PROBLEME REZOLVATE LA EXAMENUL

BIOSTATISTICA ŞI METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

PROBLEMA nr. 1

Situaţia Nr. 1, Studiu de cohortă, tip II

Scopul cercetării: – testarea ipotezei, care afirmă că fumatul induce apariţia bolii
arteriale periferice. În studiu, prin tragere la sorţi, dintr-un grup de populaţie întrebaţi dacă
fumează sau nu, sau selecţionat două cohorte: una de 2397 fumători (expuşi la factorul de risc) şi
a doua de 1109 nefumători (nonexpuşi la factorul de risc).
După 15 ani s-a constatat că în cohorta fumătorilor, arteriopatia sa înregistrat la 53 de
indivizi, iar în cohorta nefumătorilor, arteriopatie au făcut doar 12 indivizi.
În baza datelor înregistrate se cere:
1. De reprezentat schema studiului şi ale datelor iniţiale cu explicaţiile respective.
2. De construit tabelul de contingenţă 2x2.
3. De calculat frecvenţa riscului bolii la expuşi, neexpuşi, riscul relativ şi atribuibil.
4. De calculat forţa asocierii epidemiologice.
5. De calculat impactul acţiunii factorului de risc în populaţie.
6. De efectuat analiza rezultatelor şi de tras concluziile respective.
Rezolvare:
1. Schema datelor iniţiale. bolnavi 53 (a)
Populaţia expusă (lotul test) 2397 (a+b)
nonbolnavi 2344 (b)
bolnavi 12 (c)
Populaţia nonexpusă (lotul martor) 1109 (c+d)
nonbolnavi 1097 (d)
a – persoanele ce fac boala dintre cei expuşi.
b – persoanele ce nu fac boala dintre cei expuşi.
c – persoanele ce fac boala dintre cei nonexpuşi.
d – persoanele ce nu fac boala dintre cei nonexpuşi.
a+b – totalul expuşilor.
c+d – totalul nonexpuşilor.
a+c – totalul bolnavilor.
b+d – totalul nonbolnavilor.

2. Tabelul de contingenţă 2x2

Prezenţa arteriopatiei
Factorul de risc Total
+ –
Fumători (expuşi) 53 2344 2397
Nefumători (nonexpuşi) 12 1097 1109
Total 65 3441 3506

a 53
3. Riscul bolii la expuşi R1 = = = 0,02
a  b 2397
c 12
Riscul bolii la nonexpuşi R0 = = = 0,01
c  d 1109
Riscul relativ (RR), care arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de nonexpuşi.
R1 0,02
RR = R0 = 0,01 = 2
Riscul atribuibil (RA) RA = R 1 – R 0 = 0,02 – 0,01 = 0,01

1
 1. arată cu cât este mai mare riscul celor expuşi faţă de nonexpuşi,
2. măsoară excesul riscului la expuşi,
R1  R0  100% 0,01  100%
RA = = 0,02
= 50,0%
R1
3. fracţiunea riscului atribuită la expuşi arată cît la sută din riscul expuşilor se datorează factorului de risc.
Se calculează în anchetele de tip I.

4. Forţa asocierii epidemiologice se măsoară cu riscul relativ.

5. Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie, se măsoară prin riscul atribuibil în

populaţie (fracţiunea atribuibilă în populaţie a riscului).
R p  R0
Rp
unde:
R p - incidenţa bolii în populaţie, sau
Pe  RR  1 
unde:
Pe  RR  1   1
RR – riscul relativ
Pe – prevalenţa factorului de risc în populaţie
RR – 1 - puterea cu care acţionează factorul de risc în populaţie

Fracţiunea atribuibilă în populaţie prezintă interes pentru organizatorul de sănătate

publică în elaborarea strategiilor de intervenţie pentru controlul bolilor în populaţie.

6. Analiza rezultatelor se efectuează conform tabelului:

Risc relativ Risc atribuibil Concluzie

RR > 1 RA > 0 Factor de risc
RR = 1 RA = 0 Factor indiferent
RR < 1 RA < 0 Factor de protecţie

Concluzie:
1. Fumatul este un factor de risc pentru boala arterială periferică. (RR = 2).
2. Boala arterială periferică se datorează fumatului în 50,0 %.

PROBLEMA nr. 2

Situaţia Nr. 2, Studiu de cohortă, tip II

Scopul cercetării: – testarea ipotezei, că diabetul zaharat-tip II induce la apariţia bolii
coronariene. Pentru aceasta s-a iniţiat un studiu a 2 cohorte câte 200 de bărbaţi în fiecare cu
vârstă de 40-50 ani, care nu aveau boală coronariană, dintre care o grupă avea diabet zaharat-tip
II, iar alta era din nondiabetici. După 10 ani s-a constatat că în cohorta de diabetici, boală
coronariană sa înregistrat la 20 bărbaţi, iar în cohorta de nondiabetici la 12.
În baza datelor obţinute se cere:
1. De reprezentat schema studiului şi ale datelor iniţiale cu explicaţiile respective.
2. De construit tabelul de contingenţă 2x2.
3. De calculat frecvenţa riscului bolii la expuşi, neexpuşi, riscul relativ şi atribuibil.
4. De calculat forţa asocierii epidemiologice.
5. De calculat impactul acţiunii factorului de risc în populaţie.
6. De efectuat analiza rezultatelor conform tabelului analitic şi de tras concluziile respective.

2
1. Schema datelor iniţiale. bolnavi 20 (a)
Populaţia expusă (lotul test) 200 (a+b)
nonbolnavi 180 (b)
bolnavi 12 (c)
_______ Populaţia nonexpusă (lotul martor) 200 (c+d)
nonbolnavi 188 (d)
a – persoanele ce fac boala dintre cei expuşi.
b – persoanele ce nu fac boala dintre cei expuşi.
c – persoanele ce fac boala dintre cei nonexpuşi.
d – persoanele ce nu fac boala dintre cei nonexpuşi.
a+b – totalul expuşilor.
c+d – totalul nonexpuşilor.
a+c – totalul bolnavilor.
b+d – totalul nonbolnavilor.

2. Tabel de contingenţă 2x2

Prezenţa bolii coronariene

Factorul de risc Total
+ –
Prezintă diabet zaharat tip II 20 180 200
Nu prezintă diabet zaharat tip II 12 188 200
Total 32 368 400

a 20
3. Riscul bolii la expuşi R1 = = = 0,1
ab 200
c 12
Riscul bolii la nonexpuşi R0 = = = 0,06
cd 200
Riscul relativ (RR), care arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de nonexpuşi.
R1 0,1
RR = R0 = 0,06 = 1,6
Riscul atribuibil (RA) RA = R 1 – R 0 = 0,1 - 0,06 = 0,04
1. arată cu cât este mai mare riscul celor expuşi faţă de nonexpuşi,
2. măsoară excesul riscului la expuşi,
R1  R0  100% 0,04  100%
= 0,1
= 40,0%
R1
3. fracţiunea riscului atribuită la expuşi arată cât la sută din riscul expuşilor se datorează factorului de risc.
Se calculează în anchetele de tip I.

4. Forţa asocierii epidemiologice se măsoară cu riscul relativ.

5. Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie, se măsoară prin riscul atribuibil în
populaţie (fracţiunea atribuibilă în populaţie a riscului).
R p  R0
Rp
unde:
R p - incidenţa bolii în populaţie, sau
Pe  RR  1 
unde:
Pe  RR  1   1
RR – riscul relativ
Pe – prevalenţa factorului de risc în populaţie
RR – 1 - puterea cu care acţionează factorul de risc în populaţie

3
 Fracţiunea atribuibilă în populaţie prezintă interes pentru organizatorul de sănătate
publică în elaborarea strategiilor de intervenţie pentru controlul bolilor în populaţie.
Analiza rezultatelor se efectuează conform tabelului:
Risc relativ Risc atribuibil Concluzie
RR > 1 RA > 0 Factor de risc
RR = 1 RA = 0 Factor indiferent
RR < 1 RA < 0 Factor de protecţie

Concluzie:
1. Diabetul zaharat este un factor de risc pentru boala coronariană (RR = 1,6).
2. Boala coronariană se datorează diabetului zaharat în 40,0 %.

PROBLEMA nr. 3
În anul de gestiune în AMT (Asociaţia Medicală Teritorială) s-au înregistrat 16 mii vizite
la specialişti, inclusiv la: terapeut – 12 000 vizite, la oculist – 2000 vizite, la otorinolaringolog –
1000 vizite şi la alţi specialişti – 1000 vizite.
Calculaţi structura vizitelor înregistrate în policlinică şi reprezentaţi-o grafic.
Rezolvare:
12000  100
1. Vizite la terapeut   75%
16000
2000  100
2. Vizite la oculist   12,6%
16000
1000 100
3. Vizite la ORL   6,2%
16000
1000  100
4. Vizite la alţi specialişti   6,2%
16000
Reprezentarea grafică: Sectorială şi intracoloniţă

PROBLEMA nr. 4
Conform rezultatelor unui studiu din 105 bolnavi cu erizipel trataţi cu tetraciclină, 8
bolanvi au suportat recidive, ce constituie 7,6 % din numărul de bolnavi. Restul bolnavilor s-au
însănătoşit.
Calculaţi eroarea reprezentativă, determinaţi limitele de încredere cu probabilitatea
pronosticului de 95 % şi trageţi concluziile respective.
Rezolvare:

pq 7,6  92,4 702,24

m    6,688  2,5
n 105 105
Pgen.  Psel.  tm  7,6  2  2,5  12,6%

Pgen.  Psel.  tm  7,6  2  2,5  2,6%

Procentul recidivelor în totalitatea generală va fi nu mai mic de 12,6% şi nu mai mare de 2,6%.

4
 PROBLEMA nr. 5

Situaţia Nr. 3, Studiu cohortă tip I

Scopul cercetării este testarea ipotezei conform căreia activitatea fizică duce la scăderea
apariţiei bolii coronariene. Pentru testarea ipotezei s-a iniţiat un studiu, în care au fost incluşi
locuitorii unui oraş, consideraţi eligibili între 30 şi 60 de ani. Investigatorii au calculat un
eşantion de 5.209 de indivizi, inclusiv 3400 persoane care au practicat sportul, şi 1809 persoane
care nu au practicat sportul. După 20 ani s-a constatat, că în cohorta celor care au practicat
sportul 1024 au făcut boală coronariană, iar în cohorta celor ce nu au practicat sportul 1205.
În baza datelor obţinute, efectuaţi:
1. De reprezentat schema studiului şi ale datelor iniţiale cu explicaţiile respective.
2. De construit tabelul de contingenţă 2x2.
3. De calculat frecvenţa riscului bolii la expuşi, neexpuşi, riscul relativ şi atribuibil.
4. De calculat forţa asocierii epidemiologice.
5. De calculat impactul acţiunii factorului de risc în populaţie.
6. De efectuat analiza rezultatelor conform tabelului analitic şi de tras concluziile respective.
Rezolvare:
1. Schema datelor iniţiale. bolnavi 1024 (a)
Populaţia expusă (lotul test) 3400 (a+b)
nonbolnavi 2376 (b)
bolnavi 1205 (c)
Populaţia nonexpusă (lotul martor) 1809 (c+d)
nonbolnavi 604 (d)
a – persoanele ce fac boala dintre cei expuşi.
b – persoanele ce nu fac boala dintre cei expuşi.
c – persoanele ce fac boala dintre cei nonexpuşi.
d – persoanele ce nu fac boala dintre cei nonexpuşi.
a+b – totalul expuşilor.
c+d – totalul nonexpuşilor.
a+c – totalul bolnavilor.
b+d – totalul nonbolnavilor.

Tabel de contingenţă 2x2

Prezenţa bolii coronariene
Factorul de risc Total
+ –
Au practicat sportul 1024 2376 3400
Nu au practicat sportul 1205 604 1809
Total 2229 2980 5209
a 1024
Riscul bolii la expuşi R1 = = = 0,3
ab 3400
c 1205
Riscul bolii la nonexpuşi R0 = = = 0,6
cd 1809
Riscul relativ (RR), care arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de
nonexpuşi.
R1 0,3
RR = R0 = 0,6 = 0,5
Riscul atribuibil (RA) RA = R1 - R 0 = 0,3 - 0,6 = -0,3
1. arată cu cît este mai mare riscul la cei expuşi faţă de nonexpuşi;
2. măsoară excesul riscului la expuşi sau partea din risc care se datorează factorului de risc.

5
 R1  R0  100%  0,3  100%
RA = = 0,3
= 100%
R1
1. fracţiunea riscului atribuită la expuşi care arată cît la sută din riscul expuşilor se
datorează factorului de risc. Se calculează în anchetele de tip I.
Forţa asocierii epidemiologice se măsoară cu riscul relativ.
Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie, se măsoară prin riscul atribuibil în
populaţie (fracţiunea atribuibilă în populaţie a riscului).
R p  R0
Rp
unde:
R p – incidenţa bolii în populaţie, sau
Pe  RR  1 
unde:
Pe  RR  1   1
RR – riscul relativ;
Pe – prevalenţa factorului de risc în populaţie;
RR - 1 – puterea cu care acţionează factorul de risc în populaţie.
Fracţiunea atribuibilă în populaţie prezintă interes pentru organizatorul de sănătate
publică în elaborarea strategiilor de intervenţie pentru controlul bolilor în populaţie.
Analiza rezultatelor se efectuează conform schemei:

Risc relativ Risc atribuibil Concluzie

RR > 1 RA > 0 Factor de risc
RR = 1 RA = 0 Factor indiferent
RR < 1 RA < 0 Factor de protecţie

Concluzie:
1. Practicarea sportului este un factor de protecţie pentru boala coronariană. (RR = 0,5).
2. Lipsa bolii coronariane se datorează practicării sportului în 100 %.

PROBLEMA nr. 6
Într-un spital sectorial din 900 de bolnavi au decedat 18 persoane, iar în alt spital similar
din 1600 de operaţii au decedat 23 bolnavi.
Calculaţi indicii letalităţii postoperatorii în ambele spitale şi determinaţi veridicitatea
diferenţei nivelelor letalităţii postoperatorii în cele două spitale. (m1 = 0,3; m2 = 0,5)
Faceţi concluziile respective.
Rezolvare:
18 100 23 100
P1   2% P2   1,4%
900 1600
P1  P 2 2  1,4 1,3 1,3 1,3
t      1,03
m1  m2
2 2
0,3  0,5
2 2
0,09  0,25 0,34 0,58

Nu s-a depistat o deferenţă semnificativă dintre letalitatea postoperatorie din ambele spitale,
deoarece t < 2.

PROBLEMA nr. 7
În oraşul A au fost vaccinaţi contra pertusis 3500 copii în vârstă de 1-2 ani, dintre care au
fost bolnavi de pertusis 60 copii.
6
 Este necesar:
1. De a determina morbiditatea pentru copiii vaccinaţi.
2. De a determina limitele de încredere a morbidităţii copiilor vaccinaţi cu probabilitatea
prognosticului de 95%.
3. De a face concluziile respective.
Rezolvare:
60  100
1. Morbiditatea copiilor vaccinaţi: P   1,7%
3500
2. Eroarea reprezentativă (necesară pentru calcularea limitelor de încredere):
pq 1,7  98,3 167,1
m    0,048  0,22
n 3500 3500
Pgen.  Psel.  tm  1,7  2  0,2  2,1%

Pgen.  Psel.  tm  1,7  2  0,2  1,3%

PROBLEMA nr. 8
Situaţia Nr. 1, Studiu caz martor.
Scopul cercetării este evaluarea existenţei unei legături între prezenţa diabetului la unii
pacienţi şi apariţia decesului. Pentru testarea ipotezei s-a iniţiat un studiu asupra persoanelor
decedate între anii 2000-2010, pentru a stabili posibila legătură între prezenţa diabetului şi
apariţia decesului. În cadrul studiului au fost formate două loturi de studiu, un lot de 911 pacienţi
decedaţi, dintre care la 100 decedaţi a fost prezent diabetul zaharat în anamneză şi un lot martor
care a inclus 911 pacienţi vii, dintre care la 89 pacienţi este prezent diabetul zaharat în anamneză.
În baza datelor obţinute:
1. Construiti tabelul de contingenţă 2x2.
2. Măsuraţi forţa asocierii epidemiologice.
3. Măsuraţi impactul acţiunii factorului de risc în populaţie.

Expuşi la FR -100 (a)

Lot test bolnavi de „M” - 911 (a+c)
Nonexpuşi la FR - 811 (c) Lot test bolnavi de diabet cu 100 decedaţi - 911 (a+c)
Expuşi la FR - 89 (b)
Lot martor nonbolnavi de „M” - 911 (b+d)
Nonexpuşi la FR - 822 (d) Lot martor cu 89 bolnavi de diabet vii - 911 (b+d)

Tabel de contingenţă 2x2

Deces
Expunerea Total
+ –
Prezenţa diabetului zaharat (caz) 100 (a) 89 (b) 189
Absenţa diabetului zaharat (control) 811 (c) 822 (d) 1633
Total: 911 (a+c) 911 (b+d) 1822

Direcţia studiului

Forţa asocierii epidemiologice

Pentru măsurarea forţei asociaţiei epidemiologice în anchetele caz-control se utilizează
odds ratio (raportul cotelor)
OR = probabilitatea bolii la expuşi (cazuri) / probabilitatea bolii la nonexpuşi (martori)

7
 = [a : (a+c)] : [b : (b+d)] = (a × d) : (b × c) = (100 × 822) : (89 × 811) = 1,13
Riscul atribuibil (RA)
RA = [(OR – 1) × 100] : OR = (1,13 – 1) × 100 : 1,13 = 11,5%
Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie, se măsoară prin riscul atribuibil în
populaţie.
RAP = P0 × (OR – 1) : P × (OR – 1) + 1 unde:
P0 – prevalenţa expunerii la martori (lotul control)
P – prevalenţa expunerii în populaţia generală

Chiar dacă prevalenţa expunerii în populaţia generală nu este cunoscută, RA se poate măsura
deoarece deosebirea între P0 şi P nu este mare.
RAP = P0 × (1,13 – 1) / P × (1,13 – 1) + 1 = 0,11
Analiza rezultatelor se efectuează conform schemei:
Odds ratio Concluzie
OR = 1 Nici o asociere între expunere şi rezultat
OR > 1 Expunerea este factor de risc
OR < 1 Expunerea este factor de protecţie

Concluzie: Probabilitatea deceselor la persoanele cu diabet este de 1,13 ori mai mare decât la
persoanele fără diabet.

PROBLEMA nr. 9

Situaţia Nr. 2, Studiu caz martor.

Scopul cercetării este evaluarea existenţei unei legături între prezenţa diabetului
noninsulinodependent la unii pacienţi şi apariţia infarctului miocardic acut (IMA). Pentru
testarea ipotezei s-a iniţiat un studiu asupra persoanelor internate într-un spital, cu IMA pe
parcursul a şase luni, pentru a stabili posibila legătură între prezenţa diabetului şi apariţia IMA.
În cadrul studiului au fost alcătuite două loturi de studiu, un lot de 400 pacienţi cu IMA, dintre
care la 60 pacienţi este prezent în anamneză diabetul zaharat şi un lot martor care a inclus 400
pacienţi care nu prezentau IMA, dintre care la 40 pacienţi este prezent în anamneză diabetul
zaharat. În baza datelor obţinute, efectuaţi:
1. Tabelul de contingenţă 2x2.
2. Măsuraţi forţa asocierii epidemiologice.
3. Măsuraţi impactul acţiunii factorului de risc în populaţie.

Expuşi la FR (a)
Lot test bolnavi de „M” (a+c)
Nonexpuşi la FR (c)
Expuşi la FR (b)
Lot martor nonbolnavi de „M” (b+d)
Nonexpuşi la FR (d)

1. Tabel de contingenţă 2x2

Infarct miocardic acut

Expunerea Total
+ –
Prezenţa diabetului zaharat (caz) 60 40 100
Absenţa diabetului zaharat (control) 340 360 700

8
 Total 400 400 800
Direcţia studiului

2. Forţa asocierii epidemiologice

Pentru măsurarea forţei asociaţiei epidemiologice în anchetele caz-control se utilizează
raportul cotelor (Odds Ratio)
OR = probabilitatea bolii la expuşi (cazuri) : probabilitatea bolii la nonexpuşi (martori)
= [a : (a+c)] : [b : (b+d)] = (a × d) : (b × c) = (60 × 360) : (340 × 40) = 1,5
Riscul atribuibil (RA) RA = [(OR – 1) × 100] : OR = (1,5 – 1) × 100 :1,5 = 33,3%
3. Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie, se măsoară prin riscul atribuibil în
populaţie. RAP = P0 × (OR – 1) / P × (OR – 1) + 1 unde:
P0 – prevalenţa expunerii la martori (lotul control)
P – prevalenţa expunerii în populaţia generală

Chiar dacă prevalenţa expunerii în populaţia generală nu este cunoscută, RA se poate

măsura deoarece deosebirea între P0 şi P nu este mare.
RAP = P0 × (1,5 – 1) : P × (1,5 – 1) + 1 = 0,33
Analiza rezultatelor se efectuează conform schemei:

Odds ratio Concluzie

OR = 1 Nici o asociere între expunere şi rezultat
OR > 1 Expunerea este factor de risc
OR < 1 Expunerea este factor de protecţie

Concluzie: Probabilitatea persoanelor cu diabet de a face IMA este de 1,5 ori mai mare
decât la persoanele fără diabet.

PROBLEMA nr. 10

Situaţia Nr. 4, Studiu caz martor

Scopul cercetării este evaluarea existenţei unei legături între prezenţa displaziei de col
uterin la unele paciente şi utilizarea contraceptivelor orale. Pentru testarea ipotezei s-a iniţiat un
studiu asupra pacientelor cu displazie de col uterin internate într-un spital, pentru a stabili
posibila legătură între utilizarea contraceptivelor orale şi apariţia displaziei de col uterin. În
cadrul studiului au fost alcătuite două loturi de studiu, un lot de 140 femei cu displazie de col
uterin, dintre care 100 femei au utilizat contraceptive orale şi un lot martor care a inclus paciente
care nu prezentau displazie de col uterin, dintre care 69 femei au utilizat contraceptive orale. În
baza datelor obţinute, efectuaţi:
1. Tabelul de contingenţă 2x2.
2. Măsuraţi forţa asocierii epidemiologice.
3. Măsuraţi impactul acţiunii factorului de risc în populaţie.
Expuşi la FR (a)
Lot test bolnavi de „M” (a+c)
Nonexpuşi la FR (c)
Expuşi la FR (b)
Lot martor nonbolnavi de „M” (b+d)
Nonexpuşi la FR (d)
Tabel de contingenţă 2x2

9
 14 x 986
p qp q 16 x 984
2000
nn 2100

Displazie de col uterin

Expunerea Total
+ -
Utilizarea contraceptivelor orale (caz) 100 69 169
Neutilizarea contraceptivelor orale (control) 40 71 111
Total 140 140 280
Direcţia studiului

Forţa asocierii epidemiologice

Pentru măsurarea forţei asociaţiei epidemiologice în anchetele caz-control se utilizează
raportul cotelor (Odds Ratio)
OR = probabilitatea bolii la expuşi (cazuri) : probabilitatea bolii la nonexpuşi
(martori) = [a : (a+c)] : [b : (b+d)] = (a × d) : (b × c) = (100 × 71) : (69 × 40) = 2,57
Riscul atribuibil (RA) RA = (OR – 1) × 100 : OR = (2,57 – 1) × 100 : 2,57 = 61,1%
Impactul acţiunii factorului de risc în populaţie, se măsoară prin riscul atribuibil în
populaţie. RAP = P0 × (OR – 1) : P × (OR – 1) + 1
unde: P0 – prevalenţa expunerii la (lotul control)
P – prevalenţa expunerii în populaţia generală
Chiar dacă prevalenţa expunerii în populaţia generală nu este cunoscută, RA se poate
măsura deoarece deosebirea între P0 şi P nu este mare.
RAP = P0 × (2,57 – 1) : P × (2,57 – 1) + 1 = 0,58
Analiza rezultatelor se efectuează conform schemei:
Odds ratio Concluzie
OR = 1 Nici o asociere între expunere şi rezultat
OR > 1 Expunerea este factor de risc
OR < 1 Expunerea este factor de protecţie

Concluzie: Probabilitatea femeilor ce utilizează contraceptive orale de a face displazie de

col uterin este de 2,57 ori mai mare decât la femeile ce nu utilizează contraceptive orale.

PROBLEMA nr. 11

Nivelul mortalităţii perinatale a copiilor născuţi de mamele cărora au născut prima dată,
care în anamneză au şi au avort

Mortalitatea perinatală (P)

Anamneza femeilor S-a născut copii (n)
(la 1000 născuţi)
A fost avort 2100 16,0
N-a fost avort 2000 14,0

E necesar de calculat eroarea medie şi determinat veridicitatea difirenţei indicilor în

grupele comparate. Concluziile respective.
Rezolvare:

P1 = 16 m1 = √ =√ = √ 7,49 = 2,7

P2 = 14 m2 = √ =√ = √ 6,9 = 2,6

10
 t = P1 – P2 = 2 – 1,4 = 1,3 = 1,3 = 1,3 = 0,5
√m12 + m22 √2,72 + 2,62 √7,2 + 6,7 √ 13,9 3,7

Diferenţa indicilor statistic nu-i însemnată t < 2

PROBLEMA nr. 12

Alcătuiţi machete de tabele analitice pentru gruparea datelor studiului morbidităţii

spitaliceşti, luând în consideraţie următoaree caractere de avidenţă: sexul, vârsta, diagnosticul.

Rezolvare:
Tabel simplu
Nr. Diagnosticul Nr. de bolnavi
1 Pneumonie
2 Bronşită acută
3 Colecistită cronică
Total

Tabel grupat
Sexul Vârsta
D-za Total
B F Sub 20 ani 21-40 ani Peste 41 ani
1
2
3
Total

Tabel complex
Vârs ta
sub 20 ani 21-40 ani 41 şi peste
D-za Total
B F B F B F
1
2
3
Total

PROBLEMA nr. 13

Calculaţi structura activităţii medicului de familie, dacă timpul orelor de lucru se

distribuie în felul următor:
- lucrul curativo-diagnostic – 185 min.
- lucrul profilactic - 120 min
- lucrul antiepidmeic - 25 min total 360 min
- educaţia pentru sănătate - 20 min
- alte activităţi - 10 min
Prezentaţi grafic rezultatele:

11
 Rezolvare:
1. Ponderea lucrului curativo-diagnostic = 185 x 100 = 51,3%
360
2. Ponderea lucrului profilactic = 120 x 100 = 33,4%
360
3. Ponderea lucrului antiepidemic = 25 x 100 = 6,9%
360
4. Ponderea lucrului ce ţine de educaţia pentru sănătate = 20 x 100 = 5,6%
360
5. Ponderea altor activităţi = 10 x 100 = 2,8%
360
Grafic se va prezenta prin diagrama sectorială şi intracoloniță.

PROBLEMA nr. 14
În baza seriei variabile prezentate să se calculeze media aritmetică ponderată:
Informaţie despre durata tratamentului în legătură cu IRA

Nr. de zile (v) 4 5 6 7 8 9

Numărul de cazuri (p) 12 40 50 10 5 3

Rezolvare:
V 4 5 6 7 8 9
P 12 40 50 10 5 3 Σ P = n = 120
VP 18 200 300 70 45 27 Σ P = n = 690

M = Σ V P = 690 = 5,7 zile

N 120

PROBLEMA nr. 15

Masa medie a corpului la băieţi de 7 ani constituie 24,7 kg (σ ± 3,8).

Calculaţi coeficientul de variaţie şi apreciaţi gradul de variaţie a caracterului.

Rezolvare:
Cv = σ . 100 = 3,8 x 100 = 15,3%
M 24,7
Gradul de variaţie este mediu.

PROBLEMA nr. 16

Indicatorii letalităţii în spitalul Nr.1 constituie 3,6 ± 0,2, iar în spitalul Nr.2 – 2,3% ± 0,1.
Numărul de bolnavi în ambele spitale a fost similar.
Apreciaţi diferenţa dintre indicatorii letalităţii în ambele spitale cu ajutorul criteriului
Student (t).
Rezolvare:
P1 = 3,6% m1 = 0,2
P2 = 2,3% m2 = 0,1
t = P1 – P2 = 3,6 – 2,3 = 1,3 = 1,3 = 1,3 = 5,9
2 2 2 2
√m1 + m2 0,2 + 0,1 √0,04 + 0,01 √ 0,05 0,22

12
 S-a depistat o diferenţă semnificativă dintre indicatorii letalităţii în spitalele 1 şi 2 ,
deoarece t > 2

PROBLEMA nr. 17

Situaţia Nr. 1 Studiu clinic randomizat

Scopul cercetării este testarea eficacităţii tratamentului cu metistatin 80 mg (anti-
hipercolesterol emiant) în tratamentul hipercolesterolemiei. Pentru testarea ipotezei s-a iniţiat un
studiu, unde au fost incluşi 93 de persoane cu hipercolesterolemie. Fiecărui pacient care intra în
studiu i se aloca la întâmplare unul din două preparate metistatin sau placebo. Pe toată perioada
studiului fiecare pacient a primit tratamentul alocat iniţial. Astfel s-au constituit două grupuri:
grupul care a primit metistatin, 46 subiecţi şi grupul care a primit placebo, 47 subiecţi.
Pacienţii au fost urmăriţi timp de 6 săptămâni şi s-au înregistrat valorile colesterolului la
începutul şi sfârşitul studiului. În grupul de studiu a scăzut colesterolul cu 20 mg/dl la 43 de
pacienţi, iar în grupul control a scăzut colesterolul cu 20 mg/dl la 39 de pacienţi.
În baza datelor obţinute, efectuaţi:
1. Tabelul de contingenţă 2x2.
2. Măsuraţi riscul relativ (RR), reducerea absolută a riscului (RAR), numărul necesar
de-a fi tratați (NNT).
3. Analizaţi rezultatele obţinute.

Tabel de contingenţă 2x2

Expunerea
Rezultatul Total
Metistatin Placebo
Scăderea colesterolului cu 20 mg/dl 43 (a) 39 (b) 82
Colesterolul a rămas la acelaşi nivel 3 (c) 8 (d) 11
Total 46 (a+c) 47 (b+d) 93

Rata evenimentului experimental REE = [a : (a+c)] = 43 : 46 = 0,93

Rata evenimentului de control REC = [b : (b + d)] = 39 : 47 = 0,82
Riscul relativ (RR) RR = REC : REE = 0,82 : 0,93 = 0,88
Reducerea relativă a riscului (RRR) RRR = 1 – RR = 1 – 0,88 = 0,12
Reducerea absolută a riscului (RAR) RAR = REC - REE = 0,82 – 0,93 = - 0,11
Numărul necesar a fi tratat (NNT) NNT = 1 : ARR = 1 : - 0,11 = 9

Analiza rezultatelor se efectuează conform schemei:

Risc relativ Concluzie
RR > 1 Intervenţia este factor de risc
RR = 1 Intervenţia este factor indiferent
RR < 1 Intervenţia este factor de protecţie

Concluzie: Administrarea metistatinului este un factor de protecţie pentru apariţia

hipercolesterolemiei. De la apariţia hipercolesterolemiei 11 pacienţi vor fi salvaţi din fiecare 100
de pacienţi. Ca urmare a tratamentului riscul martor a fost redus cu 0,12. 9 persoane cu
hipercolesterolemie trebuie să primească tratament pentru ca la una să se reducă nivelul
colesterolului sanguin.

13
 PROBLEMA nr. 18

Reprezentaţi grafic datele (abs) prezentate mai jos referitor la înregistrarea bolnavilor cu
reumatism pe parcursul anului de gestiune.

Ianuarie 35 Aprilie 18 Iulie 12 Octombrie 15

Februarie 29 Mai 10 August 10 Noiembrie 16
Martie 20 Iunie 14 Septembrie 11 Decembrie 27

Explicaţi metoda de construire a diagramei şi apreciaţi legităţile identificate.

Rezolvare:
În calitate de rază serveşte numărul mediu de bolnavi cu reumatism.
Raza = 207 = 17,2
12
Construim diagrama radială.

PROBLEMA nr. 19

Situaţia Nr. 2 Studiu clinic randomizat.

Scopul cercetării este testarea ipotezei conform căreia apariţia morbidităţii postoperatorii
la femei, care au solicitat sterilizarea înainte de naştere are legătură cu procedura de sterilizare
efectuată de către medici sau de către moaşe. Pentru testarea ipotezei s-a iniţiat un studiu, unde
au fost incluse 292 de femei, care au născut şi au solicitat sterilizare. Astfel s-au constituit două
grupuri: grupul de femei la care procedura de sterilizare a fost efectuată de către moaşă, 143
femei şi grupul de femei la care procedura de sterilizare a fost efectuată de către medic, 149
femei. Rezultatul a fost evaluat la 5 zile postoperator. În grupul de studiu femei cu morbiditate
postoperatorie au fost 9, în grupul martor femei cu morbiditate postoperatorie au fost 10. În baza
datelor obţinute, efectuaţi:
1. Tabelul de contingenţă 2x2.
2. Măsuraţi riscul relativ (RR), reducerea absolută a riscului (RAR), numărul necesar
de-a fi tratați (NNT).
3. Analizaţi rez0ultatele obţinute.

Tabel de contingenţă 2x2

Expunerea
Rezultatul Procedura de sterilizare Procedura de sterilizare Total
efectuată de moaşă efectuată de medic
Femei cu morbiditate
10 9 19
postoperatorie
Femei fără morbiditate
133 140 273
postoperatorie
Total 143 149 292

Rata evenimentului experimental REE = b / b + d = 9 / 149 = 0,06

Rata evenimentului de control REC = a /a+c = 10 / 143 = 0,07

Riscul relativ (RR) RR = REC / REE = 0,07 / 0,06 = 1,16

Reducerea relativă a riscului (RRR) RRR = 1 – RR = 1 – 1,16 = -0,16

14
 Reducerea absolută a riscului (RAR) RAR = REC - REE = 0,07 - 0,06 = 0,01

Numărul necesar a fi tratat (NNT) NNT = 1 / ARR = 1 / 0,01 = 100

Analiza rezultatelor se efectuează conform schemei:

Risc relativ Concluzie
RR > 1 Intervenţia este factor de risc
RR = 1 Intervenţia este factor indiferent
RR < 1 Intervenţia este factor de protecţie

Concluzie: Procedura de sterilizare efectuată de către medic este un factor de protecţie

pentru apariţia morbidităţii postoperatorii. De la apariţia morbidităţii postoperatorii 0,01 femei
vor fi salvate, la fiece 100 de femei. Ca urmare a procedurii de sterilizare efectuată de moaşă
riscul martor a fost redus cu 0,12. 100 de femei trebuie să beneficieze de procedura de sterilizare
efectuată de către medic pentru ca la una să se reducă morbiditatea postoperatorie.

PROBLEMA nr. 20

În spitalul raionul în anul de gestiune durata medie a unui caz de internare în staţionar cu
pneumonie a constituit 20 zile, deviaţia medie patratică este de 3,7.
Determinaţi şi apreciaţi coeficientul de variaţie.

Rezolvare:
Cv = σ . 100 = 3,7 x 100 = 18,5%
M 20
Gradul de variaţie este mediu.

PROBLEMA nr. 21

În rezultatul unui studiu selective au fost primite următoarele date referitor la numărul de
vizite la medicii specialişti pe procesul unui an jestionar:

Câte 3 vizite – 20 locuitori Câte 4 vizite – 25 locuitori

Câte 5 vizite – 30 loocuitori Câte 6 vizite – 35 locuitori
Câte 7 vizite – 40 locuitori Câte 8 vizite – 45 locuitori
Este necesar:
1. De a calcula numărul mediu de vizite.
2. De a calcula eroarea medie a rezultatelor cercetării, dacă deviaţia standard (σ) = 1,6.
3. De a trage concluziile respective.
Rezolvare:

V 3 4 5 6 7 8
P 20 25 30 35 40 45 Σ P = n = 195
VP = 60 100 150 210 280 360 Σ 1160

M = Σ VP = 1160 = 5,9
N 195

m = 1,6 = 1,6 = 1,6 = 0,1

√n √195 13,9

15
 PROBLEMA nr. 22
w
Alcătuiţi machetele de tabele analitice pentru studiul morbidităţii infecţioase a populaţiei
rurale luând în consideraţie următoarele caractere de evidenţă: sexul, vârsta, profesia, diagnoza
clinică.
Rezolvare:
Tabel simplu`
Nr. Diagnosticul Nr. de bolnavi
1
2
3
Total

Tabel grupat
Sexul Vârsta Diagnoza
D-za
16-35 Total
B F > 15 ani 36 ani m/m Muncitor Agricultor
ani
1
2
3
Total

Tabel complex
Vârs ta
Până la 15 ani 16-35 ani 36 ani m/m
D-za B F B F B F Total
munc agric. munc agric. munc agric. munc agric. munc agric. munc agric.
1
2
3
T
otal
PROBLEMA nr. 23

Dinamica morbidităţii de hepatita A pe sectorul N la 10 000 de populaţie este următoarea:

Anii 1993 1994 1995 1996 1997 1998

Cazuri (p) 6,0 8,0 11,0 12,0 20,8 14,0

Determinaţi tipul seriei cronologice, calculaţi indicii sporului absolut şi ritmul creşterii.
Reprezentaţi grafic dinamica morbidităţii prin hepatita A.

Rezolvare:
Este o serie cronologică compusă, deoarece nivelurile seriei sunt prezentate prin indici
intensive.
Sporul absolut = diferenţa dintre nivelul următor şi cel precedent
Pentru a. 1994 = 8,0 – 6,0 = 2,0
Pentru a. 1995 = 11,0 – 8,0 = 3,0
Pentru a. 1996 = 12,0 – 11,0 = 1,0
Pentru a. 1997 = 12,8 – 12,0 = 0,8
Pentru a. 1998 = 14,0 – 12,8 = 1,2
Ritmul creşterii = raportul procentual dintre nivelul următor şi cel precedent
Pentru a. 1994 = 8,0 x 100 = 133,0%
6,0
Pentru a. 1995 = 11,0 x 100 = 137,5%
8,0
16
 Pentru a. 1996 = 12,0 x 100 = 109,1%
11,0
Pentru a. 1997 = 12,8 x 100 = 106,6%
12,0
Pentru a. 1998 = 14,0 x 100 = 109,4%
12,8
Grafic poate fi prezentat prin diagramă liniară sau în coloniţe.

PROBLEMA nr. 24

După cartelele de externare a 25 bolnavi din secţia de pediatrie a spitalului sectorial s-au
constatat următoarele date despre durata cazurilor de internare în staţionar: 11, 13, 9, 8, 8, 8, 8, 9,
12, 8, 9, 9, 8, 12, 11, 8, 11, 11, 9, 9, 7, 7, 9, 10, 10, zile.
Alcătuiţi şirul variabil şi calculaţi durata medie a unui caz de internare prin metoda
respectivă.
Rezolvare:

V 78 9 10 11 12 13
P 27 7 2 4 2 1 Σ P = n = 25
VP = 14 56 63 20 44 24 13 Σ V P = 234

M = Σ V P = 234 = 9,3
n 25

Durata medie de spitalizare constituie 9,3 zile

PROBLEMA nr. 25

În Republica Moldova s-a studiat traumatismul în ramurile de bază ale economiei

naţionale. Pe parcursul studiului s-au înregistrat următoarele date:

Ramuri ale economiei Numărul mediu de lucrători Cazuri înregistrate

Industrie 46200 3675
Agricultură 68600 4810
Construcţii 19250 2335
Alte ramuri 50950 5616
Total 185000 16436

Calculaţi nivelul şi structura traumatismului la lucrătorii ramurilor. Reprezentaţi grafic

fenomenul studiat şi faceţi concluziile respective.
Rezolvare:

1. Nivelul trauamatismului în industrie = 3675 x 1000 = 79,5%o

46200
2. Nivelul trauamatismului în agricultură = 4810 x 1000 = 70,1%o
88600
3. Nivelul trauamatismului în construcţii = 2335 x 1000 = 121,3%o
19250
4. Nivelul trauamatismului în alte ramuri = 5616 x 1000 = 110,2%o
50950

17
5. Nivelul general la trauamatismului = 16436 x 1000 = 88,8%o
185000
Structura traumatismului:

1. Ponderea traumatismului în industrie = 3675 x 100 = 22,3%o

16436
2. Ponderea traumatismului în agricultură = 4810 x 100 = 29,3%o
16436
3. Ponderea traumatismului în construcţii = 2335 x 100 = 14,2%o
16436
4. Ponderea traumatismului în alte ramuri = 5616 x 100 = 34,2%o
16436

18