Instructiunile de folosire a

MODULULUI DE ELECTRICITATE

“PANOUL FIZ – EL – 10”

Produs de: CIOBANU TUDOR

Profesor de FIZICA

1
 PARTEA FRONTALA
A MODULULUI DE ELECTRICITATE

Pentru buna desfasurare a experimentelor, trebuie sa avem:

miliampermetru ce poate masura curentii, intre 0 – 200 mA;
MULTIMETRELE DIGITALE SUNT CELE MAI INDICATE;
voltmetrul sa masoare tensiuni electrice, intre 0 – 20 V , cu subdiviziuni 10 / volt.

2
 INSTRUCTIUNI si
PREZENTAREA PANOULUI “FIZ-EL-10”

Modulul de electricitate permite efectuarea experimentelor de electricitate prevazute in programa

scolara de gimnaziu si liceu;

PARTEA FRONTALA (panoul “FIZ-EL-10)

Pe partea frontala se afla desenate circuite electrice care stau la baza efectuarii experimentelor de
electricitate;
Liniile reprezinta conductoare de legatura care se regasesc pe verso;
Se identifica 6 contururi de circuit( care reprezinta tot atatea circuite simple);
Cel mai simplu circuit electric care se poate recunoaste imediat de catre elevi, este reprezentat prin
linii albastre;
Pe panou se afla perechi de borne, in care se conecteaza elemente de circuit ( rezistoare, becuri, diode,
termistori si bobine);
In paralel cu aceste borne, se afla conectate alte borne de dimensiuni mai mici, in care se conecteaza
aparatele de masura ( miliampermetre si voltmetre);
Bornele 1si 2 sunt conectate la bornele 3 si 4, care sunt folosite la redresarea in punte;
K2 se inchide numai la experimentele ce au nevoie de impulsuri dreptunghiulare ( v. ghidul
lucrarilor);
Potentiometrul P2 se foloseste la experimentele in care se traseaza diverse caracteristici;
Circuitele sunt alimentate cu tensiune continua sau alternativa, de la alimentatorul cu care este
echipat modulul de electricitate;
Alimentatorul are un selector de tensiune, care comuta de pe c.c pe a.c.
Alimentatorul poate furniza: Umax = 12V ( s-a limitat mecanic deplasarea selectorului de tensiune);
Pe panou se afla un circuit de limitare a intensitatii la Imax = 200 mA
In cazul unui scurtcircuit pe panou, alimentatorul si componentele electrice nu pot fi deteriorate.
Daca un circuit electric, in functionarea normala solicita un curent de 1A, se poate realiza aceasta
cerinta , folosind un conductor de legatura ce se conecteaza intre borna “+” si borna “C”, scotandu-se
din functiune sistemul de limitare a curentului electric..
DACA NU ESTIMATI CORECT INTENSITATEA CURENTULUI ELECTRIC si curentul depaseste
aceasta valoare, alimentatorul si componentele electrice se deterioreaza.
Profesorul decide daca se trece la aceasta manevra.
Alimentatorul se scoate din cutia panoului, se introduce in priza si se conecteaza la borna de pe panou
“ALIM.”
In acest moment trebuie sa se aprinda LED-ul 1 ( verde);
Daca nu se aprinde, rotiti mufa din firul de legatura , cu 180 grade;
Daca vreti sa folositi alta sursa ( alimentator didactic cu U=12V sau baterii 9V), puteti face acest
lucru, (dar numai dupa ce ati scos alimentatorul din borna “ALIM.”) conectand-o la bornele “+” si
“-“;
Tensiunea de la intrare se aplica unui montaj potentiometric cu
ajutorul caruia, la bornele A, B se obtine tensiune variabila intre
0-12V prin rotirea butonului.
Rezistorul cu R=68Ω conectat la cursorul potentiometrului, limiteaza intensitatea curentului electric
la valoarea de 200mA;

3
 FOARTE IMPORTANT
 Inainte de realizarea circuitelor, se conecteaza alimentatorul la borna “ALIM.” si voltmerul la
bornele AB; DACA LA ROTIREA BUTONULUI POTENTIOMETRULUI, voltmetrul indica
tensiune variabila, atunci putem trece la pasul urmator, adica la realizarea circuitului ce sta la baza
experimentului;
 Daca tensiunea nu variaza se trece la verificarea conexiunii poentiometrului la borna “-“ (STRAPUL
K) si se actioneaza mecanic asupra strapului de conexiune, asigurandu-se contactul electric.
In cazul realizarii corecte a circuitului electric, LED-ul 2 (rosu) se aprinde si intensitatea
luminoasa creste sau scade la rotirea butonului potentiometrului – IN ACASTA SITUATIE SE
POATE TRECE LA EFECTUAREA EXPERIMENTULUI –
Daca nu se atinge situatia precedenta, se scot si se introduc pe rand componentele si strapi de
legatura, asigurndu-ne ca acestea fac contact electric in borne;
DACA O COMPONENTA SAU SATRAP DE LEGATURA, NU INTRA IN PERECHEA DE BORNE
LA O ACTIONARA USOARA, SE POT SCHIMBA ( PE ACEEASI LATURA A CIRCUITULUI)
COMPONENTELE INTRE ELE SAU CU STRAPI DE LEGATURA;

PARTEA DIN SPATE

Pe aceasta parte se afla 3 fire:

- doua din nichelina de aceiasi sectiune si lungime ( primul conductor AB se afla conectat la doua
perechi de borne ab si al doilea CD);
- al treilea din cupru de aceiasi lungime cu cele doua, EF;
Se mai afla doua bolturi cu care este fixat aceast acest panou; prin tragere si rotire se scot si aveti acces la
materialele cu care este echipat acest modul:
- un alimentator de joasa tensiune U = 12V
- conductoare de legatura
- componente electrice
1. rezistoare:
 18Ω buc. 1
 33Ω buc. 4
 82Ω buc. 1
 100Ω buc. 1
 1 kΩ buc. 1
2. strapi de legatura 4 buc.
3. condesatoare:
 1μF buc. 1
 22μF buc. 1
 1000 μF buc. 1
4
4. Diode 3A , buc. 4
5. Becuri 12V, 2W 2 buc
6. Conductori de legatura 2 buc.

5
LUCRAREA NR. 1
CONECTAREA MILIAMPERMETRULUI SI VOLTMETRULUI
INTR-UN CIRCUIT ELECTRIC
1.Obiective:
 elevii sa se obisnuiasca cu realizarea circuitelor;
 elevii sa ia contact cu aparatele de masura si cu modul practic de conectare in circuitul electric (ampermetrul
se conecteaza in serie intr-un circuit electric si voltmetrul in paralel cu portiunea de circuit electric
considerata;
 daca se folosec ca aparate de masura, multimetre digitale, profesorul da explicatii despre modul cum acestea
devin pe rand: voltmetrul - aparat pentru masurarea tensiuni electrice,ampermetrul - aparat pentru masurarea
intensitati curentului electric si ohmetrul - aparat pentru masurarea directa a rezistentei electrice a unui
rezistor;
Voltmetrul se conecteaza in paralel cu portiunea de circuit considerata.
Ampermetrul se conecteaza in serie intr-un circuit electric.
 Ampermetrul, inseriat in orice punct al unui circuit electric simplu, indica acelasi curent.
2.Realizarea practica:

 Prin variatia tensiunii cu ajutorul potentiometrului, se va observa variatia intensitatii masurate

de miliampermetrul inseriat in circuit;
 Se conecteaza miliampermetrul in locul rezistorului cu R = 33Ω, si apoi in locul strapulului; ce se constata?

Se variaza tensiunea la intrare, ce masoara voltmetru si cum este conectat?

Incercati sa realizati alt circuit electric simplu utilizand alt contur.
Realizati redactarea referatelor lucrarilor de laborator, urmarind punctele esentiale ( consideratii
teoretice, schema electrica, realizarea practica , modul de lucuru si in final tabelul de date ).

6
LUCRAREA Nr. 2
DETERMINAREA REZISTENTEI ELECTRICE A UNUI REZISTOR
METODA AVAL
Conform legii lui Ohm raportul ditre U si I ramane constat.
R = U / I (1)
OBIECTIVE:
Elevii sa-si formeze deprinderi de realizare practica a circuitelor electrice;
Sa citeasca indicatiile aparatelor de masura ;
Sa constate verificarea legii lui Ohm
REALIZAREA PRACTICA
R1 = 33Ω ( pentru rezistente electrice mici)

 Se variaza tensiunea la bornele AB, si de fiecare data se citesc valorile masurate de aparatele de masura;
 Se observa ca, voltmetrul se conecteaza in paralel cu rezistorul R1;
 Cum este rezistenta R1 in comparatie cu Rv ?;
 Se fac cel putin 6 determinari;
 Faceti schema electric ace sta la baza montajului de mai sus;
 Se intocmeste utabel de date de forma de mai jos:

Nr. U(V) I(mA) R=U/I(Ω) Rmedie(Ω) Roh(Ω) ∆R=|Rmedie-Roh|Ω ∆R/Roh(%) Observatii

crt.

 Incercati un calcul al erorilor;

 Roh = rezistenta masurata cu ohmetrul ( sau valoarea inscriptionate pe rezistor)
 ∆R=| eroarea absoluta
 ∆R/Roh = eroarea relativa
 Intocmiti referatul lucrarii;
 Reprezentati pe hartie milimetrica, I = I ( U ); ce constatati?

7
LUCRAREA Nr. 3
DETERMINARAREA REZISTENTEI ELECTRICE A UNUI REZISTOR
METODA AMONTE

Conform legii lui Ohm raportul ditre U si I ramane constat.

R = U / I (1)
OBIECTIVE:
elevii sa-si formeze deprinderi de realizare practica a circuitelor electrice;
sa citeasca indicatiile aparatelor de masura ;
REALIZAREA PRACTICA
R2 = 1kΩ ( pentru rezistente electrice mari)

 Se variaza tensiunea la bornele AB, si de fiecare data se citesc valorile masurate de aparatele de masura;
 Se observa ca, voltmetrul se conecteaza in paralel cu portiunea de circuit care include si mA;
 Cum este rezistenta R2 in comparatie cu RA ?;
 Se fac cel putin 6 determinari;
 Se intocmeste utabel de date de forma de mai jos:
Nr. U(V) I(mA) R=U/I(Ω) Rmedie(Ω) Roh(Ω) ∆R=|Rmedie-Roh|Ω ∆R/Roh(%) Observatii
crt.

 Roh = rezistenta masurata cu ohmetrul ( sau valoarea inscriptionate pe rezistor)

 ∆R=| eroarea absoluta
 ∆R/Roh = eroarea relativa
Intocmiti referatul lucrarii.
 Care sunt diferentele intre cele doua montaje electrice?
 Explicati aceste diferente;
 Redactati referatul lucrarii;

8
LUCRAREA NR.4
GRUPAREA IN SERIE A REZISTOARELOR
RS = R1 + R2 (1)
OBIECTIVE
elevii sa-si formeze deprinderi de realizare a circuitelor electrice;
sa manuiasca usor aparatele de masura ;
sa invete sa conecteze rezistoare in serie;
sa noteze datele furnizate de aparate;
verificarea relatiei (1).
REALIZAREA PRACTICA
R1 = 18Ω, R2 = 82Ω

 Se variaza tensiunea la bornele AB si de fiecare data, se citesc valorile indicate de aparatelor de masura;
 Face-ti cel putin 6 determinari;
 Se inlocuiesc cele doua rezistore, cu unul singur RS = 100Ω; realizandu-se cel mai simplu circuit electric;

 Se variaza tensiunea electrica la bornele AB, astfel ca voltmetrul sa indice aceleasi valori ca in prima parte
a experimentului;
 Ce puteti spune de valorile intensitatii curentului indicate de mA?
 Intocmiti un tabel de date, de forma de mai jos:
Nr.crt R1(Ω) R2(Ω) U(V) I(mA) Rs=U/I Rm Rst=R1+R2 ∆R=│Rst- ∆R/Rst
Rm│
18 82 Partea I
100 - Partea II-a
Rst = rezistenta teoretica a gruparii serie; Rs = rezistenta gruparii serie, determinate experimental
CONCLUZII cu privire la verificarea formulei RS = R1 + R2

9
 LUCRAREA NR. 5
GRUPAREA IN PARALEL A REZISTOARELOR

1/Rp = 1/R1 + 1/R2 (1)

OBIECTIVE
Elevii sau profesorul, daca experimentul este demonstrativ, sa realizeze corect schemele electrice;
Sa urmareasca atent demersul experimentului si sa-si noteze datele obtinute;
Sa constate verificarea relatiei (1).
REALIZAREA PRACTICA
Se foloseste o grupare mixta, serie – paralel formata din 4 rezistoare cu R = 33Ω

 Se variaza tensiunea la bornele AB si se citesc valorile indicate de aparatele de masura;

 Se fac cel putin 6 determinari;
 Se inlocuiesc cele 4 rezistoare cu unul cu Rp = 33Ω, realizandu-se circuitul echivalent:

 Se variaza tensiunea electrica la bornele AB, astfel ca voltmetrul sa indice aceleasi valori ca in prima parte
a experimentului;
 Veti constata ca mA va indica aceleasi valori ca in prima parte a experimentului;
 Intocmiti un tabel de date de forma de mai jos:
Nr R1(Ω R2(Ω) U(V) I(mA) Rp=U/I Rm(Ω) Rpt=R1R2/ ∆R=|Rpt- ∆R/Rpt Obs
crt (Ω) R1+R2 Rm|
33+33 33+33 Partea I
33 - Partea II
Rp=U/I rezistenta gruparii determinate experimental
Rpt=R1R2/ R1+R2 rezistenta gruparii calculate cu formula (1)
 Se constata verificarea formulei (1)
 Intocmiti un referat al lucrarii

10
 LUCRAREA NR.6
VERIFICAREA PRIMEI LEGI A LUI KIRCHHOFF

 I = I1 + I2 (1) :
 Se grupeaza in paralel doua rezistoare-
 “ Suma curentilor care intra intr-un nod de retea este egala cu suma curentilor care ies
din acel nod de retea “.
OBIECTIVE
Conectarea si citirea corecta a indicatiilor aparatelor de masura;
Din rezultatele obtinute, elevii sa constate verificarea relatiei (1).

REALIZAREA PRACTICA
R1 = 33Ω , R2 = 82Ω

 Se variaza tensiunea la bornele AB, si se citesc valorile indicate de cele trei miliampermetre;
 Se efectueaza cel putin 5 masuratori;
 Valorile obtinute se trec intr-un table de date de forma de mai jos:
Nr.crt. I(mA) I1(mA) I2(mA) I1+I2(mA) ∆I=(I-(I1+I2)) Observatii
1 20 Am folosit
2 40 miliampermetre
3 60 digitale.
4 80
5 100
 Constati verificarea relatiei (1);
 Redactati referatul lucrarii.
 Daca nu dispuneti de 3 miliampermetre, incercati sa masurati ,pe rand intensitatile I , I1, I2;
 Rezultatele obtinute sunt afectate de acest procedeu?

11
 LUCRAREA NR.7
VERIFICAREA LEGII A II-a A LUI KIRCHHOFF
 U = U1 + U2 (1);
 Se grupeaza in serie doua rezistoare

OBIECTIVE
Conectarea corecta aparatelor de masura in circuit si citirea indicatiilor acestora;
din rezultatele obtinute, elevii sa constate verificarea relatiei (1);
REALIZAREA PRACTICA
R1 = 33Ω , R2 = 82Ω

 Se variaza tensiunea la bornele AB si se citesc valorile indicate de cele 3 voltmetre;

 Aceste valori se trec intr-un table de date de forma de mai jos:
Nr. U(V) U1(V) U2(V) U1+U2 (V) ∆U=│U-(U1+U2)│ Observatii
crt.
1 2 Am folosit
2 4 multimetre
3 6 digitale.
4 8
5 10
U = tesiunea de la bornele gruparii serie;
U1 = caderea de tensiune pe rezistorul R1;
U2 = caderea de tensiune pe rezistorul R2;
 Constatati verificarea relatiei (1)
 Redactati referatul lucrarii;
 Consemnati propriile observatii.

12
LUCRAREA NR.8

DEPENDENTA REZISTENTEI ELECTRICE DE L, S SI REZISTIVITATEA

CONDUCTOARELOR
R = ρ L / S (1)
OBIECTIVE
Verificarea experimentala a variatiei rezistentei electrice cu L, S si ρ;
Formarea capacitatii de investigare experimentala a profesorului precum si a elevului, daca experimentul se
desfasoara frontal.
REALIZAREA PRACTICA
Se utilizeaza planseta cu cele 3 fire conductoare:
- doua din nichelina de aceiasi sectiune si lungime ( primul conductor AB se afla conectat la doua perechi
de borne ab si al doilea CD);
- al treilea din cupru de aceiasi lungime cu cele doua, EF;

 Se determina rezistenta firului de nichelina AB prin metoda aval;

 Se dubleaza lungimea firului cu strap de legatura(intre bornele BD) si se determina noua rezistenta electrica;
 Conductoarele de legatura se conecteaza la bornele AC;
 Ce constatati?
 Se dubleaza sectiunea prin legarea in parallel a firelor, AB si CD, cu strapi de legatura (intre bornele AC si
BD) si se determina rezistenta electrica;
 Conductoarele de legatura se conecteaza la bornele ab;
 Incercati sa determinati rezistenta firului din cupru EF;
 Rezultatele obtinute se trec intr-un table de date.

13
LUCRAREA NR.9
DETERMINAREA REZISTENTELOR ELECTRICE
CU PUNTEA CU FIR
Metoda este folosita pentru determinarea rezistentelor mici.
SCHEMA ELECTRICA

Cand puntea este echilibrata, G indica zero mA (am folosit multimetru digital) si Rx =R0 L2 / L1
REALIZAREA PRACTICA

 Ro = 10Ω, incercati pentru rezistenta necunoscuta valoarea Rx = 18Ω;

 Daca utilizati multimetru digital, trebuie selectata optiunea 200mA, iar cand va apropiati de
valoarea “zero” comutati-l pe 20 mA;
 Deplasati cursorul pe firul de nichelina in stanga sau dreapta astfel incat mA sa indice
valoarea “zero”, in acest caz spunem ca puntea este echilibrata.
 Intocmiti un tabel de date; incercati si un calcul al erorilor.

14
LUCRAREA NR. 10
STUDIUL EFECTULUI JOULE AL CURENTULUI ELECTRIC
La trecerea curentului electric printr-un conductor, caldura degajata Q, este egala cu energia electrica
consumata W:
 W=Q
 W = I2 R t
 Q o determinam cu ajutorul calorimetrului
REALIZAREA PRACTICA

Cu un conductor se face legatura intre borna “+” si borna “C”;

 Rezistorul din calorimetrul trebuie sa aiba o rezistenta R ≥ 8 Ω;
 In momentul conectarii sursei de alimentare, se porneste cronometrul;
 Se citesc valorile indicate de aparatele de masura si temperatura Ө0 afisata de aparat;
 Daca nu aveti un astfel de aparat, folositi un termometru;
 Nu uitati ca inainte de inceperea experimentului, sa cantariti vasul calorimetric si sa masurati
volumul de apa din calorimetru cu ajutorul unui cilindru gradat;
 Din 5 in 5 minute cititi temperatura si toate aceste masuratori le treceti intr-un tabel de date;
 Concepeti acest tabel de date;
 W = U I t t - timpul
 Q = Qcal + Qapa
 Observati daca se verifica relatia W = Q;
 Reluati experimentul pentru alta valoarea a intensitatii ( modificati U de la alimentator)
 TEMA: reprezentati graficul de crestere a temperaturii in functie de timp pe hartie milimetrica.

15
 LUCRAREA NR.11
VARIATIA REZISTENTEI ELECTRICE A METALELOR
CU TEMPERATURA
OBIECTIVE
Punerea in evidenta a cresterii rezistentei electrice a metalelor o data cu cresterea temperaturii;
Determinarea temperaturii cunoscand rezistentea electrica a metalului la temperatura respective.
REALIZAREA PRACTICA
 Se utilizeaza un bec ( Un = 12V) care se alimenteaza la o tensiune variabila;
 Incandescenta filamentului becului este functie de intensitatea curentului care il strabate;

 Se variaza tensiunea la bornele AB si de fiecare data se citesc valorile indicate de aparatele de masura;
 Se fac cel putin 6 determinari;
 Aceste valori se trec intr-un table de date de forma de mai jos:
Nr.det. U(V) I(mA) R = U/I (Ω) R0(Ω) rece Observatii
1 Pe masura ce creste tensiunea
2 intensitatea luminoasa creste
3 (creste I).
4 Se observa ca rezistenta electrica a
5 a becului creste cu cresterea
6 temperaturii filamentului
 La o tensiune de 2V rezistenta filamentului determinata, este considerata la rece ( becul are tensiunea nominala
de 12V;
 Reprezentati pe hartie milimetrica I = I (U);
 Comparati cu graficul de la lucrarea nr. 2;
 Redactati referatul lucrarii;
 Ce metoda s-a folosit la determinarea rezistentei electrice a becului?
 Se poate verifica legea lui Ohm ( raportul dintre U si I este constant) cu ajutorul becului?

16
LUCRAREA NR.12
DETERMINAREA t. e. m. si r A UNEI BATERII

CONSIDERATII TEORETICE

!!! Decuplati sursa de alimentare

Inchizand circuitul cu strapul din figura avem: E = U + Ir din care rezulta r = (E – U) / I
REALIZAREA PRACTICA
Se decupleaza alimentatorul ;
Potentiometrul devine in acest caz, reostat;
Se cupleaza bateria, a carei t.e.m. si r, vrem sa le determinam;

Se scoate strapul( se deschide circuitul) si se masoara E;

Se introduce strapul si se modifica rezistenta reostatului actionand asupra butonului;
Voltmetrul si miliampermetrul induca diverse valori care se trec intr-un table de date;
Concepeti acest tabel;
Interpretati rezultatele; daca valoarea rezistentei interioare este prea mare sau mica;
Folositi in acest experiment o baterie de 9V;
Explicati, de ce voltmetrul masoara E cand circuitul este deschis;
!!! FAPTUL CA REZULTATELE EXPERIMENTALE CONFIRMA PARTEA TEORETICA A FENOMENELOR, DA
SATISFACTIE SI INCREDERE ATAT ELEVILOR CAT SI PROFESORULUI.

17
LUCRAREA NR.13
FUNCTIONAREA POTENTIOMETRULUI

Un reostat cu cursor poate fi conectat intr-un circuit electric, in montaj potentiometric.

Pe panoul “FIZ-EL-10” exista acest montaj.

OBIECTIVE
Elevii sa:
o recunosca astfel de montaje in schemele aparaturii electronice;
o sa inteleaga cum functioneaza un potentiometru.
REALIZAREA PRACTICA

Se conecteaza voltmetrul la bornele AB;

Cand in circuit nu se stabileste curent electric, spunem ca potentiometrul functioneaza in gol;
Vom constata ca la rotirea butonului potentiometrului voltmentrul indica tensiuni electrice crescatoare sau
descrescatoare , in intervalul 0 – 12V sau 12 – 0V.
Potentiometrul se comporta ca un divizor de tensiune;
Faceti schema unui divisor de tensiune;
Potentiometrul are 4 borne ( doua la intrare la care se aplica tensiunea electrica de la sursa si doua borne la
iesire unde se regaseste o fractiune din tensiunea de la intrare;
Gasiti relatia dintre tensiunea de la iesire si cea de la intrare:

R2
 U iesire  U int rare
R1  R2
Ce reprezinta R1 si R2 ?
Priviti voltmetrul si retineti valoarea indicate;
Introduceti in circuit un bec;
Ati urmarit voltmetrul? Ce s-a intamplat? Explicate
Stabiliti raportul de cauzalitate dintre I si U

18
LUCRAREA NR.14
FUNCTIONAREA REOSTATULUI CU CURSOR

Priviti panoul si identificati strapul din K, ce face legatura potentiometrului cu borna “ – “;

Scoateti strapul din pozitia K.

OBIECTIVE
Sa facem pe elevi sa:
o inteleaga diferenta dintre un potentiometru si un reostat;
o inteleaga modul de functionare al unui reostat;
o sa-si dezvolte abilitatile practice.

REALIZAREA PRACTICA

Prin scoaterea strapului de legatura din K, potentiometrul lucreaza ca REOSTAT;

Identificati deosebirile;
Urmariti atent indicatia voltmetrului si retineti valoarea indicate;
Rotiti butonul ( axul) reostatului;
Veti costata ca voltmetrul arata mereu aceiasi valoare;
Explicati de ce?
Introduceti in circuit un bec sau un resistor;
Ce costatati daca rotiti butonul?
Explicati ce s-a intamplat;
Comparati cu aceiasi situatie de la lucrarea anterioara;
Stabiliti raportul de cauzalitate dintre I si U

19
LUCRAREA NR.15
GRUPAREA IN SERIE A BECURILOR

Lucrarea trateaza calitativ aceasta grupare.

Cosideram doua becuri grupate in serie
OBIECTIVE
Elevii sa:
o Dobandeasca deprinderi practice pentru viata de zi cu zi;
o Cunoasca avantajele si dezavantajele gruparii in serie a becurilor.

REALIZAREA PRACTICA
Verificati daca strapul din K este introdus .

Pe becuri se afla inscriptionat: 12V , 2W

Ce marimi fizice au fost inscriptionate?
Incercati sa faceti cateva calcule cu marimile de mai sus
Daca rotiti axul potentiometrului vati observa ca luminozitatea becurilor creste ( filamentele se inrosesc f.
putin).
Nu uitati ca panoul , limiteaza curentul .
Daca ati obtinut situatia de mai sus, acum puteti face urmatorul pas;
Luati un conductor si faceti legatura intre borna “ +” si borna “ C” de pe panou;
Ce s-a intamplat?
Rotiti axul potentiometrului? Explicati ceea ce constatati;
Scoateti pe rand: un bec apoi un strap. Ce s-a intamplat?
Stabiliti avantaje si dezavantaje.
SCOATETI CONDUCTORUL DE LAGATURA DIN BORNELE “+” si ‘C”

20
LUCRAREA NR. 16
GRUPAREA IN PARALEL A BECURILOR

Lucrarea trateaza calitativ aceasta grupare.

Cosideram doua becuri grupate in paralel
OBIECTIVE
Elevii sa:
o Dobandeasca deprinderi practice pentru viata de zi cu zi;
o Cunoasca avantajele si dezavantajele gruparii in paralel a becurilor.

REALIZAREA PRACTICA
Verificati daca strapul din K este introdus.

Rotiti axul potentiometrului, de la zero la maxim ( rotire in sensul infiletarii)

Veti observa ca filamentele becurilor abia se inrosesc ;
Daca ati ajuns la situatia descrisa mai sus, treceti la secventa urmatoare;
Luati un conductor si faceti legatura intre borna “ +” si borna “ C” de pe panou;
Becurile lumineaza normal. Explicati
Selectati multimetru pe AMPERI “ A”, estimam curentul prin circuitul principal la o valoare cuprinsa
in intervalul 300 – 400 mA
Introduceti ampermetrul in circuitul principal ( in locul strapului);
Notati valoarea indicata;
Scoateti pe rand strapurile din ramificatii;
Notati valorile obtinute;
Ce semnificatie au aceste valori? Ce mai constatati?
Stabiliti avantajele si dezavantajele ( daca exista) ale acestei grupar

21
LUCRAREA NR. 17
DETERMINAREA REACTANTEI CAPACITIVE

De fapt se verifica legea lui Ohm in curent alternative

Xc = 1 / ωC si I = UC / Xc de unde rezulta: XC = Uc / I;
C = 1 / ωXc in care ω = 2πυ si υ = 50 Hz;
OBIECTIVE
 Verificarea legii lui Ohm in c.a;
 Determinarea capacitatii electrice a condensatorului folosit;
 Elevii sa capete deprinderi de masuratori in c.a;
REALIZAREA PRACTICA

C = 1μF nepolarizat
 Se comuta selectorul alimentatorului pe pozitia c.a.
 Daca dispuneti de multimetre, selectati pozitiile mA si V in curent alternativ;
 Variati tensiunea cu ajutorul potentiometrului;
 Pentru fiecare valoare a lui Uc, cititi indicatiile mA;
 Intocmiti un tabel de date de forma:
Nr. Uc(V) I (mA) Xc = Uc/I (Ω) Xcmed (Ω) C = 1 / ωXc (μF) Observatii
Crt.
1 4,9 1,5 3,2* 103
2 6,65 2 3,325 *103 3,28*103 0,97
3
3 8,29 2,5 3,316*10
 Am efectuat cateva masuratori si datele le-am trecut in tabelul de mai sus;
 Incercati un calcul al erorilor

22
LUCRAREA NR.18

DETERMINAREA REACTANTEI INDUCTIVE

Se verifica legea lui Ohm in curent alternativ folosind o bobina.

XL = ωL si I = Ub / Zb
Ub = tensiunea la bornele bobinei;
Zb = impedanta bobinei;
OBIECTIVE
Verificarea legii lui Ohm in curent alternative;
Determinarea inductantei unei bobine;
Elevii sa –si dezvolte abilitati practice in domeniul masuratorilor.
REALIZAREA PRACTICA

Bobina are rezistenta pur ohmica R (a firului conductor folosit la bobinaj) si prezinta in c.a. XL , reactanta
inductiva.
 R se masoara cu ohmetrul;
 Se variaza tensiunea cu ajutorului potentiometrului si se citesc indicatiile miliampermetrului;;
 Valorile obtinute se trec intr-un tabel de date de forama de mai jos
Nr. UL I (mA) Zb = UL/I Zbmed X L  Z b2  R 2 R (Ω) L = XL / ω Lmed Obs.
Crt. (V) (Ω) (Ω) (Ω) (m H )
1 1,6 55,8 28,67
2 2,1 73,5 28,57 28,51 24,83 14 79,09
3 2,6 91,5 28,41
4 3,6 126,7 28,41

Am realizat un experiment folosind o bobina cu 2x500 spire in care am intodus un miez de fier si rezultatele le-
am trecut in tabelul de mai sus.
 R = 14Ω masurata cu ohmetrul

23
LUCRAREA NR. 19
Experimente cu folosirea osciloscopului
Vizualizarea tensiunii alternative sinusoidale

u = Umax sinωt
OBIECTIVE
 Sa vizualizam caderea de tensiune pe un resistor ;
 Sa obisnuim elevii sa foloseasca osciloscopul:
o Rolul butoanelor de pe partea frontala a osciloscopului;
o Rolul baleiajului ( pe orizontala);
o Cum se scoate din functiune baleiajul si de ce?
REALIZAREA PRACTICA

 Se realizeaza montajul din figura de mai sus;

 Se selecteaza c.a. din comutatorul de la alimentator;
 Se conecteaza iesirile “ Y “ si “ O “ la intrarile “ Y “ si “ masa “ ale osciloscopului;
 Pe ecranul osciloscopului va aparea oscilatia sinusoidala a tensiunii alternative.
 Se poate mari sau micsora amplitudinea oscilatiei sinusoidale cu ajutorul potentiometrului de la
intrarea panoului, sau din amplificarea osciloscopului;
 Daca , sinusoida nu este stabila pe ecran, se manevreaza butonul ( butoanele) bazei de timp aflat pe
partea frontala a osciloscopului;
 Notati rolul butoanelor.

24
LUCRAREA NR. 20
Experimente cu folosirea osciloscopului
REDRESAREA MONOALTERNANTA CU
DIODA SEMICONDUCTOARE
Redresarea consta in transformarea tensiunii alternative in tensiune continuu pulsatorie.
Redresarea monoalternanta consta in suprimarea unei alternante ( de exemplu, cea negativa) a tensiunii
alternative sinusoidale, cu ajutorul unei diode semiconductoare.
SCHEMA ELECTRICA

U1 – tensiune de la intrarea in redresor ( alternativa )

U2 – tensiunea de la iesirea redresorului ( tensinune continuu pulsatorie)

 Se selecteaza c.a. din comutatorul alimentatorului;

 Se conecteaza iesireile “ Y “ si “ O “ de pe panou la intrarile “ Y “ si “ masa “ al osciloscopului;
 Pe ecranul osciloscopului va aparea forma tensiunii redresate monoalternanta;
 Stabilizati imaginea pe ecranul osciloscopului din baza de timp;

U1 U2
Conectati un condesator cu C = 1000μF, ce observati?
Daca nu observati nimic, mariti amplificarea pe Y
S-au micsorat ondulatiile si spunem ca am filtrate tensiunea continuu pulsatorie.
Explicati functionarea filtrului de netezirea pulsatiilor.

25
LUCRAREA NR. 21
Experimente cu folosirea osciloscopului
REDRESOR DUBLA ALTERNANTA CU
DIODE SEMICONDUCTOARE
MONTAJ IN PUNTE
Cu acest montaj se realizeaza transformarea alternantei negative a tensiunii alternative in alternanta pozitiva (v.
foto. din anexa).
SCHEMA ELECTRICA

L a bornele AB se conecteaza rezistorul de sarcina Rs;

Cum sunt conectate diodele D1 si D3? Dar D2 si D4 ?
REALIZAREA PRACTICA

Bornele AB, din schema electrica, corespund bornelor 1 si 2 din montajul practice;
Bornele 1 si 2 sunt conectate cu bornele 3 si 4 ( pe verso) ;
Rezistorul de sarcina se conecteaza la bornele 3 , 4 si tot aici se conecteaza intrarea “ Y “ si “ masa “
osciloscopului;
Pe ecranul osciloscopului va aparea forma tensiunii redresate cu montajul in punte;
Conectati in parallel cu Rs un condesator de 1000μF. Ce observati?
Daca inca nu ati putut observa ceva, mariti amplificarea pe intrarea ‘ Y “ a osciloscopului;
Incercati sa explicate ceea ce observati.

26
LUCRAREA NR. 22
Experimente cu folosirea osciloscopului
VIZUALIZAREA OSCILATIILOR ELECTRICE CARE APAR IN
CIRCUITUL OSCILANT
Intr-un circuit oscilant, format dintr-un condesator de capacitate C, o bobina de
inductanta L si rezistenta “ pur ohmica” r, descarcarea condesatorului este oscilatorie
L
( daca se indeplineste conditia: r <2 descarcarea este periodica amortizata)
C

Cand se inchide K, condesatorul se incarca;

Cand se deschide K, condesatorul se descarca prin bobina;
Daca se indeplineste conditia de mai sus aceasta descarcare este periodica amortizata
( v. fofo. anexa)
REALIZAREA PRACTICA

R1 = 33Ω; R2 = 33Ω; C = 1μF; Bobina 2 x250 spire in care se poate introduce un miez de fier.
Se inchide si intrerupatorul K2 ( in punctual 2 vom avea in acest moment impulsuri dreptunghiulare care
simuleaza inchidera si deschiderea intrerupatorului K din schema electrica);
Se alimenteaza montajul cu tensiune alternativa sinusoidala 12V;
Se conecteaza intrarea “ Y “ a osciloscopului la borna “ Y “ de pe panou si “ masa “ osciloscopului la “
masa” panoului;
Se roteste axul potentiometrului de la intrare pana cand pe ecran apar oscilatiile produse in circuitul oscilant;
Daca nu apar, se introduce miezul de fier in bobina si se observa atent ecranul osciloscopului ( v. foto.
anexa);
OBSERVATI
Influenta introducerii miezului de Fe
Influenta nr. de spire
Comentati ceea ce observati.

27
LUCRAREA NR. 23
Experimente cu folosirea osciloscopului
VIZUALIZAREA CURBELOR DE INCARCARE SI
DESCARCARE A CONDENSATORULUI PE REZISTOR

In paralel cu condensatorul se conecteaza un rezistor;

Avem nevoie de impulsuri dreptunghiulare care simuleaza inchiderea si desciderea circuitului;
Se inchide intrerupatorul K2 ( se introduce un strap de legatura;
Se alimenteaza montajul cu 12V c.a. ( comutati intrerupatorul alimentatorului pe pozitia c.a.);
REALIZAREA PRACTICA

R1 = 33Ω; R2 = 1kΩ; R = 100Ω; C = 22μF

 Se conecteaza intrarea “ Y “ a osciloscopului la borna “ Y “ de pe panou;
 NU UITATI - masa osciloscopului se conecteaza la borna de masa a panoului ( “ O “ )
 Se roteste axul potentiometrului de la intrare si se urmareste atent ecranul osciloscopului;
 De ce este nevoie de impulsuri dreptunghiulare?
 Daca rotiti axul potentiometrului in sensul sacaderii tensiunii alternative, la un moment dat observati pe
ecranul osciloscopului o sinusoida. PUTETI EXPLICA CEEA CE VEDETI?
 Daca nu, trimiteti intrebarea la adresa doru@romanati.ro;
 Consultati anexa pentru a vedea forma curbelor de incarcare si descarcare a
condensatorului pe resistor.
 Din consideratii teoretice se pot gasi curbele de incacare si descarcare a condensatorului pe resistor;
 Partea experimentala confirma consideratiile teoretice.
 Daca veti lucra atent , experimentul va fi reusita a abilitatilor pe care le-ati dobandit utilizand osciloscopul
didactic.

28
LUCRAREA NR. 24
Experimente cu folosirea osciloscopului
VIZUALIZAREA CURBEI DE VARIATIE A CURENTULUI ELECTRIC LA
INCHIDERA SI DESCHIDEREA UNUI CIRCUIT CU BOBINA
AUTOINDUCTIA
CONSIDERATII TEORETICE
Cand printr-o bobina circula un curent constant I, suprafata limitata de aceasta va fi
strabatuta de un flux de inductie magnetica Φ, constant:
  BS cos  formula de definitie; pentru bobina:
NI
 = 0 ; Φ =NBS dar, B =μ 
l
N 2S N 2S
Φ=  I ; se noteaza cu L =  si
l l
  LI (1)
L = inductanta bobinei ;
I = intensitatea curentului electric ce strabate bobina.
Daca curentul care circula initial prin bobina variaza, atunci variaza si fluxul magnetic
limitat de bobina:
∆Φ = L ∆I si conform legii inductiei electromagnetice in circuit apare t.e.m.( indusa in
propriul circuit) de AUTOINDUCTIE:
 ( LI )
e = - ∆Φ/∆t ; e   
t
I
e  L (2) relatia reprezinta legea autoinductiei.
t
Autoinductia este fenomenul de inductie electromagnetica in propriul circuit , datorita
variatiei curentului electric care circula prin acel circuit;
T.e.m autoindusa produce un curent care se va suprapune peste curentul initial;
Conform legii lui Lenz, t.e.m. autoindusa are un astfel de sens , incat prin fluxul
magnetic la care da nastere (indus), se opune cresterii sau descresterii fluxului magnetic
inductor. Variatia curentului electric intr-un circuit, se produce cel mai usor prin
inchiderea si deschiderea circuitului;
La inchiderea circuitului curentul autoindus este de sens contrar curentului initial si
acesta intarzie sa ia valoarea maxima;
La deschiderea circuitului curentul autoindus ( respectiv t.e.m. autoindusa) este de
acelasi sens cu curentul initial si acesta intarzie sa ajunga la valoarea zero;
Autoinductia se produce nu numai la inchiderea si deschiderea circuitului, ci ori de
cate ori variaza intensitatea curentului electric intr-un circuit cu inductanta apreciabila;
Circuitul care produce flux magnetic variabil se numeste INDUCTOR si circuitul in care
apare t.e.m. se numeste INDUS;
In cazul autoinductiei , circuitul in care se produce ∆I, joaca rolul si de inductor si de
indus;
SCHEMA ELECTRICA
Schema electrica contine o bobina cu miez de fier in forma literei U;
Pentru inchiderea circuitului magnetic se utilizeaza si un miez de fier in forma literei I

29
REALIZAREA PRACTICA
Analizand schema electrica de mai sus, ar trebui sa inchidem si sa
deschidem mecanic intrerupatorul K in vederea vizualizarii variatiei
curentului electric prin bobina.
Vom alimenta circuitul de mai sus cu tensiune electrica alernativa sinusoidala;
Montajul experimentului este redat in schema de mai jos:

Se inchide K2 cu un strap; In punctul 2 avem impulsuri dreptunghiulare ( simuleaza inchiderea si

deschiderea circuitului electric)
Se conecteaza intrarea “ Y “ a osciloscopului la borna “ Y “ de pe panou;
Sr roteste axul potentiometrului de la intrare pana cand pe ecranul osciloscopului apare curba de
variatie a curentului la inchiderea si deschiderea circuitului;
Daca tensiunea de la intrare are valoarea prea mica, astfel incat in punctul 2 valoarea este sub 0,6 V,
generatorul d impulsuri dreptunghiulare nu intra in functiune;
Din consideratii teoretice se poate obtine forma curbelor de variatie a curentului la inchiderea si
deschiderea circuitului;
Relatia 2, pentru Δt → 0 devine o ecuatie diferentiala care se poate rezolva;
Experimentul de mai sus verifica consideratiile teoretice;
Incercati sa inchideti circuitul magnetic; Ce observati?
Micsorati nr. de spire; Ce observati?
In locul bobinei introduceti un resistor cu R’ = 100Ω;
Ce observati? Dati o explicatie
Rotiti axul potentiometrului; Ce observati?
Daca nu gasiti raspuns la ceea ce observati apelati la adresa de e-mail doru@romanati.ro;
SUCCES !

30
LUCRAREA NR. 25
Experimente cu folosirea osciloscopului
VIZUALIZAREA CARACTERISTICII CURENT – TENSIUNE
PENTRU UN REZISTOR
SIMPLE CONSIDERATII TEORETICE

In cazul rezistorului, caracteristica curent – tensiune este data de LEGEA lui OHM PE O PORTIUNE DE
CIRCUIT:
U 1
I= respectiv I = U care reprezinta o dreapta ce trece prin origine si cu panta: tg = 1/R (v.fig.1);
R R
Rezistorul conduce in ambele sensuri, prin urmare dreapta se continua si in domeniul valorilor negative ale
tensiunii de alimentare;

Se ralizeaza schema celui mai simplu circuit electric

REALIZAREA PRACTICA

Se realizeaza montajul de mai sus ;

Se conecteaza in circuit rezistoare cu rezistenta electrica de 33Ω;
Se conecteaza la sursa de c.a. ( alimentatorul are un comutator);
Se conecteaza bornele Y si X ale osciloscopului la bornele Y si X de pe panou;
Se conecteaza masa osciloscopului la masa panoului;
Se scoate din functiune baleiajul osciloscopului ( osciloscopul are un buton care face
acest lucruj identificati-l);

31
Se actioneaza pe rand asupra celor doua potentiomete;
Pe ecranul osciloscopului se traseaza caracteristica I = f ( U ), care este o dreapta ce
trece prin originea sistemului de axe;
Prin rotirea axului potentiometrului de la intrare, caracteristica este trasata simultan in
domeniul valorilor positive si in domeniul valorilor negative;
Inclinarea dreptei de ecran o ajustam din potentiometrul P2;
Inlocuiti rezistorul R din drepta strapului, cu un altul cu R = 100Ω;
Ce observati? Explicati.

32
LUCRAREA NR. 26
Experimente cu folosirea osciloscopului
Vizualizarea caracteristicii curent – tensiune
pentru un bec

Se realizeaza cel mai simplu circuit electric; in locul rezistorului R, se conecteaza un bec
In aceasta situatie avem o dubla dependenta a intensitatii curentului prin bec si anume:
o Variatia curentului, datorata variatiei tensiunii de la borne;
o Variatia curentului, datorata variatiei rezistentei electrice a filamentului becului, cu
temperatura.
REALIZAREA PRACTICA

Se respecta toate instructiunile de la experimentul anterior ( lucrarea nr.23)

LA CE NE ASTEPTAM?
Rotiti axul potentiometrului de la intrare, de la minim la maxim;
Pe ecran veti observa ca s-a trasat o dreapta ce trece prin originea sistemului de axe;
Pe masura ce rotiti axul potentiometrului de la intrare, veti observa ca dreapta de pe ecranul osciloscopului
isi modifica inclinarea, in sensul micsorarii pantei;
Dati o explicatie;
A fost trasata caracteristica becului?
Puneti intrebari, pana cand va elucidati asupra fenomenului care a avut loc;
Manevrati potentiometrul P2 , pana cand obtinei o inclinare adecvata a dreptei ce apare pe ecran;

33
LUCRAREA NR. 27
Experimente cu folosirea osciloscopului

VIZUALIZAREA CARACTERISTICII CURENT – TENSIUNE

PENTRU O DIODA SEMICONDUCTOARE

1. Consideratii teoretice
Dioda conduce numai cand potentialul anodului este mai mare decat al catodului ( in
acest caz anodul este “+” pozitiv si catodul este “-“ negativ) si spunem ca dioda este
alimentata in sens direct. Daca potentialul anodului este mai mic decat al catodului ,
dioda nu conduce si spunem ca este alimentata in sens invers. In figurile de mai jos
sunt trasate cateva caracteristici, pentru diode semiconductoare in cateva situatii
teoretice:

simbolul diodei semiconductoare

fig.1a fig.1b fig.1c

fig.1d
fig.1a caracteristica unei diode ideale cu Rd = 0, Rinv →∞ si Ud = 0
fig.1b caracteristica unei diode cu Rd = 0, Rinv →∞ si Ud > 0
fig.1c caracterisyica unei diode cu Rd ≠ 0, Rinv →∞ si Ud > 0
fig.1d caracteristica curent tensiune pentru o dioda reala.
Am facut urmatoarele notatii:
34
 Rd –rezistenta in sens direct;
Rinv –rezistenta electrica in sens invers;
Ud –tensiune de deschidere (desi este alimentata in sens direct dioda semiconductoare
nu conduce decat in situatia in care tensiunea de la bornele ei este mai mare decat U d,
care pentru diode cu siliciu are valoarea U d = 0.70V, iar pentru diode cu germaniu are
valoarea Ud =0.30V;
In general, Rinv are valoare foarte mare si practic curentul in sens invers este considerat
nul;
Cand tensiunea la bornele diodei este mai mare decat U d, dioda conduce si prezinta o
conductie neliniara pe o portiune mica , dupa care prezinta conductie liniara (v. fig.3d);
Din caracteristicile de mai sus, se vede ca pentru U < Ud (dioda alimentata in sens invers)
curentul are valoarea zero. Daca se mareste tensiunea inversa si trece de o anumita
valoare prescrisa de fabricant, dioda se “strapunge” si nu mai poate fi folosita ( de fapt
se distruge jonctiune p-n).
2. Schema electrica

3. Obiectivele
Ridicarea caracteristicii folosind osciloscopul;
Formarea deprinderilor de manuire a osciloscopului;
4.Aparate si materiale
Panoul prntru experiente de electricitate;
Osciloscop;
Dioda semiconductoare (se poate folosi orice tip de dioda semiconductoare cu Si ce are
Rd >4Ω);
Rezistor de sarcina Rs = 33Ω;
Strapi de legatura pentru asigurarea continuitatii circuitului;
Sursa de tensiune alternativa cu valoarea eficace U = 12V.
5. Realizarea practica cu ajutorul panoului FIZ-EL-10 :

35
Se respecta toate instructiunile de la Lucrarea nr.23
Se alimenteaza dipolul la borne cu tensiune alternativa sinusoidala si de valoare eficace
U = 12V;
Se conecteaza osciloscopul la bornele de pe panou astfel:
1. Se scoate din functiune baleiajul osciloscopului (osciloscopul are aceasta
facilitate) si in mijlocul ecranului apare un punct luminos;
2. Intrarea X a osciloscopului se conecteaza la borna X de pe panou;
3. Intrarea Y a osciloscopului se conecteaza la borna Y de pe panou;
4. “Masa” osciloscopului la borna de”masa” a panoului;
Variind tensiunea de alimentare cu ajutorul potentiometrului de pe panou , pe ecranul
osciloscopului apare carcteristica reala a diodei I = f(U) ( v. anexa), ce coincide cu
caracteristica teoretica din fig. 1d.
Caracteristica este trasata automat si in domeniul valorilor negative ale tensiunii de
alimentare:
Alternanta “+” traseaza graficul in domeniul valorilor pozitive , si alternanta “-“ ,
traseaza graficul in domeniul valorilor negative;
In acest experiment , se pleaca de la valoarea zero a tensiunii de alimentare si se obseva
ca:
Pe masura ce creste tensiunea la bornele de intrare ale dipolului, graficul “merge” atat
spre stanga ( curent “0”, domeniul valorilor negative pentru tensiune) cat si spre dreapta
( valoare “0” pana in momentul deschiderii diodei , dupa care o conductie neliniara si
apoi o linie dreapta ce face un anumit unghi cu axa tensiunii) ;
Graficul porneste din origine, simultan din centrul ecranului, spre dreapta si spre
stanga;
Manevrati potentiometrele de pe panou si observati ecranul osciloscopului;

36
LUCRAREA NR. 28
Experimente cu folosirea osciloscopului

Experimente in care se foloseste osciloscopul

STUDIEREA CUADRIPOLILOR
RIDICAREA CARACTERISTICILOR DE TRANSFER

Cuadripoli cu diode semiconductoare

LIMITATOR SUPERIOR DE TENSIUNE

LIMITATOR INFERIOR DE TENSIUNE
1. Consideratii teoretice
Limtatoarele de tensiune sunt dispozitive ( cuadripoli in cazul acestei lucrari de laborator v.
fig.2) care furnizeaza la iesire o tensiune proportionala cu tensiunea de la intrare, numai
atunci cand aceasta se afla cuprinsa intre anumite limite, numite praguri de limitare.
Daca tensiunea de la intrare depaseste pragurile de limitare, tensiunea de la iesire ramane
constanta.
Limitatoarele se realizeaza cel mai simplu cu diode semiconductoare si rezistoare.
Pentru claritate consideram dioda ideala, cu caracteristica curent – tensiune din fig.1 si
cu:

 Rd = 0
 Rinv →∞
 Ud = 0,7V ( dioda cu Si)

fig.1 fig.2
Caracteristica I = f ( U ) Schema limitatorului
superior
Pentru U > 0
 U € [0, Ud) Uout = Uin dioda este blocata si pe acest interval graficul este o
dreapta ce trece prin origine si inclinata la 450;
 U ≥ Ud dioda se deschide si intra in stare de conductie si prin urmare, marind
in continuare tensiunea la intrare, la iesirea cuadripolului tensiunea ramane
practic constanta si egala cu Ud ( rezistenta electrica a diodei in sens direct
este considerata „0”).
Pentru U < 0
 Dioda fiind polarizata in sens invers, se afla in stare blocata si prin urmare,
tensiunea de la intrare o regasim la iesirea cuadripolului.
37
  Uout = Uin reperezinta o dreapta ce trece prin origine cu tg =1
Caracteristica de transfer, conform consideratiilor teoretice de mai sus, este redata in fig.3a
si fig.3b:

Limitator superior Limitator inferior

fig.3a fig.3b

2. Aparate si materiale
Panou pentru experiente de electricitate FIZ-EL-10;
Osciloscop;
Rezistor cu R = 34KΩ:
Dioda cu siliciu Rd = 0 ( diode de comutatie);
Sursa de tensiune alternativa de valoare eficace U = 12V;
Strapi de legatura pentru asigurarea continuitatii circuitului.
3. Scopul
 Vizualizarea pe osciloscop a caracteristicii de transfer:
 De a face o comparatie intre caracteristica de transfer ridicata conform
consideratiilor teoretice cu cea ridicata experimental.
4. Realizarea practica a experimentului folosind panoul FIZ-EL-10
Modul de lucru
Se realizeaza cuadripolul din fig.2,asa cum se arata in fig.4 si foto.16a;
Se conecteaza panoul la tensiune alternativa cu U = 12V;
Se scoate baleiajul osciloscopului prin actionarea intrerupatorului special pentru acest
lucru;
Se concteaza osciloscopul la panou; bornele X , Y si „masa” , la bornele de pe panou
inscrise cu aceleasi litere;
Se observa ca, la inceput vom avea un punct in mijlocul ecranului, dupa care rotim axul
potentiometrului aflat pe panou si caracteristica de transfer este ridicata simultam spre
domeniul tensiunilor pozitive si negative ;
Se observa ca, la iesirea cuadripolului alternanta pozitiva este „taiata” ( la valoarea
tensiunii de deschidere a diodei semiconductoare), in timp ce alternanta negativa se
prezinta ca la intrarea cuadripolului, si spunem ca TENSIUNEA ESTE LIMITATA
SUPRIOR la valoarea Ud = 0,70V;
In final, se observa ca aceasta caracteristica ridicata experimental este identica cu cea
ridicata din consideratii teoretice ( v. fig.3a);

38
Daca se trece oscilposcopul pe optiunea „baleiaj” , dispare caracteristica de transfer si
apare forma semnalului la iesirea cuadripolului, asa cum se vade in foto.16b ( alternanta
pozitiva este pur si simplu „taiata” ) :
Daca se inverseaza tensiunea de alimentare, se obtine limitatorul inferior de tensiune, a carui
caracteristica de transfer este redata in fig.3b si foto.16c si forma tensiunii la iesirea
cudripolului in foto16.d.
o Tensiunea este limitata la valoarea Ud = - 0,7V.

fig.4

Caracteristica de transfer pt. limitator superior

39
 Caracteristica de transfer pt. limitator inferior

foto.16b foto.16d

Ridicarea caracteristicii cu ajutorul a doua

voltmetre
 Se conecteaza doua voltmetre: unul la intrarea cuadripolului si cel de-al doilea la iesirea
cuadripolului;
 Cu ajutorul potentiometrului aflat pe panou se variaza tensiunea electrica la intrarea
cuadripolului din fig.2 , se citesc indicatiile celor doua voltmetre si se consemneaza in
tabelul de date;
6. Tabel de date experimentale
Rezultate inregistrate in experimentul demonstrativ efectuat la clasele a X-a in anul scolar
2004-2005:

Nr.crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Uin 0,2 0,3 0,4 0,5 0.6 0,7 0,8 0,9 1,00 1,20 1,30 1,40
Uout 0,2 0,3 0,4 0,5 O,58 0,62 0,65 0,68 0,69 0,70 0,70 0,70

Tema:
 Cu datele experimentale sa se reprezinte grafic, pe hartie milimetrica, Uout = f(Uin);
 Observati atent caracteristica obtinuta.

40
41
42
43
44
45
46
 CERTIFICAT DE GARANTIE

Denumirea produsului: MODULUL DE ELECTRICITATE “ PANOUL FIZ-EL-10”

Firma producatoare: P.F. CIOBANU TUDOR
C.U.I.: 1481201280791
Produsul de mai sus, este destinat laboratoarelor de fizica din scoli generale si licee.
Respectand instructiunile, materialul didactic “ PANOUL FIZ-EL-10” poate fi folosit pe perioada nederminata
si producatorul asigura CONSULTANTA SI SERVICE gratuit pe termen nelimitat.
Daca constatati ca produsul achizitionat, nu mai functioneaza la parametrii proiectati, NU EZITATI SA MA
CONTACTATI LA:
Telefon: 512014 sau 0745 / 311816
e-mail : doru@romanati.ro

Va multumim ca ati ales acest material didactic si sunt convins ca EXPERIMENTELE pe care le veti
efectua,vor contribui la cresterea calitatii lectiilor de fizica.

DATA:
Producator: Ciobanu Tudor prof. de fizica Client,
semnatura

47
48