Moneda.

Sistemul financiar-bancar ● 5

1. MONEDA. SISTEMUL FINANCIAR-BANCAR

A. FUNDAMENTE TEORETICE
Banii - denumire generică pentru toate felurile de monedă şi semne
de valoare ce constituie instrumente acceptate în cadrul schimbului. Se
consideră că banii îndeplinesc mai multe funcţii: etalon de măsurare şi
comparare a activităţii; exprimarea valorii bunurilor (prin intermediul
preţului), mijloc de schimb, mijloc de plată, mijloc de acumulare
(tezaurizare).
Masă monetară - totalitatea instrumentelor băneşti de care dispun
agenţii economici non-financiari dintr-o economie la un moment dat,
destinate achiziţionării de bunuri, achitării datoriilor şi constituirii
economiilor şi a altor plasamente. Masa monetară are două componente:
numerarul şi moneda scripturală.
Agregat monetar - parte componentă a masei monetare relativ
autonomizată prin: funcţiile specifice îndeplinite, fluxurile economice reale
mijlocite, emitenţi şi instituţiile specializate gestionare.
Viteza de circulaţie (rotaţie) a banilor - numărul mediu de
tranzacţii sau operaţiuni monetare mijlocite de o unitate bănească într-un
interval de timp.
Puterea de cumpărare a banilor - volumul de mărfuri care pot fi
achiziţionate cu o unitate monetară (sau cu anumită sumă de bani).
Rezerve minime obligatorii - parte din resursele atrase de către
sistemul financiar-bancar care trebuie păstrate în permanenţă în depozit la
banca centrală.

B. ÎNTREBĂRI ŞI PROBLEME DE DISCUTAT

 monetizarea economiei
 banii şi masa monetară
 funcţiile banilor
6 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

 formele banilor
 sisteme monetare
 lichiditate monetară - monedă şi cvasi-monedă
 agregatele monetare
 intermediarii financiari şi sistemul financiar-bancar
 băncile şi funcţiile lor
 banca centrală şi emisiunea monetară
 bănci comerciale - bănci universale şi specializate
 alte instituţii financiare
 multiplicatorul masei monetare (creditului)

1. Răspundeţi la următoarele întrebări:

a) Care este structura masei monetare?
b) Prin ce se diferenţiază monedele cu valoare integrală de cele
fiduciare (curs forţat)
c) Ce relaţie se poate stabili între diferitele funcţii ale banilor şi
viteza de circulaţie (rotaţie)?
d) Ce reprezintă masa monetară ca stoc? Dar ca flux?
e) Care sunt funcţiile clasice - active şi, respectiv, pasive - ale
agenţilor bancari?
f) Care dintre acestea reprezintă principala funcţie activă? Dar
pasivă?
g) La ce se referă funcţiile noi (moderne) ale băncilor?
h) Ce diferenţe există între băncile comerciale universale şi
cele specializate?
i) Ce instituţii financiare, altele decât băncile, cunoaşteţi? Care
sunt principalele caracteristici ale fiecăreia?

2. Formule de calcul:
P* T
Masa monetară în circulaţie: M 
V

unde: V = viteza de circulaţie (rotaţie) a banilor

P = nivelul general al preţurilor
T = volumul tranzacţiilor
T 1
Puterea de cumpărare a banilor: PCB  
M *V P
 Moneda. Sistemul financiar-bancar ● 7

1
Multiplicatorul masei monetare: m
r
unde: r = rata rezervei minime obligatorii

3. Completaţi structura principalelor agregate monetare:

M1

M2 M1

M3 M2

L M3

4. Explicaţi efectul de multiplicare a masei monetare (creditului),

pornind de la o depunere iniţială de 1000 u.m. în condiţiile unei rate a
rezervei minime obligatorii de 10% şi fără existenţa altor restricţii privind
creditarea. Care este valoarea multiplicatorului în acest caz?

A B C D …
100 1000 90 900 81 810 73 729
900 810 729 656
…

…
8 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

90 90  90  90  90 90 
M  1000  1000   1000    1000   ... 
100 100  100  100  100 100 
 1000  0 ,9 * 1000  0 ,9 2 * 1000  0 ,9 3 * 1000  ...  0 ,9 n * 1000 
 ( 1  0 ,9  0 ,9 2  0 ,9 3  ...  0 ,9 n )1000 
1 1
 1000  1000  10000 (u.m.)
1  0 ,9 0 ,1

- masa monetară creşte de 10 în raport de depunerea iniţială:

1 1 10000
m   10 sau m  10
r 0 ,1 1000

Modificarea rezervelor minime obligatorii influenţează în sens

contrar masa monetară:
Exemplu:
1 1
r = 20%  m 
r 0 ,2
 5, M = 5*1000 = 5000 (u.m.)
1 1
r = 5%  m 
r 0 ,05
 20 , M = 20*1000 = 20000 (u.m.)

5. Ce efecte produc asupra masei monetare dintr-un an şi asupra

structurii acesteia următoarele operaţii:
A) depunerea la bancă a unei sume
B) ridicarea unei sume în numerar dintr-un cont bancar
C) depunerea unei sume de bani la bancă într-o cutie de valori
D) plata salariilor de către o firmă în numerar
E) plata salariilor de către o firmă pe card
F) plata furnizorilor în numerar
G) plata furnizorilor prin virament
H) restituirea unor credite şi plata dobânzii aferente
I) plata unor importuri în monedă naţională (convertibilă)
J) cumpărarea de valută contra monedă naţională
K) vânzarea de mărfuri pe credit cu scadenţa în acelaşi an
L) vânzarea de mărfuri pe credit pe termen mediu şi lung
M) export de mărfuri încasat în acelaşi an
N) export de mărfuri încasat în anul următor
O) încasarea unor exporturi din perioadele precedente
P) vânzarea de valută contra monedă naţională

C. TESTE ŞI PROBLEME
 Moneda. Sistemul financiar-bancar ● 9

1. Principalele atribute (calităţi) ale unei monede sunt:

A) acceptabilitate
B) durabilitate
C) divizibilitate
D) uniformitate (omogenitate)
E) convenabilitate
F) greutatea falsificării (contrafacerii)
G) raritate
H) stabilitatea valorii
2. Care din enunţurile de mai jos exprimă funcţii ale banilor:
A) mijloc de schimb (de realizare a tranzacţiilor)
B) mijloc de plată
C) mijloc de echilibrare a balanţei comerciale
D) etalon al valorii
E) măsură a activităţii economice
F) mijloc de tezaurizare.
3. Când îndeplinesc banii fiecare din funcţiile următoare:
A) mijloc de schimb (de realizare a tranzacţiilor)
B) mijloc de plată
C) etalon al valorii
D) măsură a activităţii economice
E) mijloc de tezaurizare.
stingerea unor obligaţii legate de scadenţa unui credit
cumpărarea unui produs în rate fără avans
achitarea unui avans pentru cumpărarea unui produs în rate
cumpărarea unui produs cu plata pe loc
evaluarea şi compararea diferitelor activităţi economice
aprecierea eficienţei unei activităţi economice
achitarea unor impozite sau taxe
exprimarea preţului unei mărfi
depunere la bancă în vederea economisirii
achitarea chenzinală a salariilor
exprimă cheltuielile de producţie a unui bun economic
4. Viteza de rotaţie a banilor reprezintă:
A) numărul mediu de acte de vânzare – cumpărare pe care le
mijloceşte o unitate bănească într-o anumită perioadă
10 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

B) numărul mediu de tranzacţii şi alte operaţii monetare

mijlocite de o unitate bănească într-o anumită perioadă
C) cantitatea medie de bani existentă în economie într-o
anumită perioadă de timp
D) numărul mediu de credite acordate prin intermediul unei
unităţi băneşti într-o anumită perioadă de timp
E) cantitatea de bani emisă în circulaţie de către stat într-o
anumită perioadă de timp
F) numărul de zile în care un agent economic are dreptul să
păstreze numerarul în casierie
5. Prezenţa efectivă a banilor nu este necesară atunci când:
A) se exprimă preţul bunului economic
B) sunt mijloc de schimb
C) îndeplinesc funcţia de mijloc de plată
D) se măsoară rezultatele activităţii economice
E) se fac economii
F) se face o plată prin virament
6. Dacă rata rezervelor obligatorii ar fi 100%, multiplicatorul
monetar este:
A) zero
B) 1
C) 10
D) 100
E) infinit
7. Efectul de multiplicare monetară arată că:
A) cei care au bani vor avea mai mulţi
B) creşterea investiţiilor va genera sporirea în mai mare măsură
a producţiei şi veniturilor
C) creşterea cheltuielilor va contribui la sporirea în mai mare
măsură a producţiei şi veniturilor
D) creşterea rezervelor minime obligatorii va genera sporirea în
mai mare măsură a creditului şi masei monetare
E) reducerea rezervelor minime obligatorii va genera sporirea
în mai mare măsură a creditului şi masei monetare
F) creşterea rezervelor minime obligatorii va genera reducerea
în mai mare măsură a creditului şi masei monetare
 Moneda. Sistemul financiar-bancar ● 11

G) reducerea rezervelor minime obligatorii va genera scăderea

în mai mare măsură a creditului şi masei monetare
8. La un moment dat, masa monetară reprezintă 2000 de miliarde
unităţi monetare, din care 25% numerar. Arătaţi care dintre
efectele de mai jos sunt adevărate dacă se formează un depozit
bancar în sumă de 50 mld. u.m.:
A) reducerea numerarului cu 50 mld. u.m.
B) creşterea numerarului cu 50 mld. lei
C) creşterea numerarului la 450 mld. u.m.
D) creşterea cu 50 mld. a monedei scripturale
E) reducerea cu 50 mld. u.m. a monedei scripturale
9. Pe baza datelor de mai sus, indicaţi care este noul nivel al masei
monetare?
10. Dacă într-o anumită perioadă masa monetară a fost de 20.000
u.m., iar volumul valoric al tranzacţiilor derulate s-a ridicat la
80.000 u.m., care a fost viteza de circulaţie a banilor?
11. Numerarul reprezintă la un moment dat 20% din totalul masei
monetare. Dacă viteza de circulaţie a acestuia a fost 4, iar a
monedei scripturale 5, care este viteza de circulaţie a masei
monetare?
12. Care este masa monetară necesară derulării următoarelor
tranzacţii, în condiţiile unei viteze de circulaţie egală cu 10
rotaţii/an:
Produsul Cantitate vândută Preţ unitar
A 100 1000
B 2000 100
C 50 5000
D 80000 5

13. Cu cât s-a modificat masa monetară în circulaţie dacă volumul

valoric al tranzacţiilor creşte cu 15,5%, iar viteza de circulaţie a
banilor cu 5%? În condiţiile în care cantitatea de mărfuri
tranzacţionată a crescut cu 10% care a fost evoluţia preţurilor?
14. Cu cât s-a modificat viteza de circulaţie a banilor dacă masa
monetară creşte de la 20.000 la 22.000 u.m., preţurile cresc cu
12 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

5%, iar cantitatea de mărfuri tranzacţionată cu 10%? Dar în

condiţiile în care preţurile s-ar menţine constante?
15. Cu cât s-a modificat puterea de cumpărare a banilor dacă masa
monetară creşte de la 20.000 la 22.000 u.m., cantitatea de mărfuri
tranzacţionată creşte cu 5%, iar viteza de circulaţie a banilor
rămâne constantă? Dar în condiţiile în care şi viteza de circulaţie
ar creşte cu 5%?
16. Într-o anumită perioadă mărfurile vândute au reprezentat
echivalentul a 20.000 de mld. u.m., iar viteza de circulaţie a fost
egală cu 20. Dacă 20% din mărfuri au fost achiziţionate în rate cu
scadenţe peste un an, care a fost nivelul masei monetare?
17. Care ar fi fost nivelul masei monetare dacă întregul volum de
vânzări ar fi fost cu plata pe loc?
18. Care ar fi fost nivelul masei monetare dacă toate cantităţile
vândute în anul curent ar fi fost făcute cu plata pe loc, iar în anul
precedent au fost vândute în rate pe termen de un an mărfuri în
valoare 4.000 de mld. u.m.? Cu cât este masa monetară necesară
mai mare în acest caz comparativ cu cea de la problema
precedentă?
19. Se cunosc datele din tabelul de mai jos:
t0 t1 t2
Producţia curentă vândută (valoric) 100000 120000 150000
din care:
în rate cu scadenţă la un an (%) 10 15 15
în rate cu scadenţe peste un an ((%) 0 5 5
Viteza de rotaţie (nr. de rotaţii/an) 9 10 12
Sume scadente din anii precedenţi 0
A) Să se calculeze masa monetară în fiecare perioadă.
B) Să se determine evoluţia acesteia.
C) Cum a evoluat valoarea producţiei?
20. Într-un anumit an volumul valoric al bunurilor vândute a atins
100.000 mld. u.m., nivel superior cu 25% celui din anul
precedent. Dacă:
- 20% din producţie este vândută în rate scadente în acelaşi an,
cu o dobânda aferentă de 2.000 u.m.,
 Moneda. Sistemul financiar-bancar ● 13

- 10% din producţie este vândută în rate scadente în anul

următor cu o dobândă de 30% pe an plătibilă la scadenţă,
- 5% din producţie este exportată şi încasată în acelaşi an la un
curs de 33.000 lei/dolar,
- 5% este exportată şi urmează a fi încasată în anul viitor,
- 40% se vinde cu plata prin virament,
- 20% se vinde în numerar,
- se restituie credite de 15.000 mld., acordate în urmă cu 3 ani şi
dobânda aferentă de 10.000 u.m.,
- se restituie credite de 10.000 mld., acordate în anul trecut cu o
dobânda de 40% pe an,
- viteza de circulaţie a banilor s-a dublat faţă de anul precedent,
- masa monetară a fost în anul trecut de 14.000 u.m.,
- producţia anului trecut a fost vândută doar cu plata pe loc şi în
rate pe termen de un an,
- şi toate operaţiunile monetare ale anului anterior au fost legate
exclusiv de producţia realizată
A) Să se determine masa monetară necesară în anul curent
B) Cum a evoluat masa monetară în anul curent faţă de anul
precedent?
C) Dar puterea de cumpărare a banilor în condiţiile în care
preţurile nu se modifică?
D) A crescut cantitatea de mărfuri produse în anul curent?
21. Care dintre cele de mai jos reprezintă funcţii îndeplinite de bănci:
atragerea de disponibilităţi monetare
acordarea de împrumuturi (credite)
gestionarea conturilor clienţilor
cumpărarea unui produs cu plata pe loc
organizarea înfiinţării de societăţi comerciale şi plasarea de
titluri de valoare
scontarea cambiilor şi altor efecte de comerţ
operaţiuni de casă pentru clienţi
vânzare-cumpărare de valute şi alte operaţiuni valutare
crearea şi tranzacţionarea de instrumente financiare proprii
coordonarea încasărilor şi plăţilor din economia naţională
transformarea disponibilităţilor la vedere ale agenţilor non-
financiari în disponibilităţi (credite) pe termen lung
reglarea creditului
14 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

controlul şi reglarea masei monetare

A) funcţii active clasice
B) funcţii pasive clasice
C) funcţii moderne
22. Banca centrală îndeplineşte următoarele funcţii:
A) emisiune monetară
B) refinanţare
C) casier şi bancher al statului
D) gestionar al rezervei de mijloace de plată
E) acoperirea deficitului temporar al contului curent
23. Banca centrală a României este:
A) Banca Naţională a României (B.N.R.)
B) Banca Comercială Română (B.C.R.)
C) Banca Română pentru Dezvoltare (B.R.D.)
D) Banca Mondială (B.M.)
E) Fondul Monetar Internaţional (F.M.I.)
24. În care agregat monetar se include următoarele componente ale masei monetare:
numerarul în circulaţie
disponibilităţi în conturi la vedere
conturi operabile prin cecuri
cecuri la purtător
depozite pe termen scurt
conturi neoperabile prin cecuri
depozite în valută ale rezidenţilor
certificate de depozit
depuneri şi titluri de comerţ exprimate în monede străine
bonuri de tezaur
depozite pe termen lung şi condiţionate
economii contractuale
plasamente negociabile
titluri de valoare ale agenţilor nonfinanciari
25. Care dintre următoarele componente ale masei monetare nu face
parte din agregatul M2?
A) M1
B) M3
C) L sau M4
 Moneda. Sistemul financiar-bancar ● 15

D) bonuri de tezaur
E) depozite pe termen scurt
F) depozite în valută ale rezidenţilor
26. Care dintre următoarele componente ale masei monetare nu face
parte din agregatul M3?
A) M1
B) M2
C) L sau M4
D) bonuri de tezaur
E) depozite pe termen lung şi condiţionate
F) titluri de valoare ale agenţilor nonfinanciari
27. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate şi care sunt false?
1. Economiile moderne sunt economii monetare.
2. Termenul de bani se referă exclusiv la bancnote şi monede în
circulaţie.
3. Banii îndeplinesc funcţia de mijloc de tezaurizare.
4. Principala componentă a masei monetare o reprezintă numerarul.
5. Puterea de cumpărare a banilor reprezintă cantitatea de mărfuri pe
care un salariat o poate procura cu salariul său.
6. Valoarea nominală a bancnotelor este atestată şi garantată de către
stat.
7. Bancnotele se mai numesc bilete de bancă sau monedă-hârtie.
8. După datele istorice de care dispunem, primele monede s-au bătut
în secolele VII - VI î.e.n.
9. Primele bancnote din Europa apar în Olanda secolului XVI.
10. De-a lungul istoriei dreptul (privilegiul) de a bate monedă a
aparţinut suveranului, respectiv, statului.
11. În prezent, orice bancă are dreptul de a emite monedă, inclusiv în
numerar.
12. Trocul semnifică schimbarea unor mărfuri între ele prin mijlocirea
banilor.
13. B.C.R. este banca centrală din România.
14. Amplificarea schimburilor şi necesitatea facilitării acestora au
condus la generalizarea relaţiilor marfaro-băneşti.
15. În anumite condiţii de raritate şi reproductibilitate, orice marfă
poate îndeplini rolul de bani.
16 ● Paul Cocioc, Octavian Jula

16. Viteza de rotaţie a banilor se poate determina ca raport între

Produsul Intern Brut (P.I.B.) şi nivelul preţurilor.
17. Agregatul M3 nu cuprinde moneda divizionară.
18. Agregatul M2 este mai puţin cuprinzător decât agregatul M1.
19. În orice situaţie există şi se folosesc cel mult patru agregate
monetare.
20. Agregatul M1 are gradul de lichiditate cel mai ridicat.