilizata in Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati,
Accize pentru privind Codul fiscal, scop comercial; 71,07 lei/ expeditorii inregistrati, importatorii autorizati,
11 cu modificarile si
pacura tona utilizata in scop sau orice alta persoana prevazuta la art. 341 din
completarile necomercial Codul fiscal
26
1, pct. 13.
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015

2,37 lei / MWh utilizata in
cu modificarile si
Accize pentru scop comercial; 4,74 lei/
12 completarile Furnizorii/Distribuitorii/Redistribuitorii autorizati
energie electrica MWh utilizata in scop
necomercial
1. pct. 18.
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015

Operatorii economici producatori sau operatorii
cu modificarile si 0,71 lei/ GJ utilizata in scop
Accize pentru economici care efectueaza achizitii
13 completarile comercial; 1,42 lei / GJ
carbune si cocs intracomunitare ori care importa astfel de
ulterioare, art. 342 utilizate in scop necomercial
produse
1, pct. 17.
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015

privind Codul fiscal, 2640,92 lei/ tona utilizat
Accize pentru cu modificarile si drept combustibil pentru
expeditorii inregistrati, importatorii autorizati,
14 petrol lampant completarile motor; 2226,35 lei / tona
sau orice alta persoana prevazuta la art. 341 din
(kerosen) ulterioare, art. 342 utilizat drept combustibil
Codul fiscal
alin. (1) , anexa nr. pentru încălzire
1, pct. 16.
Minister initiator, Legislatia

responsabil sau in materie Mod, termen de plata, cont
coordonator Unde se plateste
Institutie initiatoare,
27
responsabila Bugetul beneficiar
12,32 lei/GJ utilizat drept

Legea nr. 227/2015
combustibil pentru motor;
0,81 lei / GJ utilizat drept
cu modificarile si
Accize pentru gaz combustibil pentru incalzire
15 completarile Furnizorii/Distribuitorii/Redistribuitorii autorizati
natural in scop comercial; 1,52 lei/
GJ utilizat drept combustibil
pentru incalzire scop
1, pct. 15
necomercial
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015

607,70 lei/ tona utilizat drept
combustibil pt. Motor; Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati,
cu modificarile si
Accize pentru gaz 537,76 lei / tona utilizat expeditorii inregistrati, importatorii autorizati,
16 completarile
petrolier lichefiat drept combustibil pt. sau orice alta persoana prevazuta la art. 341 din
incalzire; 0 euro / tona Codul fiscal
utilizat in consum casnic
1, pct. 14.
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
ACCIZE DATORATE PENTRU TUTUN PRELUCRAT
Legea nr. 227/2015

Accize Operatorii economici care produc si
cu modificarile si
nearmonizate comercializează în România, achizitionează din
17 completarile 0,5 lei/ml
pentru lichid care teritoriul Uniunii Europene ori importa produsele
contine nicotină prevăzute la art. 439 din Codul fiscal
2
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
28
Legea nr. 227/2015
cu modificarile si
Accize pentru alte expeditorii inregistrati, importatorii autorizati,
18 completarile 398,70 lei / kg
tutunuri de fumat sau orice alta persoana prevazuta la art. 341 din
Codul fiscal
1, pct. 9.
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015

Accize pentru Antrepozitarii autorizati, destinatarii inregistrati,
cu modificarile si
tutun de fumat fin expeditorii inregistrati, importatorii autorizati
19 completarile 398,70 lei/kg
taiat, destinat sau orice alta persoana prevazuta la art. . 341
rularii in tigarete din Codul fiscal
1, pct. 8.
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015

expeditorii inregistrati, importatorii autorizati
20 tigari si tigari de completarile 303,23 lei / 1000 bucăti
sau orice alta persoana prevazuta la art. 341 din
foi ulterioare, art. 342
Codul fiscal
1, pct. 7.
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015 439,94 lei/1000 tigarete

privind Codul fiscal, pana la 31 martie 2018
Accize pentru expeditorii inregistrati, importatorii autorizati
21 cu modificarile si inclusiv, si 448,74 lei/1000
tigarete sau orice alta persoana prevazuta la art. 341 din
completarile tigarete incepand cu aprilie
Codul fiscal
ulterioare, art. 342 2018
29
1, pct. 6.
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
Legea nr. 227/2015

Accize
nearmonizate Operatorii economici care produc si
cu modificarile si
pentru tutunul comercializează în România, achizitionează din
22 completarile 384 lei/kg
continut în teritoriul Uniunii Europene ori importa produsele
produse din tutun prevăzute la art. 439 din Codul fiscal
încălzit
2
Minister initiator,
Legislatia
responsabila
2.6 Baza de impozitare
Accizele se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale prevazute in anexa asupra bazei
de impozitare care reprezinta:
a) pentru produsele din productia interna – contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv
accizele;
b) pentru produsele din import – valoarea in vama stabilita potrivit legii, la care se adauga
taxele vamale si alte taxe speciale stabilite, potrivit legii, la importul unor categorii de produse;
30
c) pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti
economici, dar comercializate prin agenti economici – contravaloarea ce se cuvine deponentului
pentru bunurile vandute.
Accizele preced taxa pe valoare adaugata si se calculeaza o singura data, prin aplicarea
cotelor procentuale.
Momentul datorarii accizelor il constituie:
a) data efectuarii livrarii pentru producatori;
b) data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori;
c) data cumpararii pentru agentii economici achizitori;
d) data vanzarii bunurilor pentru bunurile vandute prin consignatie.
Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizelor la tigarete este:
a) pentru produsele din productia interna- pretul de livrare, mai putin acciza, respectiv pretul
producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului
respectiv;
b) pentru produsele din import – valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale si alte taxe
specifice, dupa caz.
2.7. Determinarea valorii accizelor
Volumul (obiectul impozabil) se determină ca volumul fizic de realizare în unităţile de

măsură, la care sunt stabilite cotele. Calcularea obiectului impozabil şi a sumei accizului este
pusă în sarcina plătitorului, pentru mărfurile indigene, şi în sarcina departamentului controlului
vamal, pentru mărfurile de import. Dacă volumul fizic de realizare este stabilit în unităţi de
măsură, ce nu corespund cotelor stabilite ale accizelor, impozitarea se efectuează prin 2 metode:
Prima metodă constă în aplicarea cotelor aprobate la volumul fizic de realizare,

recalculat în unităţi de măsură convenţionale, la care sunt stabilite cotele:
31
ex. Accizele la berea din malţ este de 1,85 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l.
Rezolvare:
1. recalculăm volumul fizic în unităţi convenţionale
5000 st *1,5 l. = 7500 l.
2. calculam suma accizelor
7500 l. * 1,85 lei/l. = 13875 lei
Cea de-a doua metodă este aplicarea cotelor recalculate la unitatea de măsură reală:
ex. Accizele la berea din malţ este de 1,85 lei/l. Au fost vîndute 5000 sticle cu volumul de 1,5 l.
Rezolvare:
1. recalculăm cota pentru unitatea reală de măsură
1,85 lei/l * 1,5 l./st = 2,775 lei/st.
2. calculam suma accizelor
5000 st. * 2,775 lei/st. = 13875 lei
Una din aceste două metode poate fi utilizată, reieşind din Legislaţia Fiscală în vigoare.
Actualmente (anul 2010) se utilizează metoda de recalculare a volumului fizic de realizare.
Suma accizelor ce urmează a fi vărsată la buget se stabileşte în conformitate cu cantitatea

produselor vîndute determinată în unităţi convenţionale.
2.8 Momentul datorării și plății
Pentru persoanele fizice şi juridice, subiecţi ai impunerii cu accize, obligaţia fiscală cu privire la
calcularea şi achitarea accizelor la buget apare la momentul expedierii (transportării) mărfurilor
supuse accizelor din încăperea de acciz.
32
Expediere (transportare) - se consideră deplasarea, transmiterea mărfurilor supuse accizelor din
încăperea de acciz. Obligaţia fiscală la accize nu apare în cazul când întreprinderea efectuează
mişcarea internă de mărfuri supuse accizelor, adică când mărfurile se deplasează de la un loc al
încăperii de acciz în altul (din secţia de producere la depozit).
Pentru persoanele fizice şi juridice care importă mărfuri supuse accize/or obligaţia fiscală
apareconcomitent cu termenul stabilit de legislaţie pentru achitarea laxelor vamale .
Livrările de mărfuri supuse accizelor la export, efectuate de subiecţii impunerii, sunt livrări
scutite de acciz, însă obligaţia fiscal este valabilă pînă la momentul repatrierii mijloacelor băneşti
şi prezentării documentelor justifiative:
 contractul de export,
 documentele de plată şi extrasul băncii care confirm încasarea de facto a mijloacelor
valutare,
 declaraţia vamală de export certificată de conducătorul întreprinderii şi contabilul şef, cu
menţiunile organului vamal al Republicii Moldova.
În cazul neprezentării în termenele stabilite a documentelor specificate mai sus

subiectul impunerii achită accizele, amenzile prevăzute la art. 260 alin. 5 (15 % din valoarea
mărfurilor pentru care nu s-a respectat termenele de repatriere) şi penalităţle în mărimea şi modul
prevăzut art.228 alin 2 din Codul Fiscal (Se calculează în baza ratei aplicate la operaţiunile de
politică monetară pe termen scurt stabilită de BNM în luna noiembrie a anului precedent,
majorată cu 5 puncte. Calculul se efectuează pentru fiecare zi de întîrziere reieşind din rata anuală
şi 365 zile în an).
Obligaţia de a prezenta IFS teritoriale Declaraţia privind accizele este pusă în sarcina plătitorilor
de accize, cu excepţia persoanelor fizice şi juridice care efectuează import de mărfuri.
Declaraţia privind accizele se prezintă lunar pînă în ultima zi a lunii următoare perioadei fiscale.
33
2.9. Obligații și raspunderi
Platitorilor de accize le revin in sarcina cateva obligatii im¬portante, precum:
•Plata accizelor la bugetul de stat
Accizele se platesc la bugetul de stat pana la data de 25 inclu¬siv a lunii urmatoare celei in care
acciza devine exigibila. in cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat intr-un
regim suspensiv momentul plătii accizelor este momentul inregistrarii de¬claratiei vamale de
import.
•Depunerea declaratiilor de accize
Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a depune la autori¬tatea fiscală competenta o

declaratie de accize pentru fiecare lună in care este valabila autorizatia de antrepozit fiscal,
indiferent daca se datoreaza sau nu plata accizei pentru luna respectiva. Declaratiile de accize se
depun la autoritatea fiscala competenta de catre antrepozitarii autorizati pana la data de 25
inclusiv a lunii urmatoare celei la care se refera declaratia.
Orice agent economic platitor de accize are obligatia de a de¬pune la autoritatea fiscala
competenta o declaratie de accize pentru fiecare luna, indiferent daca se datoreaz sau nu plata
accizei pentru luna respectiva. Declaratiile de accize se depun la autoritatea fiscala competenta,
de catre agentii economici platitori, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei la care se
refera declaratia.
•Documentele fiscale
Pentru produsele accizabile, altele decat cele marcate, care sunt transportate sau detinute in afara
antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie sa fie dovedita folosindu-se un
do¬cument care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 6 zile. Această
prevedere nu este aplicabila pentru produsele accizabile transportate sau detinute de catre alte
34
persoane decat co¬merciantii, in masura in care aceste produse sunt ambalate in pachete destinate
vanzarii cu amanuntul.
•Evidentele contabile
Orice antrepozitar autorizat are obligatia de a tine registre con¬tabile precise, care sa contină
suficiente informatii pentru ca autorită¬tile fiscale sa poata verifica respectarea prezentului titlu,
conform le¬gislatiei in vigoare.
Responsabilitatile antrepozitarilor autorizati si ale autoritatilor fiscale competente:
- Orice antrepozitar autorizat, obligat la plata accizelor, poarta raspunderea pentru

calcularea corectă si plata la termenul legal a accizelor catre bugetul de stat si pentru depunerea la
termenul legal a declaratiilor de accize la autoritatea fiscala competenta, conform pre¬zentului
titlu si cu legislatia vamala in vigoare.
- Accizele se administreaza de autoritatile fiscale competente si de autoritatile vamale, pe

baza competentelor lor, aşa cum sunt precizate in prezentul titlu si în legislatia vamala in vigoare.
2.10. Legislație
1. Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003.
2. Hotararea Guvernului nr. 977 din 25 iunie 2004 pentru majorarea nivelului accizelor pentru
unele produse, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 570 din 29 iunie 2004.
3. Ordonanta Guvernului nr. 83 din 19 august 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 793
din 27 august 2004.
Legea nr. 494 din 12 noiembrie 2004 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 83/2004
pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.092 din 24 noiembrie 2004.
35
4. Ordonanta Guvernului nr. 123 din 24 noiembrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
1.154 din 7 decembrie 2004.
5. Ordonanta Guvernului nr. 94 din 26 august 2004 privind reglementarea unor masuri
financiare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 803 din 31 august 2004.
6. Legea nr. 507 din 17 noiembrie 2004 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 94/2004
privind reglementarea unor masuri financiare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. 1.080 din 19 noiembrie 2004.
7. Hotararea Guvernului nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004.
8. Hotararea Guvernului nr. 1.840 din 28 octombrie 2004 pentru modificarea si completarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin
Hotararea Guver- nului nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
1.074 din 18 noiembrie 2004.
9. Ordinul ministrului finantelor publice nr. 576 din 16 aprilie 2004 pentru aprobarea Deciziei
Comisiei Fiscale Centrale nr. 2 din 7 aprilie 2004 privind aplicarea unitara a unor prevederi
referitoare la impozitul pe profit, conventiile de evitare a dublei impuneri, accize si T.V.A.,
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 376 din 29 aprilie 2004.
10. Ordinul nr. 987 din 30 iunie 2004 pentru aprobarea Deciziei nr. 3/2004 a Comisiei Fiscale
Centrale privind aplicarea unitara a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit, taxa pe
valoarea adaugata si accize, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 645 din 16
iulie 2004.
11. Ordinul nr. 1.163 din 2 august 2004 pentru aprobarea Deciziei Comisiei Fiscale Centrale nr.
4/2004 privind aplicarea unitara a unor prevederi referitoare la impozitul pe profit si accize,
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 716 din 9 august 2004.
12. Ordinul nr. 615/1.654 din 18 octombrie 2004 privind metodologia de aprobare a coeficientilor
maximi de consumuri tehnologice, specifici activitatilor de depozitare, manipulare, distributie
36
si transport al uleiurilor minerale si produselor petroliere tipice si atipice din activitatile
specifice industriei petroliere, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.076
din 18 noiembrie 2004.
13. Ordinul nr. 1.895 din 21 decembrie 2004 pentru aprobarea Deciziei Comisiei fiscale nr. 10 din
2 decembrie 2004 pentru aplicarea unitara a unor prevederi referitoare la T.V.A. si accize,
publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.278 din 30 decembrie 2004
37
Cap.3.Studiu de caz privind calculul si plata accizelor la
S.C. BURJ-HALIFA S.A.
3.1. Prezentarea generală a S.C. BURJ-HALIFA S.A.
Societatea Comercială BURJ-HALIFA S.A. are forma juridică de societate pe acţiuni, a

fost înfiinţată în anul 2005. Sediul societăţii este în judeţul Suceava, localitatea Dolhasca.
Obiectul de activitate al societăţii constă în producerea şi comercializarea băuturilor
alcoolice naturale, a vinurilor şi produselor pe bază de vin (vinuri nespumoase, vinuri spumoase,
vin special, vermuturi şi alte produse pe bază de vin cu o concentraţie în alcool de până la 22%,
inclusiv în volum).
Capitalul social este de 20.526 lei.
Conducerea societăţii se exercită de adunarea generală a asociaţilor, care se întruneşte în
şedinţă ordinar, cel puţin o dată pe an şi extraordinar, de câte ori este nevoie.
3.2. Calcularea accizelor
Pentru producerea băuturilor alcoolice naturale, a vinurilor şi a altor produse destinate

industriei alimentare sau a consumului, care conţin alcool etilic, S.C.BURJ-HALIFA S.A
datorează bugetului de stat o acciză specifică.
Principiul general care stă la baza determinării valorii accizelor specifice, constă în
înmulţirea accizei specifice exprimată în echivalent euro/unitatea de măsură, transformată în lei,
cu cantitatea de produs livrată, exprimată în aceeaşi unitate de măsură.
38
Băuturile alcoolice produse de societate, cât şi accizele specifice pentru fiecare tip de
produs, sunt reprezentate în tabelul următor:
Tabel 3 : Băuturile alcoolice produse de societate şi accizele specifice
Nr. Denumirea produsului U.M Acciza
Crt. sau a grupei de produse (echivalent
euro/U.M)
2 Vinuri şi produse pe bază de vin
2.1 Vinuri liniştite hl/1 grad 0.00
alcoolic
2.2 Vinuri spumoase hl/1 grad alcoolic 42
Transformarea în lei a sumelor exprimate în euro se face pe baza cursului de schimb

valutar comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a fiecărei luni. Acest curs se
utilizează pentru calculul accizelor pe toată durata lunii următoare.
Sumele datorate bugetului de stat drept acciză specifică pentru producerea de vinuri
spumoase ,băuturi fermentate şi produse intermediare se determină astfel:
KR
A Q
100
în care: A=cuantumul accizei;
K=acciza unitară;
Q=cantitatea (litri);
R=cursul de schimb valutar.
Societatea ALCOFIN SA vinde la data de 10 ianuarie societăţii “Fraher S.R.L.” 40 litri de
vin spumos în valoare totală (total factură) de 371,66 lei. Factura furnizorului cuprinde:
Preţul de vânzare pentru 40 de litri de vin spumos.......................... 240,00 lei
Acciza…………………….........................................................…....71,06 lei
Taxa colectată pe valoarea adăugată…….................…......................57,60 lei
Total factură………………………………......................................371,66 lei.
39
Acciza datorată pentru 40 litri de vin spumos în condiţiile în care acciza pe unitatea de
măsură este de 42 euro/hl/1 grad alcoolic, iar cursul de schimb 1 euro =4,23 lei, va fi de 71,06 lei,
adică:
Acciza = [(42 €*4,23 lei)*40L]/100= 71,06 lei
40
CONCLUZII
Impozitul indirect nu poate fi interpretat doar ca generator de efecte negative. El trebuie

perceput şi prin prisma rolului său economic şi social. Astfel, spre exemplu, în plan economic,
prin încasarea unor accize, statul poate reduce cererea pentru anumite produse de lux, sau
poate reduce importurile anumitor produse, stimulând în acest fel cererea pentru cele
autohtone. Pe plan social, accizele îşi au meritul lor în reducerea consumului de produse
dăunătoare sănătăţii (alcool, ţigări).
Accizele reprezintă o importantă resursă bugetară, prin intermediul acestora urmărindu-se
o serie de obiective ale politicii bugetare. În principal este vorba de acoperirea într-o măsură
cât mai mare a cheltuielilor publice. Forme foarte vechi de impozitare, accizele constituie o
sursă importantă de venituri, cu cheltuieli minime din partea aparatului de stat.
Accizele, ca taxe de consumaţie, afectează în primul rând agentul economic importator,
întrucât acesta poate imobiliza o importantă categorie de resurse financiare în momentul
introducerii bunurilor în ţara. De multe ori, tendinţa legiuitorului este de a frâna activitatea de
import a anumitor bunuri, justificată prin saturaţia pieţei faţă de aceste produse, sau în scopul
de a proteja produse de acelaşi gen autohtone. Creşterea preţurilor pentru aceste bunuri de
consum afectează din punct de vedere financiar şi bugetul personal al fiecărui cumpărător,
care va lua decizii tot mai stricte cu privire la cumpărarea bunurilor respective supuse
accizelor.
Accizele acţionează în toate nivelele şi în toate domeniile vieţii economice. Acestea
afectează atât producătorul cât şi consumatorul căci prin majorarea acestora va creşze şi preţul
bunurilor. De asemenea, creşterea acestor taxe influenţează şi intreprinderea, societatea
comercială deoarece cresc preţurile produselor comercializate de aceasta.
Din punct de vedere al statului, creşterea accizelor reprezintă o creştere a venituirilor sale,
deaorece impozitele indirecte şi deci şi accizele care sunt impozite indirecte reprezintă o sursa
importantă de venit la dispoziţia statului.
41
Utilizarea acestor categiorii de impozite au deci şi aspecte positive şi aspecte negative. Ca
avantaje putem să precizăm faptul că prin aplicarea lor statul descurajează consumul unor
produse dăunătoare sănătăţii ca de exemplu ţigările, aloolul etc.
Din punctul de vedere al statului, avantajul aplicării accizelor îl repreazinta faptul că
accizele constituie (în ţările în care se aplică) o sursă de venit apreciabilă, facil de obţinut, la
un cost puţin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afectează, în general, băuturile, ţigările,
automobilele şi carburanţii şi furnizează majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe
speciale asupra consumului, respectiv ¾. Un alt avantaj al impunerii indirecte , implicit al
aplicării accizelor îl prezintă rapiditatea, comoditatea şi costul relative redus al perceperii.
Ca şi dezavantaj menţionăm faptul că aplicarea accizelor duce la majorarea preţurilor la
producţie, în funcţie de mărimea accizelor, iar acest fapt poate reduce, în anumite condiţii,
cererea la aceste produse. Ca urmare, se va diminua volumului vânzărilor şi, respectiv,
mărimea profitului. Astfel, va fi afectată şi dezvoltarea ulterioară a întreprinderii
Un alt dezavantaj îl reprezintă faptul că accizele, în general, sunt sensibile la inflaţie,
ajungându-se în perioade de inflaţie puternică la o scădere a randamentului accizelor (de altfel
această problemă este actuala mai mult sau mai puţin pentru toate categoriile de impozite).
Faptul că se aplică supra valorii în vamă, la care se adauga taxele vamale, în cazul
produselor importate, sau în suma fixa asupra cantităţilor de petrol sau gaze livrate, face ca
aceste taxe să-şi diminueze randamentul în condiţii de inflaţie puternică. Apare necesară,
astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflaţiei.
Prin urmare, accizele constituind o sursă importantă de venituri bugetare, uşor de
procurat, prin ele se urmăresc obiective bugetare dar şi eficienţă administrativă.
42
Bibliografie
Metode şi tehnici fiscale - lucrări aplicative, studii de caz, grile, Bucureşti, Editura Rolcris, 2000
Fiscalitate aplicată în economie, Bucureşti, Editura Rolcris, 2001
Fiscalitate şi control fiscal, Bucureşti, Editura ANER, 2002
Fiscalitate- de la lege la practică, Bucureşti, Editura All Beck, 2004
Fiscalitate, Bucureşti, Editura Economică, 2002
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în MO nr. 927/2003
Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată
în MO nr. 140/2000, cu ulterioare modificări şi completări
Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de
muncă, publicată în MO nr. 103/2002, cu ulterioare modificări şi completări
Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, publicată
în MO nr. 454/2002, cu ulterioare modificări şi completări
OG nr. 83/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
publicată în MO nr. 793/2004
HG nr. 44/2004 privind Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal, publicate în MO nr.
112/2004
Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1848/2003 privind stabilirea baremului lunar pentru
impunerea veniturilor din salarii şi pensii pentru anul fiscal 2004 potrivit prevederilor Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal
www.mfinante.ro
Codul fiscal 2016
43

Nivelul Accizelor .

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nivelul Accizelor .

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COLEGIUL ECONOMIC “DIMITRIE CANTEMIR”

Proiect pentru susținerea examenului de

Calificare: TEHNICIAN ÎN ACTIVITĂȚI

În cadrul economic, instituţional şi juridic în vederea realizării funcţionalităţii pieţei

UNITĂŢI DE COMPETENŢE CHEIE

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE GENERALE

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE SPECIALIZATE

Contabilitatea evenimentelor şi tranzacţiilor

UNITĂŢI DE COMPETENŢE SPECIFICE

1.1.Clasificarea veniturilor bugetare

Bugetul nu constituie un simplu document în care se înscriu veniturile şi cheltuielile

Veniturile şi cheltuielile publice nu sunt simpli indicatori ai bugetului de stat, ci îndeplinesc

1.2 Analiza veniturilor bugetare de stat

1.3 Caracterizarea generală a impozitelor indirecte

1. când plăteşte aceste impozite;

Academicianul I. Văcărel explică preferinţa pentru impozitele indirecte:”…sunt mai

Caracterul regresiv al impozitelor indirecte e deseori recunoscut. Astfel, economistul A.

Caracteristicile impozitelor indirecte:

-nu sunt nominative, numele şi datele fiscale ale contribuabilului nu se cunosc;

-suportatorul este în toate cazurile diferit de plătitor, de exemplu, în cazul taxei pe

-nu se determină pe bază de „documente de plată”, prin care să i se comunice fiecărui

-termenul de plată e diferit la contribuabil faţă de plătitori: pentru plătitori termenul de

-faptul că sunt în corelaţie directă cu consumul, cu cheltuielile populaţiei conduce la cote

Impozitele indirecte au dublu scop:

Între aceste produse şi sevicii se încadrează alcoolul, băuturile alcoolice, tutunul,

1.4. Clasificarea impozitelor indirecte

1. Taxa pe valoarea adăugată

- taxe vamale de la persoane juridice;

4. Alte impozite indirecte:

- taxe pentru jocuri de noroc;

- majorări şi penalităţi de întârziere pentru venituri nevărsate

- taxe şi tarife pentru eliberarea de licenţe şi autorizaţii de

- taxe judiciare de timbru;

- taxe extrajudiciare de timbru;

- venituri din recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de

- taxa de timbru social asupra jocurilor de noroc;

- alte încasări din impozite indirecte.

După trăsăturile de fond şi de formă impozitele indirecte cuprind: taxele de consumaţie,

2.1 Caracterizare generală

2.2. Evolutia nivelului accizelor in ultimii 10 ani

a) Nerealizarea producţiei industriale în volumul şi structura programată fie ca urmare a

c) creşterii livrărilor la export.

· distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;

De asemenea, se consideră a fi import:

Dacă înainte de expirarea perioadei de 3 ani de la data la care documentul administrativ

Platitori de accize sunt:

2.5. Cuantumul accizelor în anul 2018

ACCIZE DATORATE PENTRU ALCOOL ETILIC SI BAUTURI ALCOOLICE

Legea nr. 227/2015

Legea nr. 227/2015

Legea nr. 227/2015 3,3 lei/ hl 1 grad Plato; 1,82

Legea nr. 227/2015 396,84 lei/hl de produs din

Legea nr. 227/2015

Legea nr. 227/2015

Legea nr. 227/2015 3306,98 lei / hl de alcool

ACCIZE DATORATE PENTRU PRODUSE ENERGETICE

Legea nr. 227/2015

Legea nr. 227/2015

Legea nr. 227/2015

Legea nr. 227/2015

Legea nr. 227/2015

Minister initiator, Legislatia

12,32 lei/GJ utilizat drept

Acciza = [(42 €4,23 lei)40L]/100= 71,06 lei