SUBIECTE REZOLVATE

ANATOMIE TOPOGRAFICA

1. ORBITA – CONŢINUT, DELIMITARE TOPOGRAFICA

Regiunea orbitara : - peretii ososi ai orbitei sunt captusiti de periorbita

Orbita osoasa : Piramida patrulatera orientata cu baza inainte, varful inapoi si medial
Baza orbitei - patrulatera, varfurile usor rotunjite
Varful – situat medial fata de fisura orbitala superioara
Peretele superior – concav, format de portiunea orbitara a frontalului;
- in partea posterioara – aripa mica a sfenoidului
- fosa glandei lacrimale
Peretele inferior – fata orbitara a maxilarului
- fata orbitara a zigomaticului
- procesul orbitar al palatinului
- parcurs de santul si de canalul suborbitar (prin care trec elementele manunchiului
vasculo- nervos suborbitar)
Peretele lateral – format din portiunea orbitara a frontalului, zigomaticului si aripa mare a sfenoidului
- orbita este in raport cu fosa temporala
Peretele medial – format din portiunea anterioara a maxilarului, osul lacrimal, lama orbitara a
etmoidului, fata si corpul sfenoidului
- corespunde cavitatii nazale
- in partea anterioara se gaseste fosa sacului lacrimal
Marginea supero – laterala – prezinta – sutura sfenofrontala
- fisura orbitala superioara
Marginea supero-mediala – prezinta sutura frontalului cu maxilarul, lacrimalul si etmoidul
- 2 orificii etmoidale
- canalul optic
Marginea infero-laterala – prezinta fisura orbitara inferioara
Marginea infero-mediala – prezinta sutura maxilarului cu lacrimalul si etmoidul
Continutul orbitei :
Continutul orbitei ste impartit de Teaca bulbului (capsula Tenon) in 2 parti:
1) retrocapsulara (posterior)
2) precapsulara (anterior)
Teaca bulbului – fibro elastica
- imbraca intreaga portiune sclerala a globului ocular
- permite enuclearea globului ocular si aplicarea unei proteze
- perforata de tendoane extrinseci, vase si nervi
Spatiul precapsular contine: globul ocular (acoperit de conjunctiva bulbara, conjunctiva palpebrala,
epiteliul anterior cornean)
Bulbul ocular – tunica fibroasa
- tunica vasculara 3 invelisuri
- tunica interna (tunica int: portiunea optica, portiunea iradiana, portiunea ciliara)
- cristalinul
- umoarea apoasa
- corpul vitros
Irigatia arteriala a bulbului
A. Oftalmica- ramuri – A. centrala a retinei
- A ciliare scurte posterioare
- A ciliare lungi posterioare
- A ciliare anterioare
Venele – V centrala a retinei
- V episclerale
- V. ciliare
 - V vorticoase – Afluent al V. Oftalmice superioara
Inervatia – N. Ciliari lungi (ram al N. Oftalmic)
- N. Ciliari scurti (eferente ale gg. oftalmic)
Din punct de vedere topografic, globul ocular este impartit in 2 segm: segmentul anterior, care contine
cristalinul cu zonula ciliara, corneea, camera anterioara, irisul, camera posterioara, corpul ciliar si
umoarea apoasa, iar segmenul posterior cuprinde sclera, coroida, portiunea optica a retinei si corpul vitros
Spatiul retrocapsular: contine corpul grasos al orbitei (strabatut de muschi, vene si nervi)
a) Etj superior – sub plafonul orbitei
Contine:
 m. Oblic superior, m. Ridicator al pleoapei sup, m drept superior
 n. Trohlear, manunchiul vasculo nervos etmoidal – anterior si posterior; n. Lacrimal
 n. Frontal – N. Supratrohlear
- N. Supraorbitar
 a lacrimala; a ciliare scurte, a supratrohleara, a supraorbitara
 v oftalmica superioara
b) Etj mijlociu – sub etajul superior
Contine:
 M drept medial, m. drept lateral
 N. Infratrohlear, n. Oculomotor (ram sup), n. Ciliari lungi; n. Optic, n. Abducens
 A. oftalmica
c) Etj inferior
 M. Drept inferior, M. Oblic inferior
 N. Oculomotor (ram inf)
 V. Oftalmica inferioara

2. REGIUNEA NAZALĂ – DELIMITARE TOPOGRAFICĂ, STRATIGRAFIE

- Regiunea nazala se mai numeste si nasul extern.

- Proieminenta piramidala situata in mijocul fetei
- Intre regiunile palpebrale si cele geniene
- Deasupra regiunii labiale
- Adaposteste o parte din cavitatea nazala
Limite:
Superior – depresiunea subglabelara ce corespunde suturii fronto- nazale
Inferior – Linia care merge prin marginea posterioara a partiimobile a septului nasului si orificiile
narinare
Lateral – Santurile nezo-geniene si nazo – orbitare
Varful piramidei – situat in depresiunea subglabelara
Baza piramidei – prezinta cele 2 nari separate de septul nazal
Fetele laterale – se unesc prin linia mediana = dosul nasului
Se termina inferior cu varful nasului, iar fetele laterale prezinta aripile nasului.
Stratigrafia
a) Pielea – subtire si aderenta la nivelul aripilor nasului
- groasa si mobila la nivelul radacinii si dosului nasului
- contine glande sebacee si sudoripare
b) Planul subcutanat – tesut conjunctiv lax, slab reprezentat
c) Planul muscular: m. piramidal , m nazal, m buzei superioare si al aripii nasului
d) Planul osteo-fibro-cartilaginos –formeaza scheletul piramidei nazale
Oasele: 2 nazale, 2 procese frontale ale maxilarelor, spina nazala anterioara a frontalului
Cartilajele aleare mici + mari si accesorii
e) Planul submucos – reprezentate de mucoasa nazala
Irigatia
Arteriala – ramuri din artera faciala
- ram din a oftalmica
Venele – afluenti ai v faciale
Nervi – ram din n facial si ram din n maxilar
 3. URECHEA MEDIE – CONŢINUT, RAPOARTE

4. REGIUNEA INFRATEMPORALA

- Se numeste regiune faciala profunda

- Regiune pereche
- Forma de piramida patrulatera
Limite
Peretele medial: - lama laterala a procesulu pterigoid si tuberozitatea maxilarului
- prezinta fosa pterigopalatina
Peretele anterior: - tuberozitatea maxilarului, rafeul pterigomandibular
- insertia m buccinator si constrictorul superior al faringelui
Peretele posterior: - articulatia temporomandibulara
- procesul stiloid
Baza piramidei – fata infratemporala a aripii mari a sfenoidului
- in rest este un orificiu larg format intre arcada zigomatica, osul zigomatic, creasta
infratemporalului, tuberculul articular al temporalului
Varful piramidei – corespunde unghiului mandibulei
Continut:
M. pterigoidieni - medial
- lateral
Fascia infrapterigoidiana
Artera maxilara – ramuri – maseterina
- temporalele profunde – anterioara si posterioara
- pterigoidiene
- bucala
Plexul venos pterigoidian
N. Mandibular
Ganglionul otic

5. REGIUNEA PTERIGOPALATINA

- fosa pterigopalatina se afla in partea mediala a regiunii infratemporale.

- forma de piramida patrulatera
Baza piramidei – fata maxilara a aripii mari a sfenoidului
- fata inferioara a corpului sfenoidului
- prezinta – gaura rotunda prin care patrunde nervul maxilar
- portiunea mediala a fisurii orbitare inferioare, n maxilar si a suborbitara ies
spre orbita
Varful – se continua cu – canalul palatin mare, prin care trec n palatin mare si vasele palatine
descendente
- canalele palatine mici (pt venele si nervii palatini mici)
- format din procesul pterigoidian alaturat de tuberozitatea maxilei si cu lama perpendiculara a
palatinului
Peretele anterior : - tuberozitatea maxilei
- prezinta orificii ce conduc in canalele alveolare prin care trec arterele si venele
alveolare postero – superiori
Peretele posterior – fata anterioara a procesului pterigoidian
- in partea sa superioara se deschide canalul pterigoidian prin care trec vasele si
nervii canalului pterigoidian
Peretele medial – lama perpendiculara a palatinului
- prezinta gauta sfenopalatina pentru trecerea vaselor omonime si a ramurilor n nazale
postero superioare
Peretele lateral - lipseste
 6. AXILA – DELIMITARE TOPOGRAFICA SI CONTINUT

Regiunea Axilara reprezinta totalitatea partilor moi cuprinse intre articulatia scapulo-humerala
(supero-lateral), fata laterala a toracelui (medial) si scapula (posterior).
- Forma unei piramide patrulatere cu un varf si un continut.
I. Peretele anterior
- este superficial si include regiunea infraclaviculara.
- dedesubtul claviculei se afla – fosa infraclaviculara. La acest nivel se poate comprima artera axilara.
Limite:
Superior – clavicula
Medial – verticala coborata la unirea treimii laterale cu cele doua treimi mediale ale claviculei
In jos – marginea inferioara a muschiului pectoral mare
Lateral –santul delto- pectoral
Stratigrafia:
a) Pielea – fina si mobila, lipsita de peri
b) Planul subcutanat – se subdivide intr-un strat superficial si unul profund.
- intre cele doua straturi se afla m platisma, vase sangvine superficiale, ramuri
nervoase cutanate din plexul brahial si nervi supraclaviculari din plexul cervical
c) Planul profund – este alcatuit din 2 straturi
Stratul musculo-fascial superficial – muschiul pectoral mare.
Stratul musculo-fascial profund – m subclavicular si muschiul subclavicular mic.
Intre cele doua straturi musculo-fasciale se creeaza o loja inchisa, traversata de ram pectorale ale
Arterei toracoacromiale, nervii pectorali medial si lateral si vase limfatice.
II. Peretele posterior
- constituit in cea mai mare parte de fata costala a scapulei (fosa subscapulara) si de muschiul
subscapular.
- in partea inferioara a peretelui posterior se afla muschii rotundul mare si dorsalul mare.
III. Peretele medial
- constituit de peretele lateral al toracelui, format din coaste si muschi intercostali, acoperiti de muschiul
sintat anterior
IV. Peretele lateral
- fata mediala a articulatiei scapulo – humerale si fata antero-mediala a humerusului, acoperite de
tendoanele capetelor m bicepsului brahial si coraco-brahial
V. Baza axilei
- superficiala
- in pozitie de demiabductie a bratului prezinta fosa axilara
Limite
Anterior – marginea inferioara a pectoralului mare
Posterior – marginile inferioare ale m dorsal mare si rotund mare
Medial si lateral – cate o linie conventionala care uneste marginile inf ale muschilor pectoral mare si
dorsal mare.
Stratigrafie
a) Pielea – subtire, prezinta peri lungi cu mumeroase glande sudoripare si sebacee
b) Planul subcutanat – este subtire
c) Planul fascial – este alcatuit dintr-o fascie superficiala, fascia axilara
VI. Varful axilei
- este reprezentat dintr-un orificiu, prin care regiunea comunica cu loja supraclaviculara.
- Orificiul este delimitat:
Anterior – clavicula si m subclavicular
Posterior – de marginea superioara a scapulei
Medial – prima coasta
- permite trecerea : a subclaviculara (care de aici devine a axilara), v axilara, plexul brahial si trunchiul
limfatic subclavicular
VII. Cavitatea axilara
- contine o cantitate mare de tesut celulo-adipos, manunchiul vasculo-nervos al axilei(vase axilare si
fasciculele plexului brafial), ram colaterale ale acestora, vase si noduri limfatice axilare
Regiunea axilara Vascularizatie
A. subclaviculara
a. toracica sup
A. axilara a. toracica laterala
a toraco-acromiala
a subscapulara
A. brahiala

Vena axilara – 2 vene brahiale

- v cefalica
- vena bazilica
- vena toracoepigastrica
Plexul brahial – fascicului lateral – n musculo cutanat si radacinile laterale a mediastinului
- fasciculul medial – rad mediale a mediastinului n ulnar
- n cutanat medial al antebratului si bratului
- fasciculul posterior – n axilar
- n radial
Ramuri colaterale – n pectorali medial si lateral
- n toracic lung
- n subscapulari
- n toraco-dorsal

7. DELIMITAREA TOPOGRAFICA A NEUROCRANIULUI

- regiunea fronto-parieto-occipitala
- regiunea temporala
- regiunea bazei craniului
Regiunea fronto-parieto-occipitala
Limite:
Anterior – glabela si marginile supraorbitare ale frontalului
Posterior – protuberanta occipitala externa si liniile nuchale superioare
Lateral – liniile temporale superioare
Regiunea temporala
Limite:
Inferior – arcada zigomatica
In rest – linia temporala superioara
Regiunea bazei craniului
Exocranian – planul trece prin glabela si protuberanta occipitala
Endocranian – linia de unire a solzului cu portiunea orbitara a frontalului si prin protuberanta occipitala
interna

8. DELIMITAREA TOPOGRAFICĂ A VISCEROCRANIULUI

Limite:
Fata de neurocraniu – linia care merge de o parte si de cealalta, de la glabela
- marginea supra-orbitara a frontalului
- arcada zigomatica
- porul acustic extern
- marginea anterioara a m SCM
Fata de gat – marginea inferioara a corpului mandibulei
- marginea anterioara a m SCM
- procesul mastoidian
 9. DELIMITAREA TOPOGRAFICĂ A MEMBRULUI SUPERIOR

Limite:
Fata de gat – linia curba care trece prin marginea superioara a scapulei
- marginea laterala a acromionului
- marginea anterioara a claviculei
Fata de torace:
Anterior – verticala coborata de la unirea treimii laterale cu cea mijlocie a claviculei
Distal – linia orizontala pe peretele toracic, care trece prin marginile inferioare ale muschilor pectoral
mare, dorsal mare si rotund mare
Posterior – marginea mediala a scapulei

10. DELIMITAREA TOPOGRAFICĂ A MEMBRULUI INFERIOR

Limite:
Linia circulara, care incepe in partea anterioara a tuberculului pubelui, se continua prin plica inghinala,
creasta iliaca si santul intergluteal, pana la varful coccigelui. Trece apoi prin santul genito-femural si
ajunge pana la tuberculul pubian.

11. TRIUNGHIUL LUI SCARPA – DELIMITARE TOPOGRAFICĂ, STRATIGRAFIE ŞI

CONŢINUT

- regiune topografica – situata in partea superioara a lojei anterioare a coapsei

Delimitare:
Superior – Ligamentul inghinal
Medial – marginea laterala a m. adductor lung
Lateral – marginea mediala a m croitor
In profunzime podeaua trigonului femural este formata:
Lateral – m iliopsoas
Medial – m pectineu
Planul superficial
- ramurile superficiale ale arterei femurale
- vv superficiale care dreneaza in crosa; v safene mari
- ganglioni limfatici inghinali superficiali
- ramuri cutanate din n femural
- ramura femurala a nervului genitofemural
Planul profund
- nervul femural + ramuri
- a femurala – ramuri superficiale
- a femurala profunda
- vena femurala
- ganglioni limfatici inghinali profunzi
Continut:
- n femural – ram cutanate
- ram musculare
- n safen – cea mai lunga ramura senzitiva a n femural
- a femurala – a epigastrica supreficiala
- a rusinoase
- a circumflexa iliaca superficiala
- a femurala profunda – a circumflexa femurala laterala
- a circumflexa femurala mediala
- a perforante
- v femurala – v safena mare
- v femurala profunda
- gg limfatici inghinali – superficiali
- profunzi
 12. GÂTUL – DELIMITARE TOPOGRAFICA

Limite:
Superior: - urmeaza regiunea inferioara a corpului mandibulei, se continua cu orizontala conventionala
dusa pana la marginea anterioara a m SCM
- trece prin baza procesului mastoidian
- urmeaza linia nuchala superioara
- se termina la protuberanta occipitala externa
Inferior : - incizura jugulara a sternului
- fata superioara a articulatiei sternoclaviculare
- fata superioara a claviculei, pana la articulatia acromioclaviculara
- posterior linia conventionala care uneste cele 2 articulatii acromioclaviculare
- procesul spinos al vertebrei C7

13. REGIUNEA ANTERIOARĂ A GÂTULUI – TOPOGRAFIE SI STRATIGRAFIE 53

14. Regiunea sternocleidomastoidiană a gâtului – topografie şi stratigrafie 56

15. Regiunea laterală a gâtului - topografie şi stratigrafie 59
16. Regiunea nuchală - topografie şi stratigrafie
17. Fosa supraclaviculară - topografie şi stratigrafie, conţinut
18. Pachetul vasculo-nervos al gâtului – traiect, proiecţie topografică şi raporturi anatomice
19. Laringele – delimitare topografică, elemente constitutive şi raporturi
20. Faringele – delimitare topografică şi anatomică, conţinut, vascularizaţie şi inervaţie
21. Faringele – raporturi anatomice
22. Artera carotidă externă – proiecţie topografică, ramuri colaterale şi terminale, teritorii de
vascularizaţie
23. Venele superficiale ale gâtului
24. Planşeul bucal – stratigrafie
25. Glandele salivare – proiecţie topografică şi raporturi anatomice
26. Regiunea infrahioidiană a gâtului 53
27. Traheea – proiecţie topografică, elemente constitutive, raporturi anatomice
28. Esofagul cervical – anatomie şi raporturi (vascularizaţie şi inervaţie)
29. Grupele ganglionare limfatice ale gâtului
30. Delimitarea topografică a toracelui
31. Regiunea costală
32. Regiunea mamară (anatomia glandei mamare)
33. Regiunea sternală
34. Mediastinul superior
35. Mediastinul inferior
36. Focarele de auscultaţie ale cordului
37. Proiecţia topografică a plămânilor în inspir şi expir
38. Proiecţia topografică a cordului, aria matităţii relative şi absolute
39. Proiecţia topografică a vaselor mari
40. Dispoziţie elementelor vasculo-nervoase în hilul pulmonar stâng. Artera pulmonară stângă.
41. Dispoziţie elementelor vasculo-nervoase în hilul pulmonar drept. Artera pulmonară dreaptă.
42. Ganglionii limfatici mediastinali
43. Planul arterial al mediastinului
44. Planul venos al mediastinului
45. Planul profund al mediastinului
46. Nervul vag – traiect toracic şi raporturi
47. Nervul frenic- origine, traiect toracic, raporturi, teritoriu de inervaţie
48. Sistemul nervos vegetativ toracal
49. Formarea plexului brahial
50. Diafragmul – proiecţie topografică în inspir şi expir, vascularizaţie, inervaţie orificii
51. Aorta toracala
52. Vena cavă superioară
53. Vena cavă inferioară
54. Plexul cardiac
55. Delimitarea topografică a abdomenului
56. Regiunile topografice ale abdomenului
57. Epigastrul – delimitare topografică şi stratigrafie
58. Hipocondrul drept - delimitare topografică şi stratigrafie
59. Hipocondrul stâng - delimitare topografică şi stratigrafie
60. Flancul drept - delimitare topografică şi stratigrafie
61. Flancul stâng - delimitare topografică şi stratigrafie
62. Hipogastrul - delimitare topografică şi stratigrafie
63. Mezogastrul - delimitare topografică şi stratigrafie
64. Fosa iliacă dreaptă - delimitare topografică şi stratigrafie
65. Fosa iliacă stângă - delimitare topografică şi stratigrafie
66. Peretele abdominal antero-lateral - stratigrafie anatomie constitutivă
67. Regiunea lombară - delimitare topografică şi stratigrafie, conţinut
68. Proiecţia topografică a vaselor mari abdominale
69. Canalul inghinal
70. Loja renală stângă - delimitare şi proiecţie topografică şi stratigrafie
71. Loja renală dreaptă - delimitare şi proiecţie topografică şi stratigrafie
72. Stomacul – proiecţia topografică, raporturi
73. Stomacul – descriere anatomică, vascularizaţie şi inervaţie
74. Loja splenică - delimitare şi proiecţie topografică şi stratigrafie, vase şi nervi
75. Trunchiul celiac- proiecţie topografică, ramuri vasculare
76. Pancreasul - delimitare şi proiecţie topografică şi stratigrafie
77. Pancreasul – descriere anatomică, vase şi nervi, raporturi
78. Ficatul - delimitare şi proiecţie topografică şi stratigrafie, lobulaţie
79. Ficatul – faţa viscerală,
80. Ficatul – vascularizaţie şi inervaţie
81. Ficatul – raporturi anatomice, mijloace de fixare
82. Colecistul – proiecţie topografică, anatomie, vascularizaţie şi inervaţie
83. Calea biliară principală
84. Bursa omentală
85. Ligamentul gastro-hepatic (omentul mic)
86. Omentul mare
87. Mezenterul – proiecţie topografică
88. Regiunea ceco-apendiculară
89. Colonul - delimitare şi proiecţie topografică, raporturi
90. Colonul – vascularizaţie şi inervaţie
91. Pensa aorto-mezenterică – proiecţie topografică elemente anatomice
92. Aorta abdominală – ramuri vasculare
93. Duodenul – proiecţie topografică şi raporturi
94. Vascularizaţia intestinului subţire
95. Rectul – porţiunea abdominală
96. Rectul porţiunea pelvină
97. Planşeul perineal – stratigrafie la bărbat
98. Planşeul perineal – stratigrafie la femeie
99. Pelvisul – delimitare topografică
100. Compartimentul pelvin genital la femeie
101. Compartimentul pelvin genital la bărbat
102. Artera hipogastrică – proiecţie hipogastrică, ramuri colaterale
103. Grupele ganglionare limfatice abdominale
104. Grupele ganglionare pelviene
105. Vezica urinară – proiecţie topografică, raporturi, vascularizaţie inervaţie
106. Organele genitale externe la femeie
107. Organele genitale externe la bărbat
108. Fosele ischio-rectale
109. Formarea plexului lombosacrat
110. Vascularizaţia organelor genitale masculine