http://www.scientia.

ro/homo-humanus/49-note-si-adnotari-carti-celebre/96-revolta-
maselor-ortega-y-gasset.html

Revolta maselor - Ortega Y Gasset

1. ”Pretutindeni au apărut oameni-mase, un tip de om făcut la repezeală, alcătuit

din câteva plăpânde abstracţii şi care, tocmai de aceea, este identic de la un capăt
la celălalt al Europei. Omul-masă este omul golit în prealabil de propria istorie,
fără măruntaiele trecutului şi, prin aceasta, ascultând de toate disciplinele aşa-zise
internaţionale. Nu este un om, ci mai degrabă o carapace de om, constituită din
simple idola fori; este lipsit de un ”înăuntru”, de o intimitate inexorabil şi
inalienabil a sa, de un eu irevocabil. El are doar apetituri, crede că are numai
drepturi, şi nu obligaţii: este omul lipsit de nobleţea care obligă, snobul.”

2. ”Misiunea celui numit intelectual este, într-un anumit sens, opusă celei a
politicianului. Opera intelectualului aspiră, deseori în zadar, la lămurirea cât de cât
a lucrurilor, în vreme ce aceea a politicianului, dimpotrivă, constă frecvent în a le
face mai confuze decât sunt.

A fi de stânga sau de dreapta înseamnă a alege unul dintre nenumăratele moduri

care se oferă omului pentru a deveni imbecil: într-adevăr, amândouă sunt forme de
hemiplegie morală.”

3. ”Poate că structura vieţii din vremea noastră îl împiedică pe om, în cel mai înalt
grad, să trăiască în calitate de individ. Privind în marile oraşe astăzi imensele
aglomeraţii de fiinţe umane care vin şi se duc pe străzi sau se îmbulzesc la
festivaluri şi la manifestări publice, un gând îşi face loc în minte, obsedant: este
oare astăzi posibil ca un om de douăzeci de ani să-şi facă un proiect de viaţă care
să aibă caracteristici individuale şi care, prin urmare, să poată fi realizat prin
propria sa iniţiativă şi prin eforturile personale?”

4. ”Uluiala, deliciu interzis fotbalistului, îl poartă însă pe intelectual prin lume într-
o continuă beţie de vizionar”.

5. ”Pentru mine, nobleţe este sinonim cu o viaţă de eforturi, mereu preocupată de

autodepăşire, de înălţare a ceea ce este spre ceea ce se propune ca datorie şi
exigenţă. Astfel, viaţa nobilă se opune vieţii obişnuite sau inerte care, static, se
închide în sine condamnându-se la o perpetuă imanenţă, atâta timp cît o forţă
exterioară n-o obligă să iasă din sine. De aceea numim masă acest tip de om, şi nu
atât pentru că ar fi multitudinar, cât pentru că este inert”.

6. ”Anatole France spunea că un prost e mai funest decât un ticălos. Pentru că

uneori ticălosul se mai şi odihneşte; prostul, niciodată”.

7. ”Cel puţin pentru istoria europeană, de la începuturi şi până astăzi, omul mediu
n-a crezut niciodată că ar avea idei despre lucruri. Avea credinţe, tradiţii,
experienţe, proverbe, mentalităţi, dar nu şi-a închipuit vreodată că e posesorul unor
opinii teoretice despre literatură ori politică. Ceea ce proiecta şi făcea politicianul i
se părea bine sau rău; îşi dădea sau nu acordul, atitudinea lui se limita însă la a se
reproduce, pozitiv sau negativ, acţiunea creatoare a celorlalţi. Niciodată nu s-a
întâmplat să opună opiniilor politicianului pe ale sale; nici măcar să judece ideile
politicianului de pe poziţia altor idei pe care ar fi crezut că le are. Acelaşi lucru se
întâmplă în artă şi în alte domenii ale vieţii publice.

Astăzi omul mediu are cele mai mărginite idei despre ceea ce se întâmplă şi despre
tot ce trebuie să se întâmple în univers. De aceea a pierdut obiceiul de a-şi mai
pleca urechea. La ce bun să mai asculte, dacă el are deja răspuns la toate?”.

8. ”Dacă urmărim efectele din viaţa publică şi studiem structura psihologică a

acestui tip de om-masă, vom descoperi următoarele: 1. impresia înnăscută şi
radicală că viaţa e uşoară, îmbelşugată, fără vreo limitare tragică; aşadar, fiecare
individ mediu descoperă în sine o senzaţie de dominare şi de triumf, care, 2. îl
invită să se afirme, aşa cum este, să proclame drept bun şi complet patrimoniul său
moral şi intelectual.”

9. ”La omul-masă observăm propensiunea de a face din jocuri şi din sport o

ocupaţie centrală a vieţii; cultul pentru trup / regimul igienic şi grija faţă de croiala
hainelor; lipsa de romantism în relaţiile cu femeile; distracţia în compania
intelectualului; preferinţa pentru viaţa supusă unei autorităţi absolute în locul unui
regim de dialog liber.”

10. ”Aceasta este vremea curentelor de care ne lăsăm târâţi. Aproape nimeni nu
opune rezistenţă superficialelor vârtejuri care se formează în artă, în idei, în
politică sau în practica socială.”

11. ”Cu fiecare generaţie, trebuind să-şi reducă sfera de activitate, omul de ştiinţă
pierde progresiv contactul cu celelalte domenii ale ştiinţei. ... ştiinţa experimentală
a progresat în bună măsură datorită muncii unor oameni incredibil de mediocri,
poate chiar mai mult decât mediocri.”

12. ”Odinioară oamenii putea fi împărţiţi, simplu, în savanţi şi ignoranţi. Dar

specialistul nu poate fi inclus în niciuna dintre aceste categorii.”

13. ”Newton a putut să-şi creeze sistemul fizic fără a şti multă filozofie, însă
Einstein a trebuit să se satureze de Kant şi Mach ca să ajungă la sinteza sa
penetrantă.”

14. ”Omul este o fiinţă pe care constituţia sa o obligă să caute o instanţă

superioară. Dacă ajunge prin sine însuşi să o găsească înseamnă că este un om de
elită; dacă nu, înseamnă că este un om-masă şi trebuie s-o primească de la omul de
elită.”
15. ”Faptul că marxismul a triumfat în Rusia, unde nu există industrie, este cea mai
mare contradicţie care i se putea întâmpla marxismului. Noile popoare nu au idei.”

16. ”Uitaţi-vă la cei care vă înconjoară şi veţi vedea cum înaintează rătăciţi prin
viaţă; merg ca nişte somnambuli prin soarta lor, bună sau rea, fără să aibă nici cea
mai mică bănuială despre ceea ce li se întâmplă. Dacă le analizaţi sumar ideile, veţi
observa că nu reflectă deloc realitatea la care par a se referi, iar dacă veţi aprofunda
mai mult analiza, veţi descoperi că nici măcar nu încearcă să se conformeze unei
asemenea realităţi. Ba dimpotrivă, individul încearcă prin ele să-şi intercepteze
propria viziune asupra realului, asupra propriei sale vieţi. Pentru că viaţa este
înainte de toate un haos în care omul rătăceşte.”

17. ”Războiul nu este un instinct, ci o invenţie. Animalele nu-l cunosc şi este o

invenţie pur umană, aşa cum este ştiinţa sau administraţia. El a dus la una dintre
cele mai mari descoperiri, bază a oricărei civilizaţii: descoperirea disciplinei. Toate
celelalte forme de disciplină provin din disciplina originară, care a fost cea
militară.”