230 Betonul dr?

71dt in constlilcliile social-cuLtuale Si de lotuinye

Structura dc rezistengS, a corpului principal es'te pe schelet de beton armat,

planqeele fiind parte din beton monolit gi parte ceramice (cdrdmizi sistem Pfeiffer).
Ultimul plangeu este calculat, in afara sarciniior curente, la greutatea unui
strat de 40 cm pimint.
Ca element constructiv mai deosebit trebuie relevat acoperi;ul silii mari de
internare, rcalizat cu o, pinzd cilindrici.

C. Construc{ii de locuin{e

ln perioada pe care o descriem construc{ia locuingelor a devenit o problemi

deosebit de importanti, mai ales pentru ora$e, cauzate de:
unui mare numir de locuinqe in timpul rizboiului prin bom-
- distrugerea
bardamente (in oragele BucureE,ti, Ploegti, Oragul Stalin etc.) qi direct dina-
mithri, incendieri - Gala;i
de c5,tre trupele fasciste in retragere (ca in oragul
etc.); la aceasta s-a- mai adiugat qi diminuarea aproape totalb a ritmului con-
strucfiiior de locuinge noi din timpul rizboiului;
masivi a populagiei orSgenegti, ca urmare a industrializhtti or.a-
- acregterea
gelor, inglobirii in oraqe a unof centre suburbane; astfel, populalia oris,eneascd
creste de Ia 3713 1391 in 1948, Ia 5474 379 in 1956, adicd 47010 in decurs
de 8 ani:

Locuinle in noul ora; Victoria.

I Extras din Anuarul statistic al R.P.R., 1958, p. 170.
 Construtyii de locuinle 231

de noi localitilti
crcarea ex. otatui victoria (fig. 215)
:,:e
-
a infiingirir - caexisrente,
unor industrii noi -sau a dezvoltb,rii unor ..nti" populate
urmare
care echivale az\" c,t ionstmctia cic iccalitdgi noi, de ex. orapele de pe Valea
\/alea Trotugului etc. Jiului,
'.r,:iumul de locuin,te
construite in aceasti perioadi dovede;te preocuparea
partidului gi guvernului pentru aceastd problemi qi dd totodati o imagine nrrrpr"
aspectelor de proiectare qi de execulie a constructiilor care au trebuii rezolvite.
Astfel, din fonduri de stat inclusiv credite acordate de stat, s-au realizat 1:

Suprafaqa construiti dati

in func;iune in anii tes-
pectivi, mii m2 257 263
Suprafafa locuibilS,
mii m2. 172
de apartamente 5 730 t5 5t7

La acestea se mai adiugi importante suprafele locuibile, construite din fon-

duri proprii de cdtre populaqie. Statul spriiind aceasti acliune prin asigurarea
de materiale gi punerea, la dispozigie a pioiectelor.
. La-cregterile importante care rczultd, din dinamica ardtat6, a contribuit Hoti-
rirea din 19-20 august 1953 a Plenarei c.c. al p.M.R. care a trasat sarcina
gribirii ritmului de construcgii de locuinqe in oragele mari gi centre industriale
care se exccutd din fondurile centralizate ale statului gi a cooperdrii intre
locatari
pe baza creditelor acordate de stat.
In decembrie 1956, congresul al ll-lea al p.M.R., scogind in evidengd ci
in domeniul construcliilor de locuinge existi o, rdminere in urma, a trasat ca
sarcind si se construiasci in perioada 1956-1960 o suprafagi locuibili
de cel
pufin 2 500 000 m'.
ln timp de 3 ani s-au realizat din fonduri centrare Ei credite de star o supra-
faga locuibilS de circa I 400 000 m', reprezentind circa 40 000 apartamente.
In urma indicagiilor comitetului central al p.M.R., de a se analiza in plenare
Idr:gite ale comitetelor regionale de partid problema costului ridicat al construc-
giilor de locuinle, in toate regiunile s-au lrrai hotdriri pentru imbunitifirea
activi-
dfii in acest domeniu. Aplicarea acestor hotd,riri u du, o reducere a costului
locuingelor pind la 40010, fagd de preful anterior. Astfel, in numeroase regiuni
s-au construit locuinte cu 2 camere, baie, bucd,tirie, la preguri de s5-50
ooo" teil
locuin15.
In CapitalS plenara comitetului origenesc p.M.R. s-a ginut la 6-7 mai
I958, iar pentru a ilustra numai unele efecte imedia,te ale plenarei, . vom da,
in cele ce urmeazd, rezultatele revizuitii unor proiecte gi chiar construcgii in curs:
4 Exrras din Anuarul staristic al n.p.n., tgSg, p. ZtO.
 qc,q
Betonul armat in construcliile social-culturale ,ci tle locuirtte

Obiectul Inainte Dupd

(BIocul) de Modul cum s-a realizat
plenard plenare reducerea

Floreasca-Centm Ks: supfafafd l-

0,41 0,5r I Mdrire a suprafeqei locuibile
9i Nord locuitS/suprafagi in cadrul aceleiagi suprafele
construiti I construite, inlocuirea sub_
pfe! pe m? locuibil
I
2340 I solurilor cu demisoluri 1_o_
preg mediu pe cuibile, reducerea cheltuieli_
I
Iocuingi 82 000 I lor de orqanizare a :anticre_
lor._reducerea costului pro_
I 1€ctarll etc.
|
Bd. Magheru numir locuintre (in l--+
34-42 cadrul aceleiagi
288
I Micaorarea inellimii etajului
I curenr de la 3,20. la 2,g0 m
valori de investi- (ain placi in placd), restr-uc-
;ii- 9i aceluiaEi i
I tufarea apartamentelor mari;
volum de con-
Srrparea a 5 locuinqe/scard
sftuc!ii) I
I in ]oc de 4 locuingc/scari
K3: suprafagi I

locuibild/suprafald
construit6 0,44 0,51
I
pref pe m2 locuibil 2 500 1833

Bd. Bilcescu 36
preg pe Iocuinql 90 000 075
t_
I

K3: suprafaEl 0,40 0,52 Adoptarea unei soiulii de plan

locuibild/suprafagi I
I tagionale prin inlocuirea
construitA vechii dispoziqii de locuin;e
I
cost pe mz locuibil 2700 l 900 I iniiruite pe culoat cu alte
cost pe locuinti r00 0c0 500 secllunl trp
I

O experienfb pozitiv| au constituit-o construcfiile de locuinle executate

sub
controlul gi indrumarea directi a organelor de partid,
ca sp;; exemplu ra gan-
tierul Floreasca, Bucure$tii Noi gi unele ora$e Jin
Frb.
Astfel, in lg56-1957 in timp ce cos,tul de d,eviz ar rocuingeror pe unere
$antiere a aiuns la pgste 100 000 lei (brocur carlton), iar in oragul ploegti ra
blocurile din cvartalul vasile Lupu, o locuingd a revenit
la 95 600 Iei, in car_
tierul Floreasc' s:ou executart peste 300 de locuinge la pregul de 60
000 iei/locuinii
qi circa 100 de locuinge in cartierul Bucuregtii Noi cu
57 000 leillocuingi.
,,Aceasti experienfe reugiti a fost privita cu neincredere gi chiar cu adver-
sitate de unele elemente conservatoare', retrograde gi chiar
de rea credinfd din
Ministerul Construcgiilor gi Materialelor de Construcgii gi din cadrul
unor sfaturi
populare' care au chutat <<si demonstteze'>> cd nu
se pot executa locuinge la ase_
menea preguri reduse, degi locuinEele sint gara construite gi
date, in folosinli.,.r
Pe' drept cuvint insd, atrage atengia mai d.eparte tov.
Gh. Gheorghiu-Dej ra
plenara c'c. aJ P.M.R. din 26-2g no,iembrie 1g5g 1,
ce pxin aceste rearizd,ri
1 Gh. Gheorghiu,Dei: Expunere ficut6, la qedinla plenari a C.C. al P.M.R. din
?6-28 noiembrie I958, p.47_.4g, Ed, politici, Buoure$ti,
 Constracpii de locuit4e
233

sarcind nu trebuie si se considere complet indeplinitd, ci

numai ca o dol,adi
a posibilitdgilor economiei noasrre nafion;le, a pozi,tiei neiuste
qi cons'tructori. ,,criteriul principar in construclia
a unor proiectanqi
de locuinge este preful de cost.
Trebuie si folosim rezewele existente pentru a construi apartamente
de 2 camere
9i dependinge la un cost de B0 000-40 000 rei, iar peInugirr.ur.l" capitalei ra
cel mult 50 000 lei."
Aceste sarcini au condus ra mobirizarca proiectangilor qi
constructorilor.
Acgiunea de construcfii de locuinfe din ce in ce
mai ieftine se afrd in plini
desfiqurare.

construirea Llnof ora$e noi, a unor cvartale noi, a pus probrema

pozigri arhitecturale a ansamblurilor de locuinge, uno( com-
in scopul credrli unor grupuri
armonios incheia'te' Aceasta era o proble mh relat,)v
no...ri ln p..o..rpu.uu arhitecgi-
lor nog'tri, deoarece in trecut aviniul construcgiilor nu r,rrr. asemenea proporgii.
Sarcina a fost rearizatl cu succes de proiectangii nogtri,
cdsufere mizere de
akd datd fiind inlocuite cu blocuri mari sau cu construcfii individuale
inzestrate
cu cele necesare unui nivel de viagd idrcat. Incintele mari
de locuinge sint com-
pletate cu magazine' gi constr-'clii social-culturale, sportive,
de sinitate, creqe,
cimine de copii, scuaruri, plantagii gi alte amen ajlui edilitate, cinematog
rafe, teatre.
o altd problemi importan,ti a tost aceea a ritmului de execugie impus de asi-
gutatea volumului' de locuinge plan.ificat. Pe misura
dezvokh'li producfiei uti-
lajelor de construcfii, a atelierelor de el.emente de corrstrucgie,
be,tonul qi betonul
armat prelabricat iau locul monolitului, astfel incit actualmente
mai toate con-
strucfiile mari, in cvartale, folosesc diferite piese de beton
armat prefabricat, ca:
grinzr sau figii de plangee, trepite vanguri sau panouri
$i int*gr de scard, boian_
drugi etc.
Folosirea prefabricatelor de diferi,te tip'ri a impus gi
tipizarea secliuniror
de locuinqe qi a e1ement..l.?r dg corstrucgii, in care scop
s-a infiinqat gi institutul
de proiemare a consrrucgiilor dp (I.p.C.ij.
Necesitatea de a se construi crddiri numeroase, inarte, pus
a gi o nou6 pro-
blemd, aceea a amplasa.mentelor, care a condus la
importante studii legate de
rezistenla construcfiei qi implicit a fundatiilor.
In localitdgile
^ general terenurinoi
in
sau
-pentru cvartalere noi in rocari,td;i existente, s-au ales
libere di construcfii, g;nina seama a" irbrJ'.e necesita,rea
locuinge nu permitea demolarea .onru.u.liitor de
.rri"r^ a".5 erau vechi.
In alegerea acestor amplasamen,te s-au ivit "*iri"nr.,
adeseori construindu-se blocuri de locuinge izolate,
insi gi numeroase deficienge,
pe strdzi iipsite de lucriri
edilitare, ce€a ce a impus gi construire a acestora,
de unde a rentrtat sporirea
costului apaftamentelor.
. Se ingelege cd in afara acesrtor lucriri s-au construit qi cvartale noi care s-au
dotat cu lucriri edilitare gi social-culturale coresp
Dnzdtoare, astfel cum s-a ardtat
anterior.
 Betonul armat in constlucliile social-culturale Si de locuinle

Reconstrucgia cen'tfelor localitigilor distruse pune insi problema de a se

construi pe fundajii vechi, la care uneori se adaugd existenqa unor pivnife (hrube)
situate la adincimi de peste 5-6 m, multe din ele putind fi depistate cu mare
greutate (ex. la Galagi, Iagi etc.). Aceste amplasamente, cate se gisesc ;i in
piminturi de loess, au c^uzat deosebite greutigi de fundare, care s-au rezolvat
intr-o primi etapi prin adoptarea unor radiere de beton armat, iar mai tirziu
prin alte sisteme de fundagii mai economice.
Prima mare actiune de construcqii de locuin;e, dupi 1948, a avut loc la Hune-
doara (fig. 216). Cel dintii cartier construit a fost de locuinge individuale, parter,
cu plangee turnate monolit. Ceea ce a urmat ulterior a cteat aspectul actual al
oragului muncitoresc.
Apoi, rind pe rind, au incepu't si apari noi gantiere de locuinte, dintre care
trebuie citate cele din: oraqul Stalin ({ig.217), Medgidia, Regiga, valea
Jiului
(Petrogani, Lupeni, Vulcan, Uricani, Petrila etc.), Baia Mare, Onegti, Iaqi, Birlad,
Galaqi, Craiova etc., importante prin volumul de locuinqe executate, prin tipurile de
prefabricate adoptate etc.
Marea majoritate a acestor locuinge sint execu,tate cu parter qi 2-3 etaje,
structura fiind de ziddrie portant5, iar plangeele din elemente prefabricate. Piesele
cele mai frecvent folosite au fost gdnzlle cu corpuri de umpluturi ceramice sau
de beton. ln unele cazuri, plangeele au fost executate din chesoane.

Fig. 216. Cartier de locuinyc, Htnedoara

 Consftuc;ii de locuinle
235

Fi;;. 217. Loctrin;e nuncitctreSti rt.e ta ,,steagttl Ro;u,., Orasul Stalin

La locuingele de 1a o.ragul nou Medgidia s-au folosit in

1952, pentru prima
dati in qar:i, garpantc de beton armat prefabricat, care s_au confecfionat
E,lementul de rezis- pe $antier.
tenle principal5 al .i;i

Jcestor $rrpenre estc

rlcarLrir din cipriori
dc bcron arma! prc-
fabticagi, monta{i ia
0.,i m disrnnli irr-
tfc axe, pe zidul clc
contur, zidul mcdian
;i o coami dc bcton
armat prcfabricati
asezaid pe stilpi dc
ziddrie. Fcstc cipri-
ori s-au pus scinduri

FiS. ?t8. Letcuinte Mcr{-

qid.ia. $arpantti de betotz
arnat prciabricnt.

,d
23'6 Betonul armat in construcliile social-culturale Si de locuin4e

Fig. 219. Cartier de locuinte Mihai Braou..

de beton armat prefabricate de 0,04x0,08x2,25 m, la 0,22 m interax, pesre care

s-au montat olane prinse in cimen,t (fig. 218).
La Bucuregti s-au executat mai multe cvartale de locuinge in Bd. Griviga Ro5ie,
str' vatra Luminoasi, Bd. Muncii, cartierul Floreasca, qos. Mihai Bravu (fig.219)
etc., precum gi numeroase clddiri pe diferite bulevarde, strhzi, tercnuri dispo-
nibile."

Fig. 220. Cartierul rle locuinye Grioipa RoSie.

 Construcyii de letcuinle
231

l' cz;ortultt/ tle Iocuinr.e ,,G/itira Ro;ie". io cadrui actiunii

de constructii clc locuinqc in Buculesti, in 1954 s-a inceput construclia
cvartalului
,,Griviga Ro;ie" (fis. 220), amplasat intr-unul din cartiercle muncitoregti cu veche
'tradiqic revoiutionari.
Lucririle nu s-au limitat numai ra construclii dc locuinge, ci au cuprins gi
lucriri social-culturale. printre acestea, mcngionim cinematograful
,,Infrigireu inrr"
popoarc" (fig. 221), rcatul de vari ,,Nicolae Bilcescu,.
9i alte1e.
Majoritatea blocurilor de locuinqc au fagadele pe Bd. Bucurcgtii
Noi, avind
la parrcr numcronsc mrrgnzine pc.tru a sc asigura usoara aprovizionere
l,rcorari si :r c,tr.ricr.Lrlui.
a noirt_rr
Noul cvartai se c.mpune clin 15 brocuri, fiecare cu subsol, parter gi
totalizind un numir cle 4 l6 apartamente moderne. proiectul
s ctaje,
dc sistcmatizare
complcti a cartierului plevcde posibilitatea construirii qi a altor
blocuri, care
cleocamclar;i au fosr aminatc, deoarece impun
ddrimarea unui prea mare numir
de locuinge cxistente.
vo'-r dcscrie, in continuarc, un bloc gi anume blocul I B di' praga
cinemato_
grafului,,Infragirca intrc popoarc.-.
Blocul 1B sc compune di' rg apartamente gi magazine, in suprafag'
de
282 m2.

Fig. 221. Cartierul cle loainle Griz.tila Ro;ie.

in prim p[on cinemarogralul ,,lnfrdlirea intre p opoar e"
 298 Betonul arndt in consirucyiiie sodal-culturaie Si de locilnle

_. Fundagiile sjnt de beton simplu, structura clddirii fiind pe ziduri portante.

Planqeele sint alcetuirte din fiqii de beton armat pretabricat, cu corpuri de umplu-
turh, rczemind pe irduti portante transversale.
'S-au folosit 6 tipuri de figii. Numirul de 6 tipuri a fost determinat
de faptul
'ci blocul are doui travee (cea curenti qi cea a casei scirii), cit si pentru rezol-
varea trecerllor elementelor de ins,talagii.
_ Paralel cu figiile din corpuri de umpluturi, s-au folosit qi figii in 3 straturi
(stratul superior gi inferior din beton atmat, iar ceI miilociu din beton de ali-
cirie). Aceasti solugie prezintd, avantaiul unei manopere mai reduse.
Scdrile sint prefabricate' din beton armat, fiind alcituite din figii de podest
qi foi de scari. Foile de scari au vangurile in sus gi trepre brute de beton, care
au permis folosirea lor imediat dupd montal. lmbricarea tfeptelor s-a ficut cu
elemente prefabricate din mozaic.
Ventilagiile pot fi aseminate cu nigte chesoane de inilgimea unui etaj, taga
liberi inchizindu-se cu un zid de 6 cm. Boiandrugii, de asemenea, u., fost p..-
tabricagi.
'Cele mai grele piese folosite nu au depiqit
in greutate I 500 kg.
Montaiul s-a ficut cu o macara-turn BKSM mobild, pe gine, arezate pe rra-
verse de lemn Ei longrine de beton armat; invelitoarea este din plici de azbo-
ciment.
2. Cartierul de locuinle FIoreasc,a. In norduloraqului,intr-unul
din cele mai frumoase cartiere din Capital5, p€ o supralalh de circa 40 ha, a
inceput in 1954 construirea urnui ansamblu de locuinqe muncitore;ti.
O primd ettapi a constat in completarea cu locuinfe construite cu credite
acordate de stat - circa 150 locuinie.
a zonei de sud-est, realizindu-se astfel
Pentru 'marea- atie liberh,, rimasi disponibilS, s-a intocmi,t o sarcini de
proiectare bazatd pe numeroase studii de ansamblu, care prevede executarea in
3 cvartale a circa 2 600 locuinfe in blocuri cu 3 9i 4 niveluri si toate dotirile
necesare unei populalii de circa l0 000 persoane.
_ Dupi un incepu,t timid in 1955, cu o prefabicare redusi doar |a construc{ia
planqeelor din grinzi T.C.B. qi corpuri de umpluturi de beton la blocuri .'t., pu.t".
Si 2 etaje, se trece in 1956, prin construcgia poligonului de prefabdcate, la
realizarca blocurilor cu parter gi 3 etaje (fig. 222), din blocuri de beton pen,rru
ziddria portanth gi chesoane. prefabricate pentru planqee.
Spagial, pe suprafa;a de circa 40 ha, urmirindu-se o utilizare maximi a
lucririlor edilitare existenrte, s-a construit suficient de dens circa 30ofo dio
suprafaga cvartalelor (scizindu-se suprafala drumurilor). -
Pini la sfirqitul acestui an se vor da in folosinfe toate blocurile prevhztte,
din care marea majoritate (circa 80 0/o ) sinit locuinge de 2 camere,, 17 0lo cu
3 carnere qi 3 % cu o camere.
Locuinlele sint previzute cu: cameri de baie cu cadd sau dug, bucitirie,
cdmarS, vestibul etc.
Incdlzirea s-a executat la primul lot de 680 locuin;e cu sobe gi gaze naiturale.
Restul, cu calorifere cu api caldd alimentate de la centrala termicb.- a cartierului.
Centrala ar€ un randarnen,! satisficdtor, cu toat; lungimea canalelor termice,
revenind un pref de exploatare foarte mic (in lunile de iarn6, circa 18 lei/locuinti
de 2 camere incdlzfue 9i api caldi).
-
 Constt/tclti dt' /otuinle 230

La primul lot de (iEO locuinge (Floreasca-Centru) s-a prevdzut ziddrie por

tanti din carimidi gi plangec prefabricatc, din gr:inzi TCB gi corpuri de umplu-
turi; ultcrior s-au intre buinfat pcr:cqi portanqi din blocuri de be ton (circa 2 t,,ele-
ment) 9i plangec din chesoane prefabricate (2,50X3,40 m).
N{ont:rrca prcf abricrrtclor s-i1 facut cu aiutorul macaralelor BKSM, Pioncr
tip RPU, transpr-rriu1 cilimizilor ;i materialelor
- de la o centralasipiturile
cu benzi rulante,
cu excavatoarc, tencuielile mecanizat alimentatc de mortare.-
-
ln tirnpul cxccutiei proiectarea a urmdrit continuu pe baza indicaqiilor date,
arneliorarea coeficientului de locuibilitate gi micgorarea prcqului de cost. Astfel,
in pe rioada 1956- 1958, K., (raportul dintre suprafara locuibili
9i cea con-
st'ruiti) er:r c1c 0,17 pc nivcl curenr 9i 0,37 pc bloc, iar pregul de coet de
locuinqir medie convenqionala dc 2 carnere, de circa 82 000 lei. Dup[ plenara
Comitctului Origcnesc din 6-7 mai 1958, K.r s-a majorar 1a 0,51 pe nivel
c.urcnt si 0,'1i'pc bioc, plcqul <1c locuingi medie rer,'enind 1a 61 000 lci. in ultima
etapa 1959 clr;pa plenarzr C.C. al P.M.R. din 26-28 noiembric 1958,
- se proiecteazi
biocurilc - cu K.1:0,57-0,t;0, estimindu-se un pre! de cost intre
34 000-+0 00tl lei pe locuinqi rnedie convenqior.rali.
Pe lingi locuingele propriu-zise crlrtierul a fost inzestrat cu urm;toarele dotiri:
2 gcoli, o cre;i, un cirnin, o policlinici ;i numcroase rnagazine. Rdmine de exe-
cutat un centru civic, cu sili cle spectacole, bibliotccd, muzeu, club pentru tineret
ctc. (fig.223).
Lucririle cdilitare cxistentc la inccputul lucririlor, insuficiente pentru volumul
de constrrrc{ii cc trebuia realizat, au fost refdcute 9i amplificate.

Fig. 222. Blocuri tle loninte in cartierul f kyeasca

 240 Betonul armat in tonstrucliile tocial-culturale ;i de locuinTe

Fig,. 223. Clddiri in caltierul Floreasca.

3. com'plex de locuinle pe strdda Ana Daoila. pe terenul

proprictatea fabricii de confecgii ,,Gh. Gheorghiu-Del", din fondurile intreprinderii,
s-a construit un complex de 72 locuinte pentru salariagii acestei tabfici (tis.22il.
Locuinlele sint grupate.in 8 blocuri (parteri2 etaje qi parter+4 etale). -
_ Deqi locuingele au fosr executate, in mare m6suri, in rgsT 9i 195g, inainte
de plenareie de partid, jr-rsta gospoddrire a santierului a permis realizarea unui
cost scizut pentru acele timpuri gi anume 67 000 lei/locuinti.
4. Reconstrucria centrurui ora;ului. Gatali. o.*gul GalaEi.
cel mai important poft la Dundre al gdrii noastre, a avut mult de. suferit ln
urma rbzbolului. ir 1944 trupele fasciste in retragere au dinamitat gi au dat
foc centrului oragului. In urma acestora au ars .l;d;ril" de deasupra solului,
r-amjnind insi fundagiile 9i pivniqele adinci (hrube) sipate sub clidiii. pimintul
de fundags este loess, astfel incit au trebuit luate, misuri speciale pentru evitarea
tasirilor. In plus, oraqul se aflS intro zond, cu un inalt grad de seismicitate.
Proiectul prevede construirea a numeroase blocuri de locuinge cu 3-4 etaie
(tis. 225), previzute la parter cu magazine, precum 9i dotirile edilitare gi social-
culturale afercnte.
Greutili mai mari prezentat construirea fundagiilor. A fost necesar ca, in
^u resturile clildirtlor distruse, si se depisteze
ptealabil, si se evacueze pivni,tele
adinci (hrubele) care au fost umplute unele cu beton iar altele cu loess itabilizat
cu ciment. La primeie blocuri, fundagiile s-au executat pe radier general de beton
atmat; Ia cele urmitoare, fundagiile s-au executat pe tilpi de beton armat. sint
in curs cercetiri pentru realizatea unor fundagii mai economice la viitoarele blocuri.
Realizarea construcfiilor s-a desfigurat normal. Scheletul de rezisten!5 este
din beton armat, cu planqee din corpuri de umpluturi, peste care, pentru mhilrea
rezistentei la cutremure, s-a pus o arm6tur6 slabi qi s-a turnat un strat de beton
subgirede monolitizare.
In ultimii ani a inceput o acgiune mai mare construcfia blocurilor, pentru
completarea marilor bulevarde din centrul oraqului- Bucureqti; din acestea redim
citeva construclii executate sau in curs de terminare.
 Constrrct)i rJe loutinte q/ I

.EB"
s-cb' {r

$::*:k:$
".;.:
se
ffi L;J
uag
lStS* n*

L;"$ ffi
l.il,

w
ffi;"-%
:":-; , ;."1
$$:
e.ffi'

rlt
W wffiw gffi

Fig. l:+. Btoc din strada And Dat,ila.

Fio tt( Aspecte ale reconstttrcliei araSului Gclati.

l6
- Constructii de treton armat

,l
o/o Betonul armat in censttucpiile sociat-culturale ;i de Iocuinle

5. Blocul t'ost ,,Carlton" (fie.226). In 1940, din cauza cutremuru-

lui care a zguduit Bucureq'tiul, s-a pribuqit blocul denumit ,,Carlton".
Prin reconstructia acestuia, s-a completat o porfiune pe unul din bulevardele
centrale a1e Capitalei, s-a tezolvat in conditii economice construcfia unui numir
de locuinge gi magazine. ln noua lui alcituire, blocul es,te co,mpus din 69 locuinfe,
avind doud subsoluri, parter qi 7 etaie, ultimul nivel fiind retras; parterul este
ocupat de'magazine.
Fundagiile sint executate din t51pi din beton armat, rczistenga adrnisibild
pe teren fiind de 2 kgfcm2. Executarca fundaEiilor a intimpinat sedo,ase dificul-
t6gi din cavza resturilor vechilor fundagii gi plangee surpate, ceea ce a implicat
coborirea nivelului noilor fundagii. Nivelul respectiv se gbsea insi sub aph, ceea
ce a ficut necesari executarea fundagiilor cu epuismente.
Trebuie relevat faptul c6, in subsoluri, s-au folosit zidurrle exterioare ale
vechii construcgii.
Pentru aceasta, s-au sprijinit mai intii vechile ziduri exterioare pe inilgimea
celor doui subsoluri. S-au tdiat apoi locagurile pentru s,tiipi; stilpii erau dimen-
sionali astfel, incit sd. prezinte proeminenEe care iegeau in alara feqei interioare
a vechilor zidtri.
Dupi turnarea celor doui plange,e ale subsolurilor, s-au scos, pe porgiuni, spriii-
nirile zidurilcr gi in,tre proeminengele stilpilor s-a turnat din nou zid de spriiin,
care consolida pe cele vechi gi intreg ansamblul de sub nivelul solului.
Scheletul de rezistengi este executat din beton armat monolit.

Fig. 22,6. Blocul t'ost ,,Carlton" reconstruit. Vedere.

 Consbucyii de locuinle
243

-&li.:r_.-

H
i!.
Mtl',
F
lt

tr
ff$ffi
tl
trf$$$
f;lf::ffi

r "&j ! rini::;:.r!:ji:ii::i:rt;:!:.ttti:!t:t: jii:!,{4*:iG:*{&.1

FiS.227. Itnobilul djn Calea Griritei.

Ftg. 228. lmobilul din B-ttut L GI:. Duca.

244 Betonul driiat ln conshucfiile social-culturale ;i d.e locuinle

F'tg. 229. Bloc experimental la Ora;ul

Stalin. Seepiune perspeetiod.

6. Blocuri de loiuinle
Pe CaIee Griailei fi
Buleoardul I. Gh. Duca.
Pe Calea Grivitrei 152-156
(ti9. 227) in faga iegirilor laterale
ale gdrii de Nord, pe un fronrt de
53,00 m, pe B-dul I. Gh. Duca
nr. 1, pe un front de 107,5 m ti
pe Sr. Petre Poni, pe un front de
65,00 m, sint in curs de construc-
jie
imobile cu un total de circa
350 locuintre (blocul D din cur,te
urmeazL si fie construit mai tirziu).
Toate blocurile sint deservite de o singurd centrall termicS $i de hidrofoare
amplasate in subsolul imobilului din B-dul I. Gh.Duca nr. 3-I1 (fig. 228).
Scheletul de rezis,tenfi este din beton armat monolit.
Pe linia introducerii unor metode noi in constructii, s-au ficut o serie de
experimentiri. Astfel, in 1955, s-au executat trei cl5diri experimen,tale diferite
din blocuri mari la Bucuregti, Str. Vatra Luminoasd, la Oragul Statin (fig' 229)
5i la Petrogani, gi dupi aceas,ta trei cimine la Institutul agronomic ai citeva
blocuri in cartierul Floreasca.
In anii 1953 qi 1955-1957 s-au realizat in Bucure;ti douS construcfii experi-
mentale din panouri mari qi anume: Casa portarului la I.C.I.M.C. qi blocul de
locuinge M.C.I.M.C. din $os. Giurgiului.
De aseinenea, in 1957 qi 1958, s-au experimentat cu succes citeva construcfii
de locuinle cu perefii din beton monogranular turnat in cofraje de inventar de
aluminium.
Din aceste lucriri s-au tras o serie de concluzii, pregS'tind condigiile necesare
pentru trecerea la construcfii de locuinge muncitoregti pe scari gi mai largd, prin
metode industriale de mare serie.
7, Construclia experimentald din blocu.ri mari pe Str.
Vatra Luminoasd. In anul 1955, in cartierul de locuinte Vatra Lumi-
noasi, s-au executat cu titlu de experiengi clidiri
de locuinge cu peregii - de la parter in sus - blocuri
din
mari de beton. - -
Plansea

4 +

I 2 2 t I I

Fig.25l. Locuinle
Fig. 230. Locuinse din blocuri mari. Scbema Zidului inteior; din blocuri mari.
1, 2, 3, 4, 5 dioerse tipail de panouri^ Pies'i in cruce.
-
 Construclii de locuinle 245

FiC. 232. Locuinye din blocari mari.

Detaliu de legdturi,

Construc{ia are subsol, parter $i trei

etaje, avind o lungime de 38,36 m $i o
liqime de l3 m, cuprinziod 24 de apar-
tamente.
Peregii inte,riori de 0,30 m grosime au
fost realizagi din doui asize, una de inil-
jimea ugii de 2,20 m (fig. 230, blocurile
l, 2 qi 5), cealalti de 0,86 m pini sub plan-
qeu (fig. 230 blocurile 3 qi 4), piesele avind
greutatea sub I 500 kg.
Legitura in,tre peregii transversali $i cei longitudinali s-a realizat cu o piesi
prefabricatb in formd de cruce (fig. 231).
_ Peregii exteriori s-au realizat cu o asizi egali cu in5lgimea ferestrelor (bloc
de 1,68x2,52 m), iar plinul dintre ele, pe verrticald, din doud asize orizontale
din elemente de cite 0,80 m inilgime; n.r s-a,., putut folosi la aceste din urmi
elemente o singurd piesi cici ar fi depiqit gretrtatea de I 500 kg care era greu-
tatea portanti maximi a macaralei folositd pe $antier. Legdtura dintre perejii
transversali interiori qi peregii exteriori s-a realizat cu simburi arm*fi turnafi,
care impreund cu centurile realizeazl o refea spafial5 de elemente turnate
(fig. 232). Legdtura din,tre piesele pe verticali s-a fScut printr-un strar de mor-
tar de 2 cm.
Numdrul total de tipuri de piese foloSite pentru rcalizarea perefilor inte-
riori qi exteriori, inclusiv peretele de capxt, a fost de 13, adich un numir
extrem de redus fagl de alte cantri similare cunoscute; numirul mediu al
pieselor din fiecare tip este 71.
Celelalte elemente ale construcgiei au fost. folosite obiqnuit pe $antier in
acea perioadd, adicl"
plangee din figii cu
corpuri de umplu-
turd, sau din fiqii
in 3 straturi, foi de
scari cu tr,'eptele
brute gata rturnate,
piese pentru venti-
lagie, coguri etc.
Blocurile au fos,t
turnate cu deEeuri
ceramice, material
care se putea Pro-
cura cu uqurinEl qi
care era Ei un bun
termoizolant.

Fie,. 233. Pereli din

blocuri mari la PetroSani.
246 Betonul dlmdt in constructiile social-culturale Si de locuinye

Fis. 234. Cl,idire

din panouri nai.

Blocurile inte-
rioare s-au executat
in atelier, transpor-
tul fdcindu-se cu
autocamionul,
Piesele peregilor
exteriori s-au exe-
cutat pe $antief, in
cotraje odzofltale
rabatabile, blocurile
tencuindu-se imediat
dupi turnare cu praf
de piatrS.
Montajul s-a f5-
cut cu o macara tip
,,23 August" mon-
tat5. longitudinal cli-
dirii.
Concluziile aces-
tei experimentdri au
fost: o sporiti viteze
de execu;ie a lucr6-
rii gi un montai les-
nicios al pieselor;
asupra pregului de
cost flu s-au putut
trage concluzii cu ca-
raoter definitiv, dat
fiind aspectul expe-
rimental al lucririi.
Asemenea experimentiri s-au ficut gi la Petrogani (fig. 233).
8. Clddiri de locuit din panoali ruari. ln anul 1956 s-a exe-
cutat in gatd. prima clSdire de locuit din panouri mari portante (fig. 234). Blocul
este compus din trei etaie gi cuprinde doud secgii tip, cu cite 4 locuinge la scari.
Toate elementele de construcfie sint prefabricate. ln panourile de zidirie sint
inglobate instalagiile electrice, iar unele panouri (in mod experimental) cuprind 9i
instalaliile termice.
Se disting urmitoarele tipuri principale de elemente: panouri de perete
exterior, panouri de perete interior, panouri de plangeu, panouri de scard (rampe
gi podeste), panouri ale grupului sanitar.
Panourile de perete exterior au dimensiunile de gabarit ale unei camere
(3,00X3,60m). Grosimea panourilor este de 32 cm, din care 29 c'rn betonul,
I cm tencuial| inter'toari, gi 2 cm betonul decorativ de exterior; betonul este u$or,
marca B 70-B 90, armat. Panourile s-au livrar gata finisate dh fabdch.
 Construcyii de locuinle
247

4rruur'c Lre
rPanourile perere interior
de perete 1nter10r au gfosimea
grosi
de 20 cm, dimensiunile de
fiind de nraaanar ale unei au-ara;"ra a"aaute gabarit
executi din beton
heton marca
mcrna B'90,
R.oo
Panourile de prangeu au dimensiunile de guiurii
;;;;:$J;:" atmate.

goluri rotunde; betonul este marca B 250. ,i"-"n.i camere gi sint cu

Panourile de scari s.-a.u realizat din panour de
ambele livrate complef finisa,te,.
rampi gi panoul de podest,
Panourile grupurui sanitar reprezinth, o cutie
goluri pentru u$i in spagiu, o parte din feqe avind
etc.
invdgSmintele trase experien!' au permis ruarea mdsur'or pentru
{in 1cg3st5
vlitoarca extindere a industrializ;.ii .Jnriru.fn". i. ]".ril;."'
in anul 1959 s-a i-tt*fjiiir;tgiio. o.rrni." executirii consrrucfiilor de locu-
inge din panouri mari.,Astfel, rl g;"rr.iii -s-a
construit un broc cu 40 aparramenre
in 60 zile ;i la ora;ul Starin s-a i;;.d; .onrrr.,i..u
mente, realizindu-se un ritm de execuqie unui cvar,tal cu 200 aparra_
d. 50 ;;;"*."r. p."i""u.
9.Construcyii.rle.Io.cuinye
.turn'ate di? beton u.for ruonolit
in cof ra j'e de inoe)tor.
intocmit de Institutur de,cercetiri gtiingifice t" *"r" tgsaiin buru studiurui
in. constnrclii,""rla'r,o*ri t apricarca
in faga noastri a sistemului a. .*."Ltr..- u toounl.io.
Betoanele
Jil'il;" ugor monorit.
u$oare utirizate ra aceste construcfii,.se prepatd"
gate naturale, fie antificiare rezu\tate fie cu diferiite agre_
din degeuii i"-d;rli;j.^L,, din fabrica.tie
speciald. Astfel, se forosesc: scoriile auoittiri-ar'R'"Jo1"'.f';..",io,.u
materialului concasa.r y:g3q kglrrr zgura specifici a
-(v:750 expandati de Hunedoara
(y,:eo-! fs/m.r), aryita expand'atd,
valea Jiului (v: t 1oo tg/r1, .rt**r cochilifer iterilur ars de mini din
ks/m3),
de Tusnad etc.
de Techirghiol, tuf vurcanic
Aceste betoane au o ;-*.--."" ^"-,
greutate volumetrici redu-
si,, 'qolaqia ,termic6 ebre
imbundtSgiti, dar prezintd,
qi unele dezavantiie prin
aceea cd necesiti o tencuire
rezistenti spre exterior, iar
spre interior o inchidere a
porilor (printr-o tencuiali
subqire, dar ingrijitd),
Pentlrll a micgora per-
meabilitatea betoanelor la
vapori.
Mircile de betoane
folosite sint B 35 9i B 50.
Grosimea zidurilor la
aceste construcgii este de
circa 30 cm la peregii ex-

Fig. 235. Tipuri de cot'raje

asanblate.
248 Betonul d/nat in consnucyiile social-cultarule Si de locrtinle

Fig. 236. Panoari de colraj

din plasd de sirtnd.
. /r
teriori (fatd de 37 ,5 la
tt,
x.
construcfiile din cir5midi)
fr qi de l0 cm la perefii
interiori portanfi.
$' PereEii din beton us,or
se €xecute nearmafi sau
armati numai constructiv,
ffi pentru asigurarea contfa
fisurilor de contracgie sau
ca mdsuri antiseismice.
Planqeele cl5dirilor sint
tealizate din beton armat
obignuit.
Turnarea betoanelor
in perefi se executi pe
$anticr in cofra je de in-
S,:
ventar, ale cdror dimen-
siuni sint: inilgimea ega15
cu un nivcl al construcEiei,
iar ligimea de 30-60 cm.
. Greutatea ace.stor cofraie
este sub 40 kg, deci sint manevrabile. Cofraiele se confecfioneaz| din duraluminiu
(fig. 235) sau un aliai de, aluminiu, in care' caz pafloutill de cofraj se obgin prin
turnare sau din pro{ile de ogel
carbon gi tole (pline, gdurite sau
plase) asamblate prin sudare sau
nituire (fig. 236).
Cofrajele perete sint susfinu,te
cu elemente de aliniere (ghidaie),
nroaze mediane, ghidaie superi-
oale gi piese de stringere gi asam-
blare.
Numdrul de refolosiri ale
cotrajelor de pereqi alunge la
250, iar la cofrajele de planqee
la 40.
Betoanele se toarni, in
perefi, in straturi de 30 cm gro-
sime gi indesarea lor se face
manual. Decofrarea se face
dupd 22-24 ore de la tur
nare.

Fig. 237. Cl,idire tlin Pll eta).

Coftaje cu prolile si tole din d,uralu-
miniu.
 Con.rtluctii de locuinle

Fig. 238. Clddiri la Petlof(tni ale cd.ror pereti du fost tlffndti in colraje de incentar,

Peregii reallzati in cofraje metalice au pcrmis rcdr.rccrea tencuiclilor la 3-5 mm,

realizindu-se astfel importante cconomii de matcrialc qi manoperS.
Timpliria interioari este inglobati in betorlul din pereqi, iar cea extcrioari s-a
arezat la faqa diniuntru a perctilor, clirninindu-sc astfcl g1afuri1c interioarc.
Instalagia electrici este de asemen€a inglobati in betonul din peregi.
Ritmul de execuqie al clSdirilor din beton uEor monolit, la noi in !ar[, a fost
in general de 5 zile p€ntru un etai. La Petrogani, s-a aiuns la executarca unei case
P* I in 10 siptimini.
Din construcqiile realizate, citim urmdtoarele:
itt. Bucure;ti au fost executate in 1957, 3 clddiri din P* 1 ettrj, a cite ,,tr apar-
tamente (fig.237). Agregatele folosite au fost argila expandati pentu 2 clidiri
qi zgura expandati de Hunedoara pentru cea dc-a 3-a clSdire (greutiqilc volu-
metrice respectiv€ ale betoanelot rcalizate fiind y:1 400 qi 1500 kg/m3.
Cofrajele folosite au fost din profile gi tole de duraluminiu.
in 1959 s-au mai realizat la Bucuregti 3 blocuri de locuinge P F3, a 32 aparta-
mentc, cu indicii economici favorabili.
La PetroSanz, s-au construit in 1958,9 clidiri din P*l etaj, de cite 4 apar-
tamente. Agregatul folosit a fosr srerilul ars de mini (i,:l 650 kg/m3). Cofrajcle
folnsite au fost cele de la clddirile similare din Bucureqti, cu mici modificiri
(fis. 238).
Este in curs de construire un bloc de P*3 etaie, cu 32 apartamente, undc
se utilizeazh acelagi fel de cofraje cu mici completdri qi ca agregat sterilul ars.
in Ora;ul Stalin, s-au construit 2 cl5diri cu PJ-l (din care o clidire in sistem
Duplex), a cite 4 apartamente, la care s-a folosit tuf vulcanic de Tu;nad
(y:l 600 kg7rn3). Cofrafele au fost confecqionate din alial de aluminiu turnat.
Cofrajele au fost confectrionate din aliai de aluminiu turna,r.
Tot in Oragul Stalin, se executi in prezent 4 blocuri de locuin,te a 36 apar
tamente. Se folosesc cofraie de aluminiu turnat, iar agrcgatul este scoria bazalticS
de Racoq (y:l 520 kei-').