CURSUL 3

Examinând modelul SFC format din ecuatiile (2.25) si (2.26), se constată prezenţa în prima
relaţie a factorului ½, iar în a doua relaţie a factorului 2. Este evident faptul că modelul poate fi
pus sub o formă mai simplă, utilizată uzual în aplicaţii:

�
(2.27) u (t ) = � Ai e jiw0t
i =-�

1
(2.28) Ai = � e- jiw0t dt
u (t ) �
TT

Reprezentarea spectrală a semnalului în SFC este ilustrată în fig. 2.8. Aici s-a considerat că
semnalul are în SFA spectrul din figura 2.7. Spectrul de amplitudini din SFC are simetrie pară.
Trecerea de la spectrul de amplitudini din SFA la cel din SFC se face divizând la 2 amplitudinile
Ai şi atribuind amplitudinile înjumătăţite inclusiv frecvenţelor discrete negative, -iw0 . Spectrul

fazelor iniţiale în SFC are simetrie impară, iar pentru frecvenţe pozitive el este identic cu cel din
SFA. Deci legătura dintre SFC şi SFA este dată de relaţiile:

1
(2.29) A�i = Ai ; A0 = A0
� j�i = �ji
2
A1
A2 A3
A0 A4 A5
w
0 w0 2w 0 3w 0 4w 0
…
5w 0
SFA j2 j5
w0 3w 0 4w 0
t w 1
2w 0 5w 0 1
0
j4 2
j1 j3 2
1
A -1 = A1 A1 = A1 1
A-3 = A3 2 A3 = A3
2
A - 2 = A2 A 0 = A0 1 1
-1 1 A - 4 = A4 A2 =
2
A2 A4 = A4
w
2
-5w 0 -4w 0 -3w 0 -2w 0 -w 0 0 w0 2w 0 3w 0 4w 0 5w 0
…
-j 1
-3j1
SFC j2 j5
-4j1
-5w 0 -2w 0 w0 3w 0 4w 0 w
-4w0 -3w 0 -w 0 0 2w 0 5w 0
j4 …
-5j1 -2j1
j1 j3
 Fig. 2.8 Spectrul unui semnal periodic în SFC

Obs er vaţii :
1. Pentru simplificarea exprimării, s-a utilizat noţiunea de „spectru” şi în cadrul SFC, chiar
dacă aici reprezentarea spectrală include mărimi fără corespondent fizic (frecvenţe negative).
2. La calculul parametrilor SFT cu relaţiile (2.17) şi (2.18) se ţine cont de următoarele reguli
de calcul:
 dacă u(t) este funcţie pară, adică u (-t ) = u (t ) , rezultă:

2 T /2 4 T /2
(2.30) Si = 0; C0 = �u (t )dt; Ci = �u (t ) cos(iw0t )dt , i = 1, 2,...
T 0 T 0

 dacă u(t) este funcţie impară, adică u (-t ) = -u (t ) , rezultă:

4 T /2
(2.31) Ci = 0; Si = �u (t )sin(iw0t )dt , i = 1, 2,...
T 0

jiw t �
3. Fie u(t) semnalul modelat prin SFC, conform relaţiei u (t ) = � Ai e 0 . Presupunem că
i =-�

semnalul este întârziat cu timpul . Pentru obţinerea modelului semnalului întârziat, u(t-), se
înlocuieşte t cu t- în SFC, rezultând:

� � �
u (t -  ) = � Ai e jiw0 (t - ) = � Ai e- jiw0 �
e jiw0t = � �
Ai e jiw0t ,
i =-� i =-� i =-�

Ai = Ai e- jiw0 . Constatăm că �
unde � Ai = Ai , deci spectrul de amplitudini nu se modifică, dar

fazele iniţiale sunt afectate de întârziere:

(2.32) j�i = ji - iw0

Aplicaţia 2.1:
Să se determine SFT, SFA şi SFC pentru semnalul din fig. 2.9.
u (t )
+1 T
-T 2
t
T
- T
2 1-
 Fig. 2.9 Semnal de tip „sinus pătrat”

Întrucât funcţia are simetrie impară, se aplică relaţiile (2.31):

Ci = 0;
T /2
4 T /2 4 � cos(iw0t ) � 4 1 - cos(iw0T / 2)
Si = �u (t )sin(iw0t )dt = ��- � = �
T 0 T � iw0 � T iw0
0

�4
� , i impar
Înlocuind w0 = 2p T se obţine: Si = �p i Spectrul SFT este dat în fig. 2.10.
�
�0, i par
C0 C1 C2 C3 C4 C5 C6 …
w
4 4
S1 S3
4 3p 5p
S5
p S2 S4 S6 …
w
w0 3w0 5w0

Fig. 2.10 Spectrul SFT al semnalului din fig. 2.9

Valorile nenule ale parametrilor Si se obţin pentru i = 2k + 1 (k = 0,1,...) şi au expresia

4
S2k +1 = ; k = 0,1,... Cu parametrii Ci şi Si deduşi, expresia SFT, adică:
p (2k + 1)

� �
u (t ) = C0 + �Ci cos(iw0t ) + � Si sin(iw0t ) devine:
i =1 i =0

4 � 1
(2.33) u (t ) = �� sin [ (2k + 1)w0t ]
�
p k = 0 2k + 1

A
1
4 4
A3 3p 5p
4
A5
p A2 A4 A6 …
w
w0 3w0 5w0
…
w
p j1 j3 j5
-
2

Fig. 2.11 Spectrul SFA al semnalului din fig. 2.9

Dacă se exprimă funcţia sinus prin funcţia cosinus, se obţine SFA (Fig. 2.11):

4 � 1
(2.34) u (t ) = �� cos [ (2k + 1)w0t - p 2] ,
�
p k = 0 2k + 1

Există numai armonici de ordin impar, caracterizate de relaţiile:

4 1
A2k +1 = � ; j2k+1 = -p 2; k = 0,1,...
p 2k + 1

2 2 2 2
2 2
3p p p 3p
… 5p 5p …
w
-5w0 -4w0 -3w0 -2w0 -w0 0 w0 2w0 3w0 4w0 5w0 6w0

p
… 2 w0 3w0 5w0 …
w
-5w0 -3w0 -w0 p
-
2

Fig. 2.12 Spectrul SFC al semnalului din fig. 2.9

În conformitate cu relaţiile existente între spectrele SFA şi SFC, se deduce spectrul SFC,
reprezentat în fig. 2.12.
În fig. 2.13 sunt prezentate graficele semnalului u(t) şi ale semnalului u$(t ) calculat cu SFA
conţinând numai armonica 1 ( i = 1 ), respectiv conţinând 2 armonici ( i = 1,3 ), 3 armonici ( i = 1,3,5
) şi 4 armonici ( i = 1,3,5,7 ).
Programul Matlab utilizat pentru generarea aproximărilor lui u(t) prin SFA este:
clear all;
T=1;w=2*pi/T;
t=0:0.01:T;u=sign(sin(w*t));
plot(t,u);grid;hold on;
for i=1:4,
u=0;
for k=1:i,
u=u+sin((2*(k-1)+1)*w*t)/(2*(k-1)+1);
end;
u=u*4/pi;
plot(t,u,'k');
end;
hold off;
Fig. 2.13 Semnalul u(t) şi diferite aproximări ale sale prin SFA
1. u( t) i = 1,3
5 u( t)
1

0.5 t
T
0 0 0. 0. 0. 0. 0. 0. 0. 0. 0. 1
1 2 3 4 5 6 7 i =81 9
-0.5

-1
i = 1,3, 5, 7 i = 1,3,5

1.5

0.5

-0.5

-1

-1.5
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1
 1.5

0.5

-0.5

-1

-1.5
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1

1.5

0.5

-0.5

-1

-1.5
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1

Observaţie :
Spectrul unor semnale se poate obţine din spectrul cunoscut al unui semnal de referinţă, prin
însumarea unei constante şi/sau modificarea scării şi/sau operaţie de întârziere. De exemplu,
considerând u(t) din fig. 2.9 ca semnal de referinţă, semnalul periodic din fig. 2.14 se scrie:

u1 (t ) = 1.5 + 0.5 �
u (t - t0 )

Având în vedere relaţiile (2.32) şi (2.34), spectrul SFA al semnalului u1 (t ) este:

2 � 1 � p �
u1 (t ) = 1.5 + �� (2k + 1)w0 �
cos � t - - (2k + 1)w0 �
t0 �,
p k = 0 2k + 1 � 2 �
deci:
2 1 p
A0 = 1.5 ; A2k +1 = � ; j2k +1 = - - (2k + 1)w0 �
t0
p 2k + 1 2

ut(1)
2 T
2
1
T t
0 t0
Fig. 2.14 Semnal derivat din semnalul u(t), dat în fig. 2.9

Aplicaţia 2.2

Fie x(t) un tren de impulsuri de arie unitară , reprezentat în fig. 2.15. Să se modeleze
semnalul prin seria Fourier, ştiind că T=1 ms şi τ=0.2 ms.

x( t)

T T
-
2 2 t
-T -
  T
2 2

Fig. 2.15: Tren de impulsuri de arie unitară

� jiw0t
Se utilizează SFC u (t ) = � Ai �
e . Parametrii Ai se calculează astfel:
i =-�
 
1 T/2 - jiw0 t 1 1 - jiw0t
2 1 � 1 - jiw0t �2
(2.35) Ai = �u ( t ) e dt = � e dt = � e � =
T -T/2 T  T �- jiw0 �- 
-
2 2
   �iw �
jiw0 - jiw0 sin � 0 �
=
1 e
.
2 -e 2
=
1 � 2 �= 1 sinc �iw0 �
iw0 �2 �
T jiw0 T T � �
2
unde sinc() este funcţia sinus cardinal. Rezultă parametrii Ai şi ji :

(2.36)
sincx()
1 2 �iw � 1
A0 = A0 = ; Ai = 2 Ai = sinc � 0 �, i = 1, 2,3K
T T �2 �
a)
� �iw �
�0, pentru sinc � 0 ��0
� �2 �
(2.37) ji = � -p
�-p , pentru sinc �iw0 �< 0 -2p 2p x
� �2 �
� � �

Graficul funcţiei sinc(x) este dat în fig. 2.16, a). Modelul

semnalului cu ajutorul SFC este:

� jiw t 1 � �iw  � jiw0t

(2.38) x ( t ) = � Ai e 0 = � sinc � 0 ��
e
i =-� T i =-� �2 �
1 iw 1 i 2p
Ai = sinc 0 = sinc .
sincx() T 2 T 2 T
1 Ai
w10
=Asinc1
T2 1 2w0
A2 = sinc
a) b) T 2

-*f2 *
f- *
f=1 *
f2

-p p … …
-2p 2p … 0f-
…
x 0f fHz[]
0.2
01fT= 2f0

Fig. 2.16 Funcţia sinus cardinal a) şi spectrul unui tren de impulsuri b)

iw0 i
Funcţia sinus cardinal se anulează pentru = �kp sau, altfel, 2p f 0 = �kp , k=1,2,....
2 2
1 1
Deci Ai = 0 pentru frecvenţa f * = if 0 = � , unde f0 = , cât şi pentru frecvenţele �2 f * , �3 f * ,... .
 T
1 1
In cazul aplicaţiei, T=1 ms şi τ=0.2 ms, deci f 0 = = 1kHz , = 5 kHz
T 
 Spectrul SFC este reprezentat în fig. 2.16, b). Se observă că A5 = A10 = L = 0 .

Pornind de la relaţia (2.29) se poate construi spectrul de amplitudini (fig. 2.17, a)) şi de faze
(fig. 2.17, b)), care caracterizează seria Fourier armonică.

2 w 2 2w 
sinc 0 sinc 0
T 2 T 2
2 3w 
1 sinc 0
T 2
T

a)

f
0 f 0 2f 0 … 5f 0

6 f0 … f
b)
0 f 0 2f 0 … 5f 0
-p
Fig. 2.17: Spectrul de amplitudini şi de faze al unui tren de impulsuri

Aplicaţia 2.3 – de lucrat individual la calculatorul personal

Fiind dat un tren de impulsuri cu arie unitară, având perioada T = 2s şi durata  = 0.2s , să se
realizeze programul care efectuează următoarele operaţii:
 calculul componentelor spectrale aferente SFC;
 reprezentarea în acelaşi grafic a semnalului dat (pe o perioadă a acestuia), cât şi a
semnalelor calculate pe baza unui număr finit de armonici din spectrul determinat. Se vor considera
9, 19, şi 29 armonici în spectru.

0.5 0
0.45
-0.5
0.4
0.35 -1
0.3
-1.5
0.25
0.2 -2
0.15
-2.5
0.1
0.05 -3
0
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Fig. 2.18 Spectrele de amplitudini Ai şi de faze ji

Lista comentată a programului Matlab este următoarea:
clear all; clg;
%parametrii trenului de impulsuri
T=2;w0=2*pi/T;tau=0.2;Amplit=1/tau;
%calcului parametrilor modelului spectral
A=zeros(1,50);phi=zeros(1,50);
for i=1:50,
alf=(i-1)*w0*tau/2;
alf=alf/pi;
A(1,i)=abs(sinc(alf)/T);
phi(1,i)=-angle(sinc(alf));
end;
%se calculează vectorul ind, necesar în reprezentarea grafică a spectrului
for i=1:50,
ind(i)=i-1;
end;
%reprezentarea spectrului SFC (numai pentru frecvenţe pozitive)
figure(1)
stem(ind,A(1,:));grid;
figure(2)
stem(ind,phi(1,:));grid;
%generarea trenului de impulsuri şi reprezentarea lui grafică
x1=zeros(1,900);x2=Amplit*ones(1,200);
x3=zeros(1,900);x=[x1 x2 x3];
dt=0.001;t=[-T/2+dt:dt:T/2];
figure(3);
h=plot(t,x,'k');set(h,'LineWidth',2);
axis([-1 1 -1.5 7]);hold on;
%calculul semnalelor deduse pe baza spectrului determinat
%se utilizează 9, 19 şi 29 armonici în spectru; se reprezintă aceste
%semnale pe un grafic comun cu cel al trenului de impulsuri
for j=9:10:29,
xy=A(1)*ones(1,2000);
for i=1:j,
xy=xy+2*A(1,i+1)*cos(i*w0*t+phi(1,i+1));
end;
plot(t,xy,'k');axis([-1 1 -1.5 7]);end;grid;

6
x( t)
5

0
t
-1
-1 -0.8 -0.6 -0.4 -0.2 0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
Fig. 2.19 Semnalul x(t) şi aproximarea acestuia printr-un număr finit de armonici
 6 9 19 29

5
xt()
4

0
t
-0.2 -0.15 -0.1 -0.05 0 0.05 0.1 0.15 0.2
Fig. 2.20 Detalierea zonei centrale din fig. 2.19

În fig. 2.18 sunt date comnponentele spectrale Ai şi ji din SFC, aferente frecvenţelor pozitive. În
fig. 2.19 este reprezentat semnalul x(t) şi aproximările acestuia prin considerarea a 9, 19, şi 29 armonici.
Pentru a discerne mai bine calitatea aproximărilor, în fig. 2.20 s-a reprezentat, la altă scară de timp, zona
centrală din fig. 2.19.