Anexă la OMTCT

nr................din...............

INSTRUCŢIUNI PENTRU PREÎNTÂMPINAREA ŞI COMBATEREA

ÎNZĂPEZIRILOR LA CALEA FERATĂ NR. - 311
 PARTEA 1
CAPITOLUL I
Generalităţi
SECŢIUNEA 1
Domeniu de aplicare
Art.1. - (1) Căderile abundente de zăpadă, precum şi viscolele, pot provoca întreruperi în
circulaţia trenurilor, prin înzăpezirea liniilor şi instalaţiilor feroviare.
(2) Transporturile feroviare trebuie să se desfăşoare cu regularitate şi fără întrerupere în
orice perioadă a anului, iar reuşita acţiunilor care trebuie întreprinse pentru menţinerea
circulaţiei trenurilor în timpul iernii depinde, în general, de măsurile luate înaintea căderii
zăpezii, pentru preîntâmpinarea înzăpezirilor liniei, precum şi de organizarea lucrărilor de
înlăturare a zăpezii atât în timpul viscolului, cât şi după încetarea lui.
(3) Prezentele instrucţiuni stabilesc sarcinile care revin gestionarului infrastructurii
feroviare şi operatorilor de transport feroviar pentru prevenirea şi combaterea înzăpezirilor,
precum şi modul de coordonare şi conducere a acţiunilor care trebuie întreprinse pentru
menţinerea circulaţiei trenurilor în timpul iernii.

SECŢIUNEA a 2- a
Precipitaţii şi fenomene meteorologice
Art. 2. - (1) Precipitaţiile atmosferice sunt vapori de apă condensaţi care cad din atmosferă
sub formă de ploaie, ceaţă, brumă, zăpadă sau grindină.
(2) Referirile la cantităţile de precipitaţii se fac, de regulă, la cantitatea de apă căzută în 24
de ore.
(3) Precipitaţiile se măsoară în milimetri - înălţimea stratului de apă depus pe metru pătrat
sau echivalentul său în litri.
(4) Dacă precipitaţiile sunt solide, sub formă de zăpadă, grosimea acestuia se echivalează
cu cantitatea de apă corespunzătoare, în funcţie de densitatea sa.
Art. 3. - (1) Precipitaţiile atmosferice sunt vapori de apă condensaţi care cad din atmosferă
pe suprafaţa pământului sub formă de ploaie, ceată, brumă, zăpadă, grindină.
(2) Precipitaţiile atmosferice pot fi de mai multe feluri:
a) ploaie - precipitaţie sub formă de picături de apă provenite din condensarea vaporilor
din atmosferă;
b) burniţă - ploaie măruntă şi deasă, adesea însoţită de ceaţă;
c) bură - ploaie măruntă şi deasă;
d) ninsoare, zăpadă - precipitaţie solidă sub formă de fulgi, alcătuiţi din cristale de apă
îngheţată; strat provenit din aglomerarea acestor cristale când temperatura solului este sub 0˚C.
e) lapoviţă - precipitaţie sub formă de ploaie amestecată cu ninsoare, zăpadă apoasă;
f) grindină - precipitaţie sub formă de particule de gheaţă, de formă sferoidală, conică sau
neregulată;
g) măzăriche - precipitaţie sub formă de bobiţe de zăpadă sau de gheaţă;
h) zloată – precipitaţie sub formă de ploaie amestecată cu zăpadă.
Art. 4. - Fenomenele meteorologice speciale sunt:
a) ceaţă - pâclă, negură - suspensie existentă în atmosferă sub formă de particule de apă
foarte mici, rezultate din vaporizarea apei de pe pământ, şi care îngreunează vizibilitatea;

2
 b) chiciură - promoroacă - depunere de cristale de gheaţă pe obiecte, crengi, provenită în
timpul iernii;
c) brumă - depunere de cristale de zăpadă pe plante, pe sol, şi pe obiecte care se formează
noaptea - în anotimpurile de tranziţie - prin îngheaţarea vaporilor de apă din atmosferă;
d) îngheţ la sol - scăderea temperaturii suprafeţei solului sub 0˚C;
e) polei - depunere de gheaţă, compactă şi netedă, în general transparentă care acoperă
solul, arborii şi obiectele şi care provine din îngheţarea picăturilor de ploaie sau de burniţă.
Poleiul de pe sol nu trebuie confundat cu gheaţa la sol;
f) vânt - deplasarea pe orizontală a unei mase de aer, caracterizată prin viteză şi direcţie de
deplasare şi care provine din diferenţa de presiune existentă între două regiuni ale atmosferei;
g) promoroacă - depunerea unui strat subţire de gheaţă pe arbori, pe timp de iarnă, şi care
se formează din vapori de apă sau picături de ploaie;
h) viscol - vânt puternic, care depăşeşte gradul 7 pe scara lui Beaufort, însoţit sau nu de
ninsoare sau lapoviţă şi care transportă zăpada la suprafaţa solului.
Viscolele pot fi:
- viscol cu ninsoare, denumit şi viscol de sus, produs de vânturi puternice, care suflă în
straturile superioare ale atmosferei şi care antrenează zăpada în cădere;
- viscol fără ninsoare, denumit şi viscol de jos, produs de vânturi puternice fără zăpadă,
care suflă sub un unghi de 4º - 5º cu orizontala şi spulberă zăpada căzută anterior pe suprafaţa
pământului;
- viscol general, când viscolul de sus se produce simultan cu viscolul de jos;
- furtună de zăpadă, când viscolul general este însoţit şi de o cădere abundentă de zăpadă.
i) vijelie - vânt foarte puternic, adesea însoţit de descărcări electrice şi de precipitaţii
atmosferice; viteza vântului creşte brusc - poate depăşi 100 km/oră - pentru o perioadă de timp
scurt, şi este însoţită şi de o schimbare a direcţiei, în majoritatea cazurilor la fel de rapidă.
Încetarea fenomenului este la fel de bruscă;
j) vârtej - vânt puternic, vijelios, care se învârte pe loc, ridicând în aer obiectele uşoare;
k) zăpor - aglomerare de sloiuri de gheaţă, care se formează primăvara într-un punct al
unui râu, îndeosebi la coturi sau pe secţiuni de scurgere mai înguste, datorită căreia se produc
creşteri de nivel şi inundaţii;
l) zai - sloiuri de gheaţă care plutesc liber pe suprafaţa unei ape.
Art. 5. - (1) Vizibilitatea este starea de claritate a atmosferei, exprimată prin distanţa
maximă până la care obiectele, luate ca punct de reper, pot fi observate în condiţii atmosferice
date.
(2) Vizibilitatea se consideră:
- bună - pentru distanţe mai mari de 300 m.
- redusă - pentru distanţe cuprinse între 300 şi 50m.
- foarte redusă - pentru distanţe mai mici de 50 m.
Art. 6. - Avalanşele de zăpadă se produc în regiunile muntoase, din cauza alunecării de pe
versantul muntos pe calea ferată a unei mase de zăpadă, care antrenează uneori sfărâmături de
stânci, arbori şi altele asemenea.

SECŢIUNEA a 3-a
Determinarea direcţiei şi vitezei vântului
Art. 7. - (1) Direcţia vântului se determină cu ajutorul giruetelor - fig. 1, prin indicarea
direcţiei de unde suflă vântul şi nu a direcţiei către care el se deplasează.
(2) Tipurile de giruete utilizate în activitatea gestionarului infrastructurii feroviare trebuie
să fie agreat de Autoritatea Feroviară Română, denumită în continuare AFER.
(3) Valorile unghiurilor de oscilaţie corespunzătoare diverselor viteze ale vântului din
tabelul nr. 1 sunt indicate de numărul de ordine al dinţilor, în faţa cărora oscilează placa sub
acţiunea vântului - pentru girueta de tip Vild.

3

Nr. de ordine al Valoarea
dintelui Unghiului
1 0º
2 4º 1’
3 15º 7’
4 31º 7’
5 45º 7’
6 58º
7 72º 6’
8 80º 5’
Tabelul nr. 1
Grade Beaufort Viteza vântului în m/s
Placă cu greutate 200 g Placă cu greutate 800 g
0 0 0
2 2 5,6
3 4 8,9
4 6 13,4
5 8 18,9
6 10 24,5
7 14 30,6
8 20 38,9 - 44,5

(4) Pentru ca viteza să nu fie influenţată de obstacolele din jur - clădiri, pomi, pădure -
instalarea giruetei se efectuează la înălţimea de 10 m şi la o depărtare de 10 ori mai mare, decât
înălţimea obstacolului respectiv.

Fig. 1.
Girueta Vild

(5) Direcţia vânturilor dominante se stabileşte de către subunităţile de întreţinere a căii -

secţiile de întreţinere a căii pe baza observaţiilor, trasate sub formă grafică pe roza vânturilor şi
corelate cu evidenţele statistice existente la centrele meteorologice teritoriale.
(6) Colaborarea cu centrele meteorologice teritoriale se realizează în baza contractelor
încheiate între gestionarul infrastructurii feroviare şi Institutul Naţional de Meteorologie şi
Hidrologie.
(7) În modelul de grafic trasat pe roza vânturilor – fig. 2 - pe cele patru axe, s-a notat, la o
scară convenabilă, numărul de zile în care vântul a bătut din aceeaşi direcţie.

Fig. 2. - Roza vânturilor - direcţia vânturilor dominante este Nord - Est.

Art. 8. - (1) Viteza vântului se poate determina cu girueta sau cu anemometrul.

4
 (2) Piesa receptoare, care se roteşte sub acţiunea vântului, la unele anemometre, este un
sistem de cupe, iar la altele o morişcă cu palete.
Sistemul de cupe anemometrice poate fi format din 3 cupe aşezate perpendicular pe un ax
vertical, dispus astfel încât tijele de susţinere ale acestora formează între ele unghiuri de 120º -
cupe Patterson - iar alte sisteme cu 4 cupe unde tijele de susţinere formează între ele unghiuri de
90º - cupe Robinson.
(3) Descrierea vântului în funcţie de viteză, corespunzător scării Beaufort, este prezentată
în tabelul nr. 2.

Tabelul nr. 2
Scara lui Beaufort
Viteza Scara lui Presiunea Descrierea Observaţii
vântului Beaufort kg/m² vântului
Km/h
0 0 0 liniştit fumul din coşuri iese liniştit
4 1 0,1 aproape liniştit fumul se abate uşor
frunzele freamătă, mişcarea aerului
7-11 2 1,1 puţin vânt
se simte cu faţa, steagurile fâlfâie
ramurile mici se mişcă, începe o
14 -22 3 3,1 vânt slab deplasare uşoară a zăpezii de-a
lungul stratului, steagurile fâlfâie
se ridică praful, se clatină ramurile
22-29 4 8,5 vânt potrivit mici, căderea de zăpadă se
transformă în viscol
se mişcă ramurile mijlocii, fumul se
32-36 5 12,5 vânt tăricel abate la ieşire din coşuri, vântul
produce fluierături
se clatină ramurile şi trunchiurile
vânt destul de subţiri ale arborilor, firele reţelelor
40-47 6 21
tare zbârnâie, zgomotul vântului se aude
în încăperi
ramurile mari se îndoaie, arborii
50-61 7 36 vânt tare mici se clatină, apar dificultăţi în
mişcarea oamenilor
arborii mijlocii se clatină, ramurile
65-72 8 50 vânt puternic sunt rupte, ţigla este smulsă de pe
case
ramurile groase şi arborii mai mici
76-86 9 72 vijelie sunt rupţi, coşurile de fum sunt
distruse
arborii sunt smulşi din rădăcină,
90-101 10 98 vijelie mare stâlpii de telegraf sunt rupţi, se
produc distrugeri
104-119 11 136 tempestă se produc distrugeri mari
122 şi 143 şi mai se produc dezastre
12 uragan
mai mult mult

SECŢIUNEA a 4 -a
Cauzele care produc înzăpeziri şi observaţii în legătură cu depunerile de zăpadă
Art. 9. - (1) Ninsoarea produce acoperirea căii ferate, atât în debleuri, cât şi în rambleuri,
cu un strat uniform şi afânat de zăpadă, care, deşi nu prezintă un pericol însemnat pentru
circulaţia trenurilor, măreşte rezistenţa liniei şi afectează regularitatea circulaţiei prin

5
prelungirea timpilor de mers.
(2) Este necesar ca şinele şi în special aparatele de cale să fie permanent curăţate de
zăpadă.
(3) În cazul unei ninsori îndelungate pe o linie cu circulaţie redusă, pericolul de înzăpezire
poate fi evitat prin curăţare manuală sau prin intervenţie cu utilajele de deszăpezire.
Art. 10. - (1) Viscolele prezintă o ameninţare serioasă pentru circulaţia trenurilor deoarece,
în locurile care nu sunt suficient protejate sau sunt protejate defectuos, se formează depuneri de
zăpadă compactă.
(2) Aceste depuneri sunt periculoase în special pe liniile în rampă, pe timp de viscol de
lungă durată şi în lipsa unor apărări sigure.
Art. 11. - (1) Depunerile de zăpadă se caracterizează prin densitate şi rezistenţă.
(2) Prin densitatea relativă a zăpezii se înţelege raportul dintre volumul apei şi volumul de
zăpadă din care a rezultat această apă.
(3) După densitatea relativă, zăpada poate fi:
a) afânată - cu densitatea 0,08-0,24 kg/dm³;
b) cu densitate medie - cu densitatea 0,25-0,34 kg/dm³;
c) tare - cu densitatea 0,35-0,45 kg/dm³;
d) foarte tare - cu densitate mai mare de 0,45 kg/dm³.

Art. 12. - Îndepărtarea zăpezii trebuie să se efectueze imediat după ninsoare, evitându - se
astfel formarea zăpezii compacte - tare şi foarte tare- care poate fi înlăturată mult mai greu.
Art. 13. - (1) Depunerile de zăpadă pe platforma căii, depind de profilul transversal al
acesteia.
(2) Viteza vântului este mai mică la nivelul solului iar dacă acesta este acoperit cu plantaţii
viteza se reduce şi mai mult.
(3) Dacă un curent de aer traversează un debleu, viteza sa în interiorul debleului se
micşorează începând de la marginea lui spre centru, iar în unele puncte iau naştere curenţi de
sens contrar, formându-se astfel o mişcare de vârtej.
Art. 14. – (1) În mişcarea curentului din debleuri până la 8,50 m adâncime - fig. 3, se
distinge un vârtej principal şi două vârtejuri secundare care apar în cele două şanţuri ale căii.
(2) Vârtejurile sunt cauza principală de formare a depunerilor de zăpadă în debleuri.
(3) Vârtejurile secundare provoacă înzăpezirea şanţurilor, iar vârtejul principal înzăpezeşte
restul debleului.

Vărtej
principal

Vărtej
secundar
Fig. 3. - Formarea curenţilor în debleuri cu adâncime de până la 8,50 m
Art. 15. - (1) În timpul viscolelor, se constată că zăpada de la suprafaţă este spulberată de
vânt şi se poate ridica până la înălţimea de 2 metri.
(2) 85-90% din cantitatea zăpadă care este antrenată în timpul viscolului pe această
înălţime de 2 m, provine din stratul de la suprafaţa solului.

6
 (3) O parte din zăpada antrenată în timpul viscolului este reţinută de obstacolele pe care le
găseşte în cale - copaci, plantaţii, case, material rulant staţionat - iar altă parte ajungând de
exemplu la un debleu fără apărare, alunecă de-a lungul taluzului şi, din cauza curenţilor de aer
de sens contrar întâlniţi în interiorul debleului formează depuneri de zăpadă - cazul debleurilor
între 0,40 - 8,50 m.
Art. 16. - În debleuri mici - fig. 4 - de până la 0,40 m, se formează numai cele două
vârtejuri secundare care provoacă înzăpezirea şanţurilor.

Fig. 4. - Formarea curenţilor în debleuri mici

Art. 17. - Debleurile cu adâncimea mai mare de 8,50 m - fig. 5 - de regulă, nu se

înzăpezesc, depunerile de zăpadă realizându - se în special pe primul taluz întâlnit de curent -A-
precum şi în şanţul corespunzător taluzului din faţa curentului -B

Fig. 5. - Formarea curenţilor în debleuri cu adâncime mai mare de 8,50 m.

Fig. 6. - Formarea curenţilor şi a depunerilor de zăpadă pe rambleuri înalte

Art. 18. - (1) În rambleurile înalte de peste 12 m - fig.6 - zăpada se depune chiar pe linie.
(2) Curenţii de aer, lovindu-se de taluzul mare al rambleului, se îndreaptă în lungul
acestuia, iar la partea superioară a rambleului, întâlnind curenţi normali, le deviază direcţia în
sus după diagonala paralelogramului de forţă; din această cauză, deasupra căii se formează un
spaţiu liniştit, favorizând depunerile de zăpadă.
Art. 19. - La rambleurile cu înălţime de până la 0,65 m, zăpada este spulberată de vânt -
fig. 7.

7
 Fig. 7. - Depuneri de zăpadă la rambleuri mici .
Art. 20. - (1) Din cauza presiunii produsă de buzele bandajelor, în lungul şinelor se
formează creste de zăpadă - fig. 8.
(2) Crestele de zăpadă trebuie îndepărtate deoarece, din cauza zăpezii căzute, precum şi a
celei antrenate datorită circulaţiei trenurilor, se favorizează depunerile de zăpadă la viscolele
următoare.

Fig. 8. - Formarea crestelor de zăpadă.

Art. 21. - În cazul liniilor în profil mixt, înzăpezirile se pot produce ca în fig. 9.10 şi 11.

Fig. 9. - Primul caz de înzăpezire a liniilor în profil mixt .

Fig. 10. - Al doilea caz de înzăpezire a liniilor în profil mixt.

Fig. 11 - Al treilea caz de înzăpezire a liniilor în profil mixt.

8
 CAPITOLUL II
Stabilirea şi evidenţa porţiunilor înzăpezibile.
Clasificarea liniilor de cale ferată după gradul lor de înzăpezire.
SECŢIUNEA 1
Stabilirea porţiunilor înzăpezibile ale liniei de cale ferată
Art. 22. - (1) Poziţia unei linii de cale ferată faţă de direcţia vânturilor dominante are o
mare influenţă asupra posibilităţilor şi gradului de înzăpezire, cele mai frecvente înzăpeziri
producându-se, în majoritatea cazurilor, datorită vânturilor care bat lateral căii.
(2) Direcţia vânturilor dominante se stabilieşte, conform celor stabilite la art. 7 pct. 5.
Art. 23. - Graficul cu amplasarea lucrărilor de apărare împotriva înzăpezirii căii se
întocmeşte pe baza observaţiilor obţinute în intervalul 1 octombrie - 31 martie.
Art. 24. - (1) Roza vânturilor stă la baza corectării lucrărilor de apărare împotriva
înzăpezirii şi poate prezenta variaţii mari, chiar pe distanţe mici, din cauza condiţiilor locale:
relief, păduri, clădiri.
(2) Pe baza graficelor vânturilor dominante şi a observaţiilor efectuate timp de mai mulţi
ani asupra fiecărei porţiuni de cale expusă înzăpezirii, se stabilesc poziţiile şi lungimile liniilor
de apărare respective.
(3) Pe porţiunile de linie neînzăpezibile unde nu este necesar să intervină plugurile de
zăpadă, nu se montează indicatori pentru aceste utilaje - anexa nr. 1.

SECŢIUNEA a 2 - a
Evidenţa porţiunilor înzăpezibile ale liniei de cale ferată
Art. 25. - (1) Evidenţele porţiunilor înzăpezibile ale căii, întocmite pentru perioade lungi
de timp, se reactualizează permanent de către secţiile de întreţinere a căii şi compartimentul de
linii din regionala de cale ferată.
(2) Schimbările apărute în situaţia porţiunilor înzăpezibile se operează în evidenţe numai
cu aprobarea conducerii gestionarului infrastructurii feroviare, pe baza propunerilor
compartimentul de linii din regionala de cale ferată, avizate de directorul regional.
(3) Evidenţa porţiunilor de linie înzăpezibile trebuie să cuprindă:
a) denumirea liniei de cale ferată;
b) intervalul de staţii unde se găseşte porţiunea înzăpezibilă;
c) poziţia kilometrică;
d) lungimea în metri;
e) pe ce parte a liniei se găseşte - stânga sau dreapta;
f) categoria porţiunii înzăpezibile a liniei;
g) felul porţiunii înzăpezibile - debleu, rambleu;
h) felul apărării, lungimea şi distanţa faţă de axa căii;
i) alte observaţii.

SECŢIUNEA a 3 – a
Clasificarea porţiunilor de linie înzăpezibile
Art. 26. - În funcţie de gradul de înzăpezire, porţiunile de linie expuse înzăpezirii se
clasifică în următoarele patru categorii:
a) categoria I - porţiunile expuse înzăpezirii chiar de la primele viscole:
- debleuri cu adâncime de la 0,40 la 8,50 m;
- incintele staţiilor;
- platforma căii situată în profil mixt.
b) categoria a II - a - porţiunile expuse înzăpezirii la următoarele viscole;
- platforma căii la nivel cu terenul din vecinătate;
- debleuri mici de până la 0,40 m adâncime care, în urma căderii zăpezii şi apoi a
curăţării ei, se pot transforma în porţiuni înzăpezibile;

9
 c) categoria a III - a - rambleuri mici:
- rambleuri până la 0,65 m înălţime;
- rambleuri în profil mixt până la 1 m înălţime.
d) categoria a IV - a - porţiuni ameninţate de avalanşe de zăpadă.
Art. 27. - În unele cazuri, pot fi expuse înzăpezirii şi alte porţiuni de linie care nu sunt
cuprinse în categoriile de mai sus şi care se stabilesc pe baza observaţiilor efectuate pe teren
timp de mai mulţi ani.

CAPITOLUL III
Planul pentru combatere a înzăpezirii căii
SECŢIUNEA 1
Modul de întocmire
Art. 28. - (1) Conducerea regionalelor de cale ferată, trebuie să ia măsuri ca până la 1
septembrie fiecare secţie de întreţinere a căii cu concursul operatorilor de transport feroviar din
teritoriu, să întocmească planul de acţiune pentru combaterea înzăpezirilor.
(2) De asemenea, se stabilesc staţiile, depourile, complexele, care elaborează planuri
speciale de acţiune pentru prevenirea şi combaterea înzăpezirilor.
(3) Planurile speciale de acţiune se întocmesc de şefii unităţilor respective - staţie, depou,
complex - cu concursul celor interesaţi.
Art. 29. - Planurile de acţiune se întocmesc pe baza evidenţei porţiunilor înzăpezibile,
menţionată la art. 25 şi cuprind:
a) graficul porţiunilor înzăpezibile, cu precizarea lungimii liniilor supuse înzăpezirilor, pe
categorii, precum şi modul lor de apărare;
b) modul de organizare a lucrărilor de îndepărtare a zăpezii din linia curentă şi din staţiile
şi nodurile mari de cale ferată;
c) stabilirea numărului de muncitori necesar pentru îndepărtarea zăpezii în linia curentă,
precizându-se:
- locurile de unde sunt recrutaţi lucrătorii necesari, stabiliţi pe baza convenţiilor şi
acordurilor scrise, încheiate cu consiliile locale sau cu unităţile militare;
- reglementări privind avizarea şi supravegherea personalului muncitor;
d) sculele, inventarul şi îmbrăcămintea specială necesară şi repartizarea lor pe echipe, cu
specificarea locurilor de depozitare - depozitele secţiilor de întreţinere a căii sau depozitul
central regional;
e) fixarea locurilor pentru încălzirea şi odihna lucrătorilor;
f) fixarea cantinelor pentru aprovizionarea cu alimente a personalului de întreţinere a căii
folosit la lucrări de deszăpezire sau menţinere a circulaţiei pe timp de viscol;
g) fixarea centrelor unde funcţionează comandamentele unice, precum şi indicarea
nominală a personalului care face parte din acestea;
h) fixarea staţiilor de reşedinţă şi a locurilor de staţionare a plugurilor de zăpadă.
Art. 30. - În ceea ce priveşte îndepărtarea zăpezii din staţii şi complexele de cale ferată, se
precizează :
a) ordinea în care trebuie curăţate liniile şi aparatele de cale, cunoscând că în primul rând
trebuie asigurată circulaţia pe liniile de primire - expediere şi încrucişare a trenurilor, liniile de
circulaţie spre depouri şi remize, liniile de la plăcile turnante pentru întoarcerea locomotivelor,
liniile care servesc pentru alimentarea locomotivelor, urmând apoi liniile ce deservesc magaziile
de mărfuri, ateliere. Liniile cu circulaţia redusă se curăţă ulterior, pe măsura necesităţii, la
cererea staţiei;
b) împărţirea staţiilor pe zone de aparate de cale, stabilindu - se pentru fiecare zonă forţa
de muncă ce lucrează la deszăpezire şi menţinerea circulaţiei pentru ramurile linii, trafic,
instalaţii, călători, marfă şi alţii, responsabilii din fiecare ramură pe zonă şi tură, indicându-se
funcţia, locul de întâlnire la intrarea în tură, mijloacele de transport şi necesarul de scule şi

10
unelte pentru deszăpezire şi locul de depozitare a acestora;
c) reglementări privind avizarea şi supravegherea personalului muncitor care lucrează la
deszăpezirea liniilor din incinta staţiilor respective din punct de vedere al protecţiei muncii,
stabilite de comun acord cu şeful staţiei, al secţiilor de întreţinere a căii şi a instalaţiilor.
Reglementările respective constituie anexe la Planul Tehnic de Exploatare - PTE al staţiei
respective şi sunt actualizate ori de câte ori intervin modificări;
d) numărul de trenuri de lucru sau de vagoane necesare pentru evacuarea zăpezii;
e) numărul trenurilor de intervenţie necesare cazării lucrătorilor folosiţi pe timp îndelungat
la lucrări de deszăpezire, cu specificarea compunerii fiecărui tren, a amenajărilor de care au
nevoie şi locurile probabile unde sunt utilizate;
f) fixarea locului de descărcare a zăpezii rezultate în urma acţiunii de deszăpezire.
Art. 31. - La stabilirea personalului necesar pentru îndepărtarea zăpezii din linie curentă,
se precizează:
a) numărul de lucrători necesari pentru fiecare porţiune de linie în parte, împărţiţi pe
echipe şi cu desemnarea nominală a responsabililor;
b) locurile de unde sunt recrutaţi lucrătorii necesari, stabiliţi pe baza convenţiilor şi
acordurilor scrise, încheiate cu consiliile locale sau cu unităţile militare;
c) modul de avizare a lucrătorilor în vederea prezentării acestora la locul stabilit pentru
începerea acţiunii de deszăpezire.

SECŢIUNEA a 2-a
Modul de colaborare între gestionarul infrastructurii feroviare şi administraţia
drumurilor pentru porţiunile alăturate căilor ferate şi drumurilor.
Art. 32. - (1) Pentru porţiunile de calea ferată şi drumuri alăturate care sunt expuse
înzăpezirilor, atât sistemul de apărare împotriva înzăpezirilor, cât şi modul de amplasare a
mijloacelor de apărare se stabilesc de comun acord de către şefii secţiilor de întreţinere a căii
ferate şi şefii subunităţilor de întreţinere a drumurilor din direcţiile regionale de drumuri.
(2) Această colaborare este necesară pentru a se evita înzăpezirea din cauza unor eventuale
lucrări de apărare pentru protecţia drumurilor, necorespunzător instalate.
(3) Stabilirea amplasamentului pentru perdelele de protecţie necesare pe asemenea porţiuni
se realizează de comun acord de către regionalele de cale ferată şi de administraţiile regionale de
drumuri şi poduri respective.

SECŢIUNEA a 3-a
Instruirea şi examinarea personalului care participă la acţiunile
de prevenire şi combatere a înzăpezirilor.
Art. 33. - În cadrul examinărilor generale anuale stabilite prin dispoziţii ale gestionarului
infrastructurii feroviare şi ale operatorilor de transport feroviar, se examinează:
a) personalul din activitatea de întreţinere a căii şi instalaţiilor feroviare referitor la
măsurile generale de pregătire în vederea iernii şi la prevederile prezentelor instrucţiuni;
b) personalul din activitatea de transport feroviar referitor la pregătirea în vederea iernii şi
la instrucţiunile care privesc activitatea specifică fiecărei ramuri de activitate.
Art. 34. - În intervalul 15 - 31 octombrie şefii compartimentelor linii, instalaţii şi trafic din
regionalele de cale ferată sau împuterniciţii acestora, împreună cu delegaţii operatorilor de
transport feroviar, instruiesc, întreg personalul feroviar, despre planul de acţiune pentru
combaterea înzăpezirilor.

11
 CAPITOLUL IV
Protecţia căii împotriva înzăpezirilor
SECŢIUNEA 1
Mijloace de protecţie împotriva înzăpezirii căii
Art. 35. - (1) Pentru a preîntâmpina înzăpezirea liniilor de cale ferată, pe porţiunile expuse
se execută lucrări - linii - de apărare.
(2) Lucrările de apărare constau în crearea unor obstacole împotriva curentului de zăpadă,
amplasate înainte de porţiunea de linie expusă înzăpezirii, capabile să reţină zăpada lângă linia
de apărare.
(3) Lucrările de apărare împotriva înzăpezirii se pot executa din:
a) panouri mobile de parazăpezi ;
b) perdele de protecţie - plantaţii parazăpezi;
c) panouri permanente de parazăpezi ;
d) panouri provizorii de parazăpezi;
e) construcţii speciale împotriva avalanşelor.

SECŢIUNEA a 2 -a
Protecţia căii împotriva înzăpezirii prin panouri de parazăpezi mobile
Art. 36. - (1) Protecţia liniilor de cale ferată împotriva înzăpezirii cu panouri mobile de
parazăpezi, se realizează prin formarea unei linii de apărare din panouri de parazăpezi montate
pe stâlpi fixaţi în pământ de-a lungul căii.
(2) Linia de panouri se realizează pe o singură parte sau pe ambele părţi ale căii, ţinând
seama de gradul pericolului de înzăpezire a porţiunii ce urmează a fi apărată.
Art. 37. - Panourile mobile de parazăpezi se pot confecţiona din: lemn, metal, materiale
plastice.
Art. 38. - (1) Panourile mobile de parazăpezi din lemn sunt de două tipuri:
a) tipul greu, cu grosimea scândurilor de 18 mm, care se utilizează pe porţiunile
înzăpezibile de categoria I şi a II - a;
b) tipul uşor, cu grosimea scândurilor de 12 mm, care se utilizează pe porţiunile
înzăpezibile de categoria a III - a.
(2) Panoul de parazăpezi se confecţionează, în mod obişnuit din brad - fig. 12 - şi se
compune dintr-un cadru format din scânduri dispuse vertical şi două scânduri orizontale duble.
Pentru rigiditate, panoul este întărit cu două scânduri montate în diagonală.
Laturile verticale extreme se montează coborâte pe verticală cu 10 cm, pentru a servi la
sprijinirea panoului pe teren, fără a produce degradarea celorlalte.
(3) Dimensiunile panoului sunt cele din fig. 12 şi se modifică conform caietelor de sarcini
aprobate de gestionarul infrastructurii feroviare.
(4) Pentru un panou, distanţa d dintre axele scândurilor verticale şi numărul N de scânduri
verticale diferă după lăţimea scândurilor b şi este:

b ( mm ) = 60 70 80 90 100 110 120

N( buc ) = 16 14 12 10 9 8 7
d ( mm ) = 120 140 160 190 210 240 260
a ( mm ) = 195 180 205 225 235 230 285

12
 Fig. 12. - Panoul mobil de parazăpezi din lemn.
Art. 39. - (1) Stâlpii care se întrebuinţează la montarea liniilor de apărare din panouri de
parazăpezi se confecţionează din lemn de brad, mesteacăn, stejar sau ulm - fig. 13.
(2) Stâlpii au, de regulă, lungimea de 3 m, însă pot fi mai lungi acolo unde se prevede
necesitatea ridicării panourilor. Diametrul lor este de 7-10 cm şi sunt ascuţiţi la un cap pe o
lungime de 10 - 15 cm. Ei se fixează în pământ la o adâncime de 0,50-0,65 m şi la o distanţă de
2,00 m între axele lor.
(3) La fixarea stâlpilor, se recomandă să se folosească burghiul de sondaj pentru
executarea găurilor în teren - fig. 14.

Fig. 13. - Model de stâlp Fig. 14. - Burghiu de săpat gropi

pentru stâlpi
Art. 40. - (1) Panourile de parazăpezi se fixează pe stâlpi, pe partea dinspre câmp - atât sus
cât şi jos - la o distanţă de 10 cm faţă de teren - fig. 15.
(2) Pentru mai multă stabilitate a panourilor, pământul rezultat de la săparea gropilor
pentru stâlpi se depune şi se compactează în jurul acestora.
(3) Panourile şi stâlpii trebuie să fie la aceeaşi înălţime, în poziţie verticală, iar linia lor
superioară să fie o linie continuă, paralelă pe cât posibil cu configuraţia terenului.

13
 Fig. 15. - Fixarea panourilor de parazăpezi mobile
Art. 41. - Panourile de parazăpezi metalice se confecţionează din platbandă sau fâşii de
tablă de 0,3 - 1,00 mm grosime, montate prin sudură pe cadre din oţel rotund - fig. 16 - sau pe
cadre din cornier, cu suprafaţa portantă consolidată cu ajutorul unor corzi petrecute prin bosaj -
găuri executate special în montanţi - fig. 17.

Fig. 16. - Panou mobil de parazăpezi din metal pe cadru din oţel rotund

14
 Fig. 17. - Panou mobil de parazăpezi din metal pe cadru din cornier.
Art. 42. - Se mai pot confecţiona panouri metalice de parazăpezi din plasă de sârmă în
care se ţes, în poziţie verticală, fâşii de tablă.
Art. 43. - Panourile de parazăpezi din material plastic sunt alcătuite din benzi de material
plastic - dispuse vertical, orizontal şi încrucişat - fixate pe cadre metalice - fig . 18.

Fig. 18. - Panou mobil de parazăpezi din material plastic

Art. 44. - (1) Dimensiunile panourilor de parazăpezi sunt în general, de 2,00 x 2,00 m dar
pot fi şi de alte dimensiuni, în funcţie de materialele folosite, de modul de ancorare sau de
zonele unde urmează să fie montate.
(2) În timpul iernii şeful districtului de întreţinere a căii verifică, periodic, ancorarea lor în
poziţie de lucru.
Art. 45. - Distanţa dintre linia de parazăpezi şi axa căii depinde de profilul transversal
respectiv, de intensitatea vântului, precum şi de depunerile de zăpadă din regiunea respectivă,
după cum urmează:
a) în mod obişnuit, această distanţă este cuprinsă între 30 m şi 50 m, cu condiţia ca
distanţa dintre panou şi muchia superioară a taluzului să fie cel puţin egală cu, de 12 ori
diferenţa de nivel dintre această muchie şi partea superioară a panoului;
Dacă terenul la partea superioară a debleului este plan - fig. 19 - D = 12h, în care h =
înălţimea panoului.

15
 Fig. 19. - Apărarea debleului amplasat în teren plan.
Dacă terenul este înclinat, având D = 12(h1+h2), în care h1= înălţimea panoului şi h2 =
diferenţa de nivel dintre muchia taluzului şi cota terenului de la baza panoului - fig. 20.

Fig. 20. - Protecţia debleului amplasat în teren înclinat.

În cazul liniilor de apărare duble sau multiple, distanţa de 30 – 50 m se consideră faţă de
axa căii celei mai apropiate, cu respectarea aceloraşi condiţii privind distanţa minimă dintre
panouri şi muchia taluzului .
b) pe liniile grav înzăpezibile, panourile se montează la 50 – 60 m faţă de axa liniei celei
mai apropiate, în aceleaşi condiţii, respectând distanţa minimă dintre panouri şi muchia
taluzului;
Distanţa de 50 – 60 m dintre panouri şi axa liniei se aplică, în special, pe porţiunile de linie
şi staţiile grav înzăpezibile de pe liniile:
Ploieşti –Ţăndărei Medgidia - Tulcea
Bucureşti - Feteşti – Constanţa Făurei - Brăila - Galaţi
Slobozia – Ciulniţa Bucureşti - Olteniţa
Buzău - Făurei – Feteşti Giurgiu - Videle
Bucureşti – Giurgiu Roşiori -Turnu Măgurele
Medgidia - Negru Vodă
c) pe porţiunile foarte grav înzăpezibile din linia curentă şi din staţii, se montează două
rânduri paralele de parazăpezi - fig. 21;

Fig. 21. - Protecţia debleului cu două rânduri de panouri.

Rândul interior se instalează la 30 - 50 m faţă de axul liniei de cale ferată, cu condiţia ca

16
distanţa între acest rând de panouri şi muchia superioară a debleului să fie de minim 25 m, iar
rândul exterior de panouri - dinspre câmp - se instalează la 40 - 50 m faţă de rândul interior.
Soluţia are caracter provizoriu până la realizarea de plantaţii pentru apărarea unor asemenea
porţiuni.
d) dacă în profilul transversal al debleului există şanţuri de apărare sau cavalieri - depozite
de pământ - situaţi la distanţă de minim 30 – 50 m de la axa căii, panourile de parazăpezi se
instalează la o distanţă de cel puţin 2 m de la taluzul şanţului de apărare dinspre linie - fig.22 -
sau sus pe cavalier - fig.23;

Fig. 22. - Protecţia debleului care are în profil transversal şanţ de apărare

Fig. 23. - Protecţia debleului care are în profil transversal cavalier

Dacă şanţul de apărare sau cavalierul este situat la o distanţă mai mică de 30 - 50 m de la
axa căii, linia de parazăpezi se instalează la distanţa normală de 30 - 50 m faţă de axa căii, cu
menţiunea că, în cazul cavalierului, distanţa dintre linia de parazăpezi şi baza taluzului
cavalierului să nu fie mai mică de 15 - 20 m spre câmp - fig. 24 şi fig. 25.

Fig. 24. - Protecţia debleului la care şanţul de apărare este

situat la distanţă mai mică de 30 – 50 m faţă de axa căii.

17
 Fig. 25. - Protecţia debleului la care cavalierul este situat
la distanţă mai mică de 30 – 50 m faţă de axa căii.
e) distanţa dintre panourile de parazăpezi şi axa căii se stabileşte pentru fiecare porţiune
înzăpezibilă, de către şeful secţiei de întreţinere a căii respective, în limitele precizate anterior,
pe baza experienţei din anii precedenţi şi este aprobată de către compartimentul de linii din
regionala de cale ferată.
Art. 46. - (1) Instalarea panourilor de parazăpezi, pe porţiunile de linii inzăpezibile din
categoria I şi a II - a se realizează cel târziu până la data de 15 noiembrie .
(2) În funcţie de necesităţi, însă fără stâlpi şi direct în zăpadă, se montează panourile de
parazăpezi pe porţiunile de linie din categoria a III - a.
Art. 47. - (1) Viscolul cu zăpadă, la întâlnirea unei linii de parazăpezi, îşi micşorează
viteza din cauza aerului mai liniştit din jurul panoului, iar zăpada se depune înaintea lui, în
depozitul I - fig. 26.
(2) La viscole mai mari, o parte din zăpadă trece prin golurile panourilor şi se depune în
spatele lor, în depozitul II - fig. 26.

Fig . 26. - Depunerea zăpezii în cazul apărării debleului cu un rând de panouri

(3) La viscolele de durată sau repetate, panourile de parazăpezi se pot înzăpezi, iar zăpada
adusă în continuare de viscol trece peste orice obstacol şi înzăpezeşte debleul.

Fig. 27. - Înclinările depunerilor de zăpadă din faţa şi din spatele panourilor
Art. 48. - (1) Înclinarea taluzului după care se depune zăpada depinde de viteza vântului.
(2) În faţa panoului, adică în partea dinspre câmp, înclinarea taluzului variază între 1/ 5
-1/12, iar în spatele panoului, adică spre linie, variază între 1/ 8 - 1/ 12.
(3) La vânt slab înclinarea este mai mică în faţa panoului şi mai mare în spatele lui, iar la
vânt puternic înclinarea este mai mare în faţa panoului şi mai mică în spatele lui - fig. 27.
Art. 49. - Panourile de parazăpezi instalate la distanţă insuficientă în raport cu axa căii, au
efectul schiţat în fig. 28.

18
 Fig. 28. - Efectul depunerilor de zăpadă în cazul panourilor
instalate la distanţă insuficientă în raport cu axa căii
Art. 50. – (1) Pe porţiunile de linie protejate cu panouri mobile de parazăpezi în cazul
când acestea nu au capacitatea de a reţine zăpada purtată de viscol, liniile de apărare se
instalează cu un spaţiu liber de la teren după cum urmează:
a) liniile simple de panouri se instalează cu un spaţiu liber de la teren de 25 cm - fig. 29;
b) la liniile duble de panouri, rândul dinspre linia ferată se instalează la 25 cm, iar rândul
dinspre câmp la 50 cm de la teren - fig. 30.

Fig. 29. - Montarea liniei simple de panouri cu spaţiu liber de la teren.

Fig. 30. - Montarea liniei duble de panouri cu spaţii libere de la teren.

19
 Fig. 31. - Modul de montare a panourilor cu spaţiu liber de la teren

(2) Instalarea panourilor, în astfel de cazuri, se face prin suspendarea lor pe stâlpi, cu
ajutorul unor brăţări metalice conform dispozitivului din fig. 31.
(3) Stâlpii trebuie să fie bine fixaţi în pământ.
(4) La porţiunile cu panouri duble care se instalează în poziţie suspendată, stâlpii din linia
de panouri dinspre câmp trebuie să aibă lungimea de 3,50 m şi diametrul de 12 – 15 cm.
Art. 51. - (1) Pentru o funcţionare normală a liniei de panouri instalate, poziţia lor trebuie
schimbată imediat ce valul de zăpadă, din partea dinspre linie, a ajuns la 2/3 din înălţimea
panoului.
(2) Schimbarea lor se face prin ridicarea pe stâlpi şi mutarea lor în poziţie verticală, pe alt
val de zăpadă, după cum urmează:
a) ridicarea pe stâlpi:
Dacă înălţimea stâlpilor permite, panourile sunt ridicate pe loc pe aceşti stâlpi, iar sub ele
spaţiul se umple cu zăpadă - fig. 32.

20
 Fig. 32. - Ridicarea panourilor pe stâlpi.

În acest scop, se formează echipe de câte patru lucrători, care ridică panourile pe stâlpi pe
acelaşi amplasament:
- lucrătorul nr. 1 face dezlegarea şi legarea panoului;
- lucrătorul nr. 2 ridică panoul pe stâlpi la înălţimea maximă disponibilă şi îl ţine până este
legat de lucrătorul nr.1;
- lucrătorii nr. 3 şi nr. 4, plasaţi fiecare pe câte o parte a liniei de panouri, aruncă zăpada
sub panou, în formă de val.
Dacă panourile sunt înzăpezite încât necesită degajarea lor în prealabil la partea de jos,
personalul se suplimentează cu încă doi lucrători .
b) mutarea panourilor în poziţie verticală pe alt val de zăpadă:
În cazul când înălţimea stâlpilor nu permite ridicarea panourilor, atunci panourile sunt
mutate în poziţie verticală pe vârful valului A - fig. 33 - dacă distanţa dintre linia iniţială a
panourilor şi axul liniei de cale ferată este de 50 m sau mai mult, instalându-se în şanţuri
practicate în zăpadă, iar pentru stabilitatea lor se compactează zăpada pe ambele părţi.

Fig. 33. - Reamplasarea panourilor pe valurile de zăpadă

(3) Panourile de parazăpezi de tip vechi trebuie să fie legate între ele astfel ca să reziste la
acţiunea vântului şi a zăpezii. Panourile de tip nou trebuie să fie prevăzute cu dispozitive
speciale de legare a panourilor între ele care să permită montarea şi demontarea panourilor de
către muncitori fără să fie posibilă dezlegare panourilor sub acţiunea vântului şi a zăpezii.
(4) Pentru mutarea panourilor neînzăpezite pe alt val de zăpadă, sunt necesare echipe de
câte cinci lucrători, cu următoarele atribuţii :
- lucrătorii nr. 1 şi 2 dezleagă două panouri, le dislocă din zăpadă, apoi împreună le
transportă pe valul de zăpadă şi le instalează vertical în şanţul săpat înainte ;
- lucrătorul nr. 1 le leagă la partea superioară, iar lucrătorul nr. 2 le susţine;
- lucrătorul nr. 3 sapă în valul de zăpadă un şanţ mic, adânc de circa 25 cm şi de lăţimea

21
lopeţii, în care se instalează baza panourilor;
- lucrătorii nr. 4 şi 5, plasaţi fiecare pe o parte a liniei de parazăpezi, astupă şanţul şi adună
zăpada lângă panouri, pe toată lungimea panoului şi pe o înălţime de circa 40 - 50 cm.
Pentru consolidare - întrucât se mută numai panourile, fără stâlpi - se adună zăpadă la
fiecare cinci panouri, în formă de val, de ambele părţi ale panoului, până la înălţimea de 1 m.
În cazul când mutarea panourilor de parazăpezi necesită în prealabil dislocarea lor din
zăpadă, echipele se completează cu încă 2 - 5 lucrători, în funcţie de înălţimea depunerilor de
zăpadă.
(5) Dacă panourile de parazăpezi mutate pe valul A - fig. 30 - se înzăpezesc până la 2/ 3
din înălţimea lor, se mută din nou pe vârful valului B şi aşa mai departe, fără însă a se apropia
prea mult de linie, pentru a nu se expune debleul la înzăpezire. În asemenea cazuri, mutările
succesive se fac alternativ spre câmp şi spre linie.
Art. 52. - Când distanţa între linia iniţială de panouri şi axa liniei este mai mică de 50 m,
iar din cauza mutării rândului de parazăpezi spre linie s-ar reduce prea mult această distanţă şi s-
ar expune debleul la înzăpezire, se efectuează prima mutare a panourilor spre câmp, iar celelalte
mutări se efectuează în ordine normală - fig. 34.

Fig. 34. - Mutarea panourilor pe valuri de zăpadă când există pericol de înzăpezire a liniei
Art. 53. - (1) În cazul unei linii duble de panouri de parazăpezi, mutarea panourilor se
efectuează atunci când valul de zăpadă de lângă linia exterioară de panouri dinspre câmp atinge
2/3 din înălţimea panourilor, pentru a evita momentul când rolul de apărare revine liniei
interioare.
(2) Se procedează în primul rând, la mutarea liniei exterioare de panouri şi ulterior la
mutarea liniei interioare.
Art. 54. - 1) Mutarea panourilor de parazăpezi trebuie făcută la timp, adică înainte de
înzăpezirea lor, spre a se evita pericolul de înzăpezire a debleului şi cheltuielile suplimentare
pentru scoaterea lor de sub zăpadă.
(2) În punctele unde, în urma experienţei anilor precedenţi s-a observat creşterea valurilor
de zăpadă în cursul unui viscol, după încetarea viscolului trebuie să se execute mutarea
panourilor chiar în cazul în care înălţimea valului este mai mică decât cea arătată mai sus,
deoarece a efectua mutarea panourilor în timpul viscolului, în cazul în care acesta reîncepe, este
mai greu şi mai costisitor, constituind şi un pericol de eventuală înzăpezire a liniei în timpul
operaţiei de mutare.
(3) Linia de parazăpezi trebuie să fie supravegheată în permanenţă în timpul iernii, astfel
încât panourile să fie mutate la timp, iar cele căzute să fie ridicate.
(4) În cazul înzăpezirii, se iau măsuri pentru readucerea în bună stare a liniei de panouri şi
concomitent se procedează la curăţirea zăpezii.
(5) La mutarea liniei de parazăpezi nu se admite scoaterea simultană, la rând, a mai mult
de 10 panouri, spre a se evita ca prin spaţiile lăsate în linia de apărare să se poată provoca
înzăpezirea liniei, în cazul unui viscol venit prin surprindere.
(6) La topirea zăpezii, panourile de parazăpezi care în timpul iernii au fost mutate pe valuri
de zăpadă, sunt readuse pe stâlpi, întrucât prin căderea lor pot provoca înzăpezirea liniei în cazul
unui viscol neaşteptat. Această operaţie se execută de echipe de 4 - 6 lucrători, ce lucrează în
grupe independente de 2 lucrători, executând mutarea şi legarea panourilor.

22
 Art. 55. - (1) Pentru apărarea unei linii de cale ferată în dreptul unei treceri la nivel
cuprinsă într-o porţiune înzăpezibilă, linia de apărare a parazăpezilor se execută după unul din
procedeele arătate în fig. 35 şi fig. 36, după cum direcţia vântului dominant este perpendiculară
sau oblică pe calea ferată.

Fig. 35. - Apărarea liniei când direcţia vântului este perpendiculară pe calea ferată

Fig. 36. - Apărarea liniei când direcţia vântului este oblică pe calea ferată
(2) În cazul când un canton se găseşte fie pe partea vântului, fie pe partea opusă în raport
cu calea ferată, liniile de panouri sau plantaţiile se instalează numai dacă linia în dreptul acestui
canton este cuprinsă într-o porţiune de linie înzăpezibilă.

23
 Art. 56. - (1) În debleuri înzăpezibile, linia de panouri se instalează, în general, paralel cu
linia de cale ferată, pe toată lungimea debleului, iar la extremităţile debleului linia de panouri se
instalează ramificată pe două direcţii: una dinspre cale şi alta dinspre câmp.
(2) Devierea ramurii dinspre cale se realizează, în general, sub un unghi de 45°, iar a
ramurii dinspre câmp sub un unghi de 20-30° în cazul când direcţia vânturilor acţionează sub un
unghi cuprins între 60 - 90° faţă de linia principală de panouri - fig.37.
(3) Ramura deviată dinspre câmp trebuie să fie mai lungă decât cea dinspre cale, astfel
încât proiecţia ramurii dinspre câmp pe axa liniei de cale ferată să acopere şi să depăşească cu
10 -15 m proiecţia ramurii dinspre cale pe aceeaşi axă a liniei de cale ferată.
Art. 57. - (1) În cazul când direcţia viscolelor este prea înclinată faţă de linia panourilor,
adică cuprinsă între 30°- 60°, atunci extremităţile panourilor se deviază numai într-o singură
direcţie, şi anume: spre cale la capătul aflat spre vânt şi spre câmp la celălalt capăt.
(2) Ramura dinspre cale trebuie să fie instalată sub un unghi de 45°, iar ramura dinspre
câmp trebuie să aibă două înclinări: prima de 20° şi a doua, spre sfârşit de 60° - fig.38.

Fig. 37. - Apărarea extremităţilor debleului când direcţia vântului face

un unghi de 60-90º cu linia panourilor

Fig. 38. - Apărarea extremităţilor debleului când direcţia vântului face

un unghi de 30-60º cu linia panourilor
(3) Ramura deviată spre cale se poate apropia până la o distanţă de 10 m de axa liniei
extreme de cale ferată, în cazul când înălţimea rambleului în acest punct este mai mare de 2 m şi
până la 20 m când înălţimea rambleului pe care-l întâlneşte este sub 2 m.
(4) Lungimile ramurilor de la extremitatea liniilor de panouri sunt diferite în raport cu
distanţa liniilor de panouri faţă de axa căii şi în raport cu înălţimea rambleului în punctele unde
se termină ramura deviată dinspre cale.

24
 Fig. 39. - Notaţiile ramurilor deviate ale liniilor de apărare
(5) Lungimile ramurilor de la extremitatea liniilor de panouri, cu notaţiile
din fig. 39, sunt stabilite în tabelul nr. 3:
Tabelul nr. 3
Distanţa liniei Lungimea ramurilor liniei de panouri în metri, pentru cazurile când
de înălţimea rambleului este :
panouri faţă mai mare de 2 m de 2 m sau mai mică de 2 m
de axa căii (m) l l1 l2 l l1 l2
30 30 40 10 14 25 10
40 40 50 10 30 40 10
50 55 60 10 40 50 10
60 70 75 10 55 60 10
70 85 85 10 70 75 10
Art. 58. - Schema liniei de panouri în aceste extremităţi trebuie să se facă personal de către
şeful secţiei de întreţinere a căii pentru fiecare porţiune în parte, cu menţiunea că liniile de
panouri de pe toate aceste porţiuni trebuie să fie ţinute sub observaţie câteva ierni la rând, spre a
se vedea modul cum funcţionează şi a se aduce eventuale corectări, dacă se constată cu ocazia
viscolelor un mod de funcţionare defectuos.
Art. 59. - (1) În privinţa debleurilor prevăzute cu plantaţii de protecţie date în funcţiune,
trebuie să se verifice prelungirea suficientă a acestor perdele şi pe porţiunile de la intrarea şi
ieşirea din debleuri, pentru o protecţie corespunzătoare a căii şi în cazul unor viscole cu direcţia
oblică pe plantaţii.
(2) Până la intrarea în funcţiune a plantaţiilor prelungite trebuie să se ia măsuri ca liniile de
panouri instalate în mod provizoriu pe aceste porţiuni să fie cele corespunzătoare gradului de
înzăpezire a liniei respective.
Art. 60. - (1) Pentru liniile din categoria a III - a, panourile de parazăpezi se aşează în
poziţie înclinată unul faţă de altul, ca în fig. 40.

Fig. 40. - Montarea panourilor în poziţie înclinată unul faţă de altul

(2) Pe liniile de categoriile I şi a II - a , se admite montarea panourilor de parazăpezi în

poziţie înclinată unul faţă de altul, numai atunci când panourile de parazăpezi se pot ancora bine
în teren, nepermiţând deformarea lanţului de panouri în cazul viscolelor puternice.
Art. 61. - (1) Panourile bune şi reparate trebuie să fie depozitate în stive de câte 50 buc, ca
în fig. 41.

25
Fig. 41. - Modul de depozitare a panourilor Fig. 42. - Modul de depozitare a stâlpilor
în stive în stive
(2) Sub stiva de panouri se aşează două tălpi din traverse vechi, pentru a le feri de
contactul direct cu pământul.
(3) Stâlpii de care se leagă parazăpezile se depozitează sub formă de snop a câte 100 buc,
aşezaţi cu vârfurile în sus ca în fig. 42.
(4) Distanţa între stivele de panouri sau stâlpi trebuie să fie de minimum 15 m. Fiecare
stivă de panouri şi stâlpi este prevăzută, de jur împrejur, cu un mic şanţ de protecţie de 10 - 15
cm adâncime, curăţat complet de iarbă în scopul de a opri întinderea unui eventual incendiu al
ierbii spre stivă; şanţul se sapă la o distanţă de cel puţin 1 m de la partea inferioară a stivei.
(5) Panourile din metal se depozitează în poziţie verticală şi trebuie să fie ferite de
umezeală.
Art. 62. - Se interzice folosirea panourilor de parazăpezi pentru alte scopuri, cum ar fi:
împrejmuiri de curţi, terenuri, ele urmând a fi întrebuinţate exclusiv la lucrări pentru prevenirea
şi combaterea înzăpezirilor.

SECŢIUNEA a 3-a
Protecţia căii împotriva înzăpezirilor prin plantaţii
Art. 63. - (1) Un alt mijloc de protecţie a liniilor de cale ferată, pe porţiunile înzăpezibile,
este realizarea plantării unor perdele de protecţie în lungul liniilor de cale ferată.
(2) Aceste plantaţii prezintă multiple avantaje:
- se economiseşte forţa de muncă care trebuie utilizată anual pentru montarea şi
demontarea panourilor de parazăpezi;
- se realizează economie de materiale şi combustibili;
- întreţinerea pe durata exploatării a perdelei de protecţie implică costuri mai reduse,
pentru aceeaşi perioadă de timp, decât în cazul folosirii panourilor de parazăpezi;
- are rol de protecţie a mediului înconjurător, a vegetaţiei şi faunei;
- are rol estetic şi de recreere;
- combate monotonia ce survine la parcurgerea timp îndelungat a zonelor de şes;
- marchează zona CFR, eliminând pe această cale posibilitatea de apariţie a conflictelor de
interese cu proprietarii de terenuri din vecinătatea căii ferate.
(3) Perdelele de protecţie pot fi:
a) în formă de fâşie lată de arbori şi arbuşti, aşezaţi pe mai multe rânduri;
b) în formă de fâşii înguste şi cu intervale între ele.
Art. 64. - (1) Rolul perdelelor de protecţie este de a reţine în zona plantaţiei zăpada purtată
de vânt şi de a nu - i permite să ajungă în linie.
(2) În cazul perdelelor late, zăpada este reţinută în interiorul plantaţiei.
(3) În cazul perdelelor cu fâşii înguste cu intervale între ele, atenuarea vântului se asigură
de prima fâşie dinspre câmp, iar zăpada se depune între fâşii - în intervale - pentru unele tipuri
de plantaţii sau pe toată lăţimea perdelei de protecţie pentru alte tipuri de plantaţie.
Art. 65. - Schemele de plantare tip şi stabilirea regiunilor unde se aplică, se stabilesc şi se

26
comunică prin dispoziţii speciale sau prin proiecte speciale aprobate de către gestionarul
infrastructurii feroviare.
Art. 66. - Darea în funcţie a unei perdele de protecţie se stabileşte de către o comisie
formată din delegatul compartimentului linii din regionala de cale ferată, şeful secţiei de
întreţinere a căii, responsabilul cu probleme de protecţie, amenajări zone verzi şi asigurarea
vizibilităţii - PAZ, şeful districtului de întreţinere a căii şi delegatul autorităţii de stat în
domeniul forestier şi se aprobă de conducerea regionalei de cale ferată.
Art. 67. - O dată cu înfiinţarea unei plantaţii, se stabilesc măsuri pentru executarea la timp
de către autoritatea de stat în domeniul forestier, a lucrărilor agrosilvice minimale, precum şi
măsuri pentru asigurarea pazei necesare în vederea bunei conservări a plantaţiei.
Art. 68. - La toate liniile noi sau la lucrările de modernizare a liniilor existente, se prevăd,
odată cu întocmirea proiectelor tehnice, executarea perdelelor de protecţie pe porţiunile de linie
expuse înzăpezirilor.
Art. 69. - (1) Perdelele de protecţie în vârstă de peste 5 ani şi date în funcţiune, care au
devenit penetrabile neavând o densitate suficientă în arboret, pentru a putea reţine zăpada în
zona plantaţiei, trebuie protejate dinspre câmp cu o linie de panouri instalate la o distanţă de 20 -
40 m de la marginea plantaţiei, în raport cu gradul de înzăpezire a liniei respective.
(2) În aceste cazuri, propunerile de protejare a plantaţiilor cu panouri de parazăpezi sunt
întocmite de aceeaşi comisie prevăzută la art. 66 pe baza constatărilor făcute pe teren şi se
aprobă de conducerea regionalei de cale ferată.
Art. 70. - Perdelele de protecţie tinere, până la darea lor în funcţie, trebuie să fie dublate
cu o linie sau două de panouri după caz, montate dinspre câmp, la o distanţă de 20 - 40 m de la
marginea plantaţiei, astfel încât vârful sulului de zăpadă să nu cadă pe plantaţiile tinere, pentru a
nu se produce distrugeri în arboret.
Art. 71. - (1) Perdelele de protecţie intrate în funcţiune la care s-au aplicat tăieri de arboret
din cauza distrugerilor provocate de depunerile de zăpadă, chiciură sau a degajării unor specii,
sunt dublate, unde este cazul, în primul an după tăiere, cu un rând de panouri instalate dinspre
câmp la o distanţă de 20-40 m de la marginea plantaţiei.
(2) Această amenajare se realizează pentru protejarea lăstărişului spre a nu fi distrus de
depunerile de zăpadă.
Art. 72. - În scopul protejării plantaţiilor tinere expuse degradărilor pe timpul verii,
panourile mobile trebuie să fie mutate de pe linia de apărare de iarnă în vecinătatea plantaţiei, în
zona dinspre câmp, până la intrarea în funcţiune a plantaţiei.

SECŢIUNEA a 4-a
Protecţia căii împotriva înzăpezirilor prin panouri permanente de parazăpezi
Art. 73. - (1) Unele porţiuni înzăpezibile sunt protejate prin garduri permanente din
traverse vechi - fig.43 - sau garduri din scânduri formate din cadre pe care sunt montate scânduri
dispuse vertical - fig.44 - sau orizontale - fig.45 - cu sau fără interspaţii între ele.
(2) Gardurile permanente se pot confecţiona şi din alte materiale - beton, metal.

Fig. 43. - Panouri de parazăpezi din traverse vechi

27
 Fig. 44. - Panouri permanente din scânduri dispuse orizontal

Fig. 45. - Panouri permanente din scânduri dispuse orizontal

Art. 74. - (1) Gardurile permanente se consideră joase când au înălţimea de până la 2 m şi
înalte, când au înălţimi cuprinse între 2 şi 6,50 m.
(2) Suprafaţa golurilor este cuprinsă între 35 - 50% faţă de suprafaţa totală a gardului.
Art. 75. - Gardurile din traverse se folosesc numai pentru reţinerea zăpezii la începutul
iernii şi întrucât efectul lor este scurt, acestea trebuie să fie întărite mai târziu cu panouri mobile
instalate pe creasta valului de zăpadă de lângă gard.
Art. 76. - (1) Gardurile joase, din traverse, pot fi instalate numai pe acele porţiuni ale căii
care se înzăpezesc puţin.
(2) Gardurile înalte se întrebuinţează pe porţiunile de linie grav înzăpezibile din regiunile
deschise - câmpii, stepă.
Art. 77. - Gardurile permanente, deşi prin natura lor scutesc cheltuielile cu instalarea şi
demontarea panourilor mobile de parazăpezi şi pot intra în funcţiune în orice moment în cazul
unui viscol neaşteptat, se folosesc numai atunci când amplasarea lor nu deranjează lucrările
agricole, când pe zona respectivă nu se pot realiza plantaţii şi este asigurată, în timp, integritatea
acestora.

28
 SECŢIUNEA a 5 –a
Protecţia căii împotriva înzăpezirilor prin panouri provizorii de parazăpezi
Art. 78. - Pentru protecţia liniei împotriva înzăpezirilor în cazuri excepţionale, în lipsa
plantaţiilor, a panourilor de parazăpezi, precum şi a gardurilor permanente, se recurge la panouri
provizorii de parazăpezi.
Art. 79. - Dacă se constată încă din toamnă insuficienţa numărului de panouri, atunci se
construiesc, pe porţiunile expuse, garduri din nuiele împletite - fig.46 - din stuf sau din traverse.

Fig. 46. - Garduri din nuile împletite

Art. 80. - (1) În cazul unor viscole de lungă durată, gardurile permanente pot fi înzăpezite
şi se impune instalarea unei noi linii de apărare care, în lipsa panourilor mobile de parazăpezi, se
poate realiza din blocuri de zăpadă tăiate în formă regulată, din traverse - fig.47 - sau la nevoie
chiar din ramuri dese, înfipte în zăpadă.
(2) Întrucât asemenea tipuri de apărări provizorii nu prezintă suficientă siguranţă pentru
protecţia liniei împotriva înzăpezirilor, acestea se întrebuinţează numai în cazuri critice.

Fig. 47. - Linie de apărare din traverse îngropate în zăpadă

SECŢIUNEA a 6-a
Protecţia căii împotriva avalanşelor
Art. 81. - (1) Protecţia porţiunilor de linie ameninţate cu înzăpezirea produsă de avalanşe
se asigură:
a) prin reţinerea mişcării zăpezii, acolo unde avalanşa ia naştere - baraje de zidărie,
plantaţii;
b) prin devierea de la calea ferată a avalanşei de zăpadă - ziduri de dirijare înclinate faţă de
direcţia mişcării avalanşei;
c) prin apărarea liniei ferate cu tunele de protecţie sau polate - din lemn, piatră, beton
armat, sau metalice.
(2) Lucrările de protecţie necesare depind de specificul şi configuraţia terenului.
(3) Stabilirea acestor lucrări speciale se realizează de către comisii special convocate în
acest scop, pe bază de proiect întocmit de ateliere de proiectare autorizate de către AFER, iar

29
regionalele de cale ferată verifică ca ele să fie prevăzute în planul de lucrări.

SECŢIUNEA a 7 -a
Verificarea comportării la viscol a mijloacelor de apărare împotriva înzăpezirii
Art. 82 - În afară de evidenţa porţiunilor înzăpezibile, fiecare secţie de întreţinere a căii
întocmeşte şi ţine la curent un carnet cu fişe - anexa nr. 2 - pentru fiecare porţiune, în care se
înscriu observaţiile făcute după fiecare viscol, privind:
a) direcţia şi intensitatea vântului;
b) natura viscolului – conform clasificării de la art. 4 lit. h - şi durata;
c) modul cum s-au comportat mijloacele de apărare;
d) planul de situaţie al depunerilor de zăpadă în raport cu mijlocul de apărare respectiv şi
linia de apărare precum şi profilurile transversale caracteristice, ambele cu indicarea
dimensiunilor - lungimi, înălţimi, lăţimi;
e) temperatura;
f) dacă linia a fost închisă, durata închiderii, mijloacele întrebuinţate pentru deszăpezire
manuale sau mecanice, efective;
g) concluziile asupra cauzelor care au provocat eventualele înzăpeziri de linie, precum şi
propunerile pentru remediere.
Art. 83. – (1) După fiecare viscol, şeful secţiei de întreţinere a căii, însoţit de responsabilul
cu pregătirile de iarnă şi şeful districtului respectiv ţinând seama şi de dispoziţiile din art. 50, 51,
52 parcurg toată distanţa secţiei respective, după care înscrie în fişa fiecărei porţiuni
înzăpezibile, constatările făcute pe teren, concluziile şi propunerile în acest sens.
(2) Orice schimbare apărută în sensul introducerii sau scoaterii din, respectiv în aceste
evidenţe, a unei porţiuni de linie înzăpezibilă se poate realiza numai cu aprobarea
compartimentului de linii din cadrul regionalei de cale ferată respective, pe baza unui referat
motivat întocmit de conducerea secţiei de întreţinere a căii care doreşte să facă modificarea.

CAPITOLUL V
Comandamentele de iarnă
Art. 84. - (1) Constituirea comandamentelor de iarnă reprezintă o acţiune majoră a
acţiunilor de preîntâmpinare şi combatere a înzăpezirilor căii, care împreună cu adoptarea
măsurilor de pregătire a infrastructurii feroviare pentru perioada de iarnă - anexa nr. 3 - asigură
condiţii de siguranţă desfăşurării circulaţiei trenurilor.
(2) Acţiunile de preîntâmpinare şi combatere a înzăpezirilor căii sunt coordonate de
comandamentele de iarnă constituite la nivel ministerial, central şi regional.
(3) Pe toată durata timpului nefavorabil şi al activităţii de deszăpezire intră în funcţie
comandamentul central al gestionarului infrastructurii feroviare şi comandamentele locale de la
regionalele de cale ferată, constituite prin dispoziţia conducerii gestionarului infrastructurii
feroviare şi al directorului regional.
Art. 85. – (1) Zilnic, pe toată perioada timpului nefavorabil şi a lucrărilor de deszăpezire a
liniilor de cale ferată comandamentul regional transmite la comandamentul din centralul
gestionarului infrastructurii feroviare, la orele stabilite sau ori de câte ori este necesar, date
operative asupra operaţiilor efectuate în acţiunea de combatere a înzăpezirilor.
(2) Datele transmise trebuie să cuprindă:
a) starea timpului - precipitaţii, temperaturi, grosimea stratului de zăpadă, direcţia şi viteza
vântului, vizibilitate;
b) starea liniilor:
- linii curente închise, intervalele de staţie, lungimea, grosimea şi poziţia km-trică a
sulurilor de zăpadă formate, ora închiderii liniei, previziuni asupra deschiderii ei;
- restricţionări în circulaţie sau circulaţia cu dublă tracţiune pe linii;
- mijloace de intervenţie mecanizate în acţiune pe linii - pluguri de zăpadă, trenuri de
zăpadă, trenuri de lucru şi numărul de vagoane din care sunt formate;

30
 - număr de lucrători care lucrează la curăţirea zăpezii în staţii mari şi complexe şi pe total
regională de cale ferată pe ramuri: linii, instalaţii, trafic, operatori de transport feroviar şi consilii
populare;
- număr de militari care lucrează, iar pentru necesarul de militari ce acţionează în perioada
imediat următoare se solicită prin compartimentul linii din centralul gestionarului infrastructurii
feroviare, asigurarea acestora în timp util prin notă telefonică sau fax;
- linii închise în staţiile mari şi complexe de cale ferată;
- dificultăţi întâmpinate;
- în caz că sunt trenuri surprinse în linie curentă se precizează dacă s-a respectat avizul
personalului de întreţinere a căii şi măsurile întreprinse pentru deblocare.
c) starea instalaţiilor feroviare.
Art. 86. - Pe baza rapoartelor zilnice, comandamentul din centralul gestionarului
infrastructurii feroviare întocmeşte nota privind starea timpului, a liniilor şi a instalaţiilor pe care
o prezintă conducerii autorităţii de stat în domeniul feroviar şi conducerii gestionarului
infrastructurii feroviare.
Art. 87. - (1) La regionalele de cale ferată intră în funcţie, pe lângă comandamentul
regional, comandamentele locale la regulatoarele de circulaţie - RC, staţii şi depouri, secţii de
întreţinere a căii şi instalaţiilor, remize, triaje, al căror sediu şi componenţă se stabilesc prin
dispoziţia regionalei de cale ferată emisă în acest sens.
(2) Toate comandamentele din cuprinsul regionalei de cale ferată sunt coordonate de către
directorul regional; celelalte comandamente de la unităţi sau subunităţi de cale ferată
funcţionează sub conducerea personalului de întreţinere a căii desemnat în acest scop.
(3) Comandamentele de iarnă, sunt asigurate la toate nivelele, cu personal de linii,
instalaţii, tracţiune.
Art. 88. - Intrarea în acţiune a comandamentelor locale este ordonată de directorul
regional numai atunci când există pericol de înzăpezire a liniilor de pe raza regionalei
respective, avizându - se totodată şi comandamentul din centralul gestionarului infrastructurii
feroviare.
Art. 89. - (1) Pentru obţinerea de informaţii asupra stării căii, timpului şi a stării de
circulaţie a liniilor, şefii districtelor de întreţinere a căii, de regulă în perioada 1 noiembrie - 31
martie, au obligaţia de a comunica telegrafic, telefonic sau prin aviz scris la secţia de întreţinere
a căii pe raza căreia se află, informaţii asupra stării timpului şi a liniilor.
(2) Comunicarea se efectuează la orele stabilite de comandamentul regionalei de cale
ferată ori de câte ori este necesar, în funcţie de starea timpului şi a liniilor.
(3) Informaţiile asupra stării timpului şi a liniilor trebuie să cuprindă următoarele date:
- gradul de înnourare a cerului;
- starea timpului în momentul observaţiei - timp liniştit, ninge, viscoleşte sau alte
precipitaţii atmosferice;
- gradul de vizibilitate;
- viteza şi direcţia vântului;
- grosimea stratului de zăpadă deasupra ciupercii şinei; în cazul liniilor închise se
precizează poziţia km-trică a sulurilor de zăpadă formate pe linie, lungimea şi înălţimea
acestora;
- densitatea zăpezii - afânată, medie, tare şi foarte tare;
- temperatura în aer şi în şină transmisă pe localităţi;
- ora începerii fenomenului - viscol, ninsoare, vânt;
- ora încetării fenomenului;
- starea liniilor privind condiţiile de circulaţie;
- restricţii în circulaţia trenurilor;
- introducerea dublei tracţiuni;
- reducerea tonajului;
- interzicerea remorcării trenurilor cu LDH sau interzicerea circulaţiei automotoarelor;

31
 - mijloacele de intervenţie şi deszăpezire intrate în acţiune.
(4) Ori de câte ori intervin modificări în starea timpului sau a liniilor, aceste informaţii se
comunică din proprie iniţiativă sau din ordin special, de mai multe ori pe zi.
Art. 90. - (1) Secţiile de întreţinere a căii comunică aceste informaţii pe tot timpul iernii
către comandamentul regionalei de cale ferată la orele stabilite de aceasta şi de câte ori au
intervenit modificări în starea timpului sau a liniilor.
(2) Comandamentul regional, pe baza informaţiilor primite de la unităţi şi a datelor
furnizate de către staţiile locale din subordinea Institutul Naţional de Meteorologie şi Hidrologie
- INMH - întocmeşte zilnic, la orele stabilite, Nota informativă privind starea timpului,
prognoza acestuia şi starea liniilor care se prezintă directorului regional; în nota informativă se
precizează şi măsurile luate pentru restabilirea circulaţiei.
(3) În toate cazurile, avertismentele date de unităţile de meteorologie asupra evoluţiei
fenomenelor atmosferice se transmit tuturor secţiilor de întreţinere a căii de pe raza regionalei de
cale ferată.
Art. 91. - (1) Comandamentul regionalei transmite, la orele stabilite, informaţii asupra
stării timpului şi a liniilor la comandamentul din centralul gestionarului infrastructurii feroviare.
(2) Aceste informaţii sunt transmise în toate cazurile când intervin modificări în starea
timpului şi a liniilor.
(3) Comandamentul din centralul gestionarului infrastructurii feroviare, pe baza
informaţiilor primite, întocmeşte nota informativă privind starea timpului, a liniilor şi
instalaţiilor pe reţeaua de cale ferată, care este prezentată conducerii gestionarului infrastructurii
feroviare şi comandamentului central din cadrul autorităţii de stat în domeniul feroviar.
Art. 92. - (1) Prognozele meteorologice sau avertismentele transmise de INMH sunt
transmise de comandamentul din centralul gestionarului infrastructurii feroviare la
comandamentele de la regionalele de cale ferată.
(2) O informaţie necesară transmisă de INMH este şi numărul mediu de zile cu viscol pe
an pe întreg teritoriu ţării - anexa nr. 4.
Art. 93. - Atunci când, din cauza timpului nefavorabil, apar prelungiri de timp de mers în
circulaţia trenurilor, comandamentele de la RC, pe baza datelor cerute de la staţii, comunică
compartimentului trafic din regionala de cale ferată, secţiilor de întreţinere a căii, precum şi
operatorilor de transport feroviar informaţii privind starea timpului şi date referitoare la
grosimea zăpezii.
Art. 94. - Mecanicii de locomotivă de la trenurile în circulaţie sunt obligaţi să comunice
datele referitoare la eventualele suluri de zăpadă pe care le întâlnesc în parcurs primei staţii de
cale ferată care urmează după locul unde a făcut constatarea - prin radio, telefon sau către
mecanicii de locomotivă pe care îi întâlnesc, în parcurs, pe linia vecină.
Art. 95. - (1) Pe baza rapoartelor primite de la personalul de linie, a informaţiilor primite
de la RC şi de la mecanicii de locomotivă, şeful secţiei de întreţinere a căii ia măsuri pentru
preîntâmpinarea surprinderii sau rămânerii în linie curentă a trenurilor.
(2) În acest sens, el organizează pregătirea personalului şi a sculelor necesare şi solicită
plugurile de zăpadă cu avizarea RC, a operatorilor de transport feroviar şi a secţiilor de instalaţii
respective.
Art. 96. - În scopul asigurării mijloacelor de informare asupra stării timpului şi a liniei,
districtele de întreţinerea căii de pe liniile expuse înzăpezirilor trebuie să fie dotate de către
regionalele de cale ferată cu aparatură privind starea timpului - termometre, giruete, rigle pentru
măsurarea grosimii stratului de zăpadă.

32
 PARTEA A II-A

CAPITOLUL VI
UTILIZAREA PLUGURILOR DE ZĂPADĂ PENTRU PREVENIREA
ŞI COMBATEREA ÎNZĂPEZIRILOR

SECŢIUNEA 1
Clasificarea plugurilor de zăpadă
Art. 97. - (1) Plugurile de zăpadă acţionează, conform programelor de intervenţie
întocmite la nivelul regionalelor de cale ferată, pe baza datelor acumulate în activitatea de
deszăpezire desfaşurată în anii anteriori.
(2) Prin aceste programe se stabilesc zonele de acţiune ale plugurilor de zăpadă, planurile
de acţiune în funcţie de priorităţile stabilite, modul de colaborare între compartimente, între
gestionarul infrastructurii feroviare şi operatorii de transport feroviar şi colaborarea cu alte
unităţi din zonele de acţiune ale plugurilor de zăpadă.
Art. 98. - (1) Domiciliul şi zonele de acţiune ale plugurilor de zăpadă se aprobă de
conducerea gestionarului infrastructurii feroviare, la propunerea compartimentului de
specialitate din cadrul centralului acestuia, pe baza datelor transmise de regionalele de cale
ferată.
(2) În funcţie de situaţiile concrete apărute în condiţiile iernii, la solicitarea
comandamentelor de iarnă regionale şi cu aprobarea comandamentului central de iarnă,
conducerea gestionarului infrastructurii feroviare poate modifica zonele de acţiune ale plugurilor
de zapadă sau compunerea trenurilor de deszăpezire.
Art. 99. - Plugurile de zăpadă utilizate la acţiunile de prevenire şi combatere a înzăpezirii
căii de către gestionarul infrastructurii feroviare sunt după cum urmează:
a) vagoane plug de zapadă WPZ:
- pentru linii simple: cu lama simetrică;
- pentru linii duble: cu lama asimetrică;
b) pluguri diesel - hidraulice;
c) trenuri pentru curaţat, încărcat şi transportat zăpadă;
d) pluguri simple montate la locomotive.

SECŢIUNEA a 2 -a
Administrarea şi deservirea plugurilor de zăpadă
Art. 100. - Plugurile de zăpadă aparţin gestionarului infrastructurii feroviare.
Art. 101. - Staţiile de aşteptare în vederea intrării în acţiune se stabilesc, pentru perioada 1
noiembrie - 31 martie, de comandamentul regional de iarnă.
Art. 102. - Vagoanele plug de zăpadă WPZ, plugurile de zăpadă hidraulice, trenurile
pentru curaţat, încărcat şi transportat zăpadă, plugurile simple pentru montare la locomotive şi
vagoanele de însoţire ale plugurilor, se află în administrarea secţiilor de întretinere a căii.
Art. 103. - (1) Personalul de deservire a plugurilor de zăpadă este format din personal
desemnat pentru intervenţii cu plugul şi personal suplimentar.
(2) Personalul desemnat este nominalizat în planul de acţionare pentru prevenirea
înzăpezirilor şi pentru deszăpezire pentru perioada 15 septembrie - 31 martie, pentru fiecare
plug de zăpadă. Acest personal aparţine gestionarului infrastructurii feroviare şi operatorilor
feroviari.
Art. 104. - Personalul locomotivelor care asigură remorcarea şi împingerea plugurilor de
zăpadă, a trenurilor pentru curăţat, încărcat şi transportat zăpada şi cel al locomotivelor pe care
se montează pluguri simple aparţine proprietarilor locomotivelor sau se asigură de proprietarul
plugurilor de zăpadă, prin convenţie încheiată de gestionarul infrastructurii feroviare cu

33
operatorii de transport feroviar.
Art. 105. - Pentru plugul de zăpadă WPZ, administratorul acestuia nominalizează:
- responsabilul vagonului plug de zăpadă - inclusiv al echipamentelor din dotarea acestuia;
- 2 manipulanţi pentru acţionarea cuţitelor şi a aripilor plugului.
Art. 106. - Pentru plugurile de zăpadă diesel - hidraulice, personalul desemnat care trebuie
asigurat pentru fiecare tură de serviciu este format din:
- trei meseriaşi - lăcătuş, motorist, electrician - pentru întreţinerea plugurilor diesel – hidraulice;
- un maistru de atelier pentru coordonarea lucrărilor;
- un mecanic pentru manipularea plugului.
Art. 107. - Pentru trenul de curăţat, încărcat şi transportat zăpada, administratorul acestuia
trebuie să nominalizeze:
- un maistru de atelier - şeful formaţiei trenului care este şi responsabilul acestuia;
- un mecanic motorist ;
- un electrician ;
- doi mecanici pentru maşina de încărcare;
- un mecanic pentru aranjarea zăpezii în vagoanele de transport.
Art. 108. - Pentru montarea şi demontarea plugurilor pe şi de pe locomotive, proprietarul
plugurilor desemnează pentru toată perioada de iarnă personal care să efectueze aceste lucrări.
Acest personal este nominalizat în evidenţele de la nivelul comandamentelor regionale.
Art. 109. - Personalul suplimentar este personalul care participă împreună cu personalul
desemnat al plugului de zăpadă, numai la anumite faze ale acţiunilor de patrulare sau de
deszăpezire.
Art. 110. - Pentru situaţia în care este necesară acţionarea manuală a aripilor şi cuţitelor
plugului, echipajul WPZ se mai suplimentează cu încă 2 manipulanţi.
Art. 111. - În caz de necesitate, prin planul de deszăpezire sau din dispoziţia
comandamentului de iarnă regional, se poate dispune completarea personalului nominalizat al
plugurilor de zăpadă cu personal suplimentar format din echipa volantă de intervenţie a secţiei
de întreţinere a căii.
Art. 112. - Personalul de însoţire aparţine secţiilor de întreţinere a căii, secţiilor de
instalaţii şi proprietarilor mijloacelor de remorcare şi este stabilit prin planul de deszăpezire.
Art. 113. - Personalul SCB însoteşte plugurile de zăpadă, în conformitate cu planurile de
patrulare şi de deszăpezire stabilite de comandamentul de iarnă regional, sau din dispoziţia
acestui comandament.
Art. 114. - Vagonul plug de zăpadă, plugul diesel – hidraulic şi locomotivele pe care s-au
montat pluguri simple sunt însoţite pe secţia unde acţionează, în cabina de comandă, de şeful
districtului de întreţinere a căii sau de înlocuitorul acestuia.
Art. 115. - În timpul desfăşurării acţiunilor de curăţare şi încărcare a zăpezii, la faţa locului
se află un delegat al secţiei de întreţinere a căii, pe raza căreia se află staţia în care se desfăşoară
acţiunea de curăţare a zăpezii.
Art. 116. - (1) Personalul plugurilor de zăpadă trebuie:
- să fie apt pentru desfăşurarea acţiunilor de deszăpezire;
- să cunoască instalaţiile plugului de zăpadă pe care îl deserveşte şi modul de manipulare a lor;
- să acţioneze eficient în cadrul operaţiilor de deszăpezire pentru ca redeschiderea circulaţiei să
se facă în cel mai scurt timp posibil;
- să lucreze cu atenţie pentru a nu provoca avarii sau accidente;
- să întreţină instalaţiile, sculele şi inventarul plugului de zăpadă;
- să respecte instrucţiunile de exploatare din cărţile tehnice ale utilajelor respective şi să menţină
în stare de funcţionare şi de curăţenie perfectă utilajele pe care le deserveşte;

34
- să participe la instruirile periodice.
(2) Mecanicii pentru deservirea plugurilor diesel - hidraulice trebuie să cunoască
manipularea plugului diesel - hidraulic şi să fie autorizaţi ca mecanici de locomotivă.
Art. 117. - Responsabilul plugului de zăpadă are următoarele obligaţii:
- să respecte instrucţiunile de exploatare din cărţile tehnice ale utilajelor respective şi să
menţină în stare de funcţionare şi de curăţenie perfectă utilajele pe care le deserveşte;
- sã completeze la zi evidentele plugului de zăpadă pe care lucrează.
Art. 118. - Administratorii plugurilor de zăpadă au următoarele obligaţii :
- să păstreze documentaţia tehnică a plugului de zăpadă, prescripţiile tehnice de
funcţionare, exploatare şi întreţinere pentru utilajele din compunere şi din dotare, evidenţa
reviziilor planificate;
- să ia măsuri de instruire şi examinare periodică profesională a personalului permanent; în
măsura în care este posibil, personalul cu experienţă în activitatea de deszăpezire trebuie să fie
menţinut la acelaşi loc de muncă;
- să nominalizeze un responsabil al plugului şi al trenului de deszăpezire din rândul
personalului desemnat pentru deservire;
- să asigure îndrumarea la revizii planificate şi la reparaţii a plugurilor de zăpadă şi a
vehiculelor din compunerea trenurilor de deszăpezire, prin intermediul compartimentelor de
specialitate din regionalele de cale ferată;
- să asigure instruirea teoretică şi practică a personalului de deservire şi a celui de însoţire
aflat în subordinea sa, corectând eventualele deficienţe;
- să asigure înzestrarea cu toate materialele necesare, cazarmamentul, inventarul necesar
pentru iluminat şi semnalizare, combustibili, lubrifianţi;
- să verifice perfecta stare de funcţionare a plugului de zăpadă.
Art. 119. - Personalul de însoţire are obligaţia să cunoască, în întregime şi în amănunt,
zona de acţiune a utilajului.
Art. 120. - În cazurile când se semnalează ninsoare abundentă sau există prognoze meteo
de înrăutăţire a vremii, din dispoziţia scrisă a comandamentului regional de iarnă, personalul
nominalizat al plugurilor de zăpadă se află în stare de atenţie sau de alarmă la trenul de
deszăpezire şi efectuează lucrări de pregătire a ieşirii trenului de deszăpezire.
Art. 121. - Personalul nominalizat trebuie instruit şi examinat periodic profesional, asupra
funcţionării şi manipularii instalaţiilor plugului de zăpadă şi a vagoanelor din compunerea
trenului de deszăpezire.
Art. 122. - Cu ocazia efectuării probelor de funcţionare şi a probelor de parcurs ale
plugului de zăpadă, conducerea regionalei de cale ferată numeşte un specialist care efectuează şi
verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice pe care le are personalul desemnat, luând măsuri de
reinstruire acolo unde acest lucru se impune.
Art. 123. - (1) În perioada 15 septembrie - 31 martie personalul desemnat al plugurilor de
zăpadă îşi desfăşoară activitatea la locul de muncă obişnuit.
(2) Administratorul plugului de zăpadă trebuie să evite trimiterea în deplasare sau
schimbarea locului de muncă, în afara subunităţii, a acestui personal.
Art. 124. - Răspunderea asupra stării tehnice a plugurilor de zăpadă revine proprietarului.
Art. 125. - Orice problemă referitoare la funcţionarea necorespunzătoare a unor agregate,
trebuie comunicată şefului ierarhic.

SECŢIUNEA a 3 –a
Evidenţele existente la plugurile de zăpadă
Art. 126. - Administratorul plugului de zăpadă păstrează documentaţia tehnică a acestuia,
prescripţiile tehnice de funcţionare, exploatare şi întreţinere pentru utilajele din compunere şi

35
din dotare şi evidenţa reviziilor planificate.
Art. 127. - Responsabilul plugului de zăpadă ţine următoarele evidenţe:
- inventarul plugului de zăpadă şi a vagoanelor din compunerea trenului de deszăpezire;
- situaţia prestaţiilor plugului de zăpadă;
- situaţia personalului participant la lucrările de deszăpezire cu plugul de zăpadă, inclusiv a
personalului închiriat de la terţi;
- registrul de bord.

SECŢIUNEA a 4 –a
Întreţinerea, reviziile, probele şi remizarea plugurilor de zăpadă
Art. 128. - (1) Întreţinerea curentă, revizia mecanismelor şi a agregatelor plugului de
zăpadă şi din dotarea trenului de deszăpezire se efectuează de personalul specializat aparţinând
proprietarului sau operatorului de transport feroviar cu care a fost încheiată convenţie de
exploatare, înaintea probei de gabarit şi după fiecare intervenţie la deszăpezire.
(2) Părţile plugurilor de zăpadă care în timpul lucrului, nu se încadrează în gabaritul CFR
pentru locomotive, se marchează cu dungi negre pe fond galben; în caz de deteriorare, acest
marcaj trebuie refăcut de către subunitatea proprietară, în cadrul pregătirilor de iarnă.
Art. 129. - Reviziile planificate se efectuează în perioada 1 mai - 1 septembrie, pe bază de
comandă şi numai în ateliere specializate şi autorizate de către AFER pentru aceste lucrări.
Art. 130. - (1) Probele de funcţionare şi de parcurs se efectuează anual, în perioada 15
septembrie - 15 octombrie.
(2) În timpul acestor probe se verifică funcţionarea tuturor mecanismelor pentru curăţarea
zăpezii, funcţionarea instalaţiei de frână pneumatică şi a frânei directe, aparatele de ciocnire şi
legare - pentru poziţiile de lucru şi de remorcare - instalaţia de iluminat, instalaţia de
semnalizare optică şi acustică, funcţionarea curăţitoarelor de parbriz, instalaţia de încălzire şi
etanşeitatea compartimentelor de comandă şi de odihnă a personalului; eventualele defecţiuni se
remediază în timpul cel mai scurt.
(3) Recepţia probelor de funcţionare şi de parcurs se realizează în perioada 20 - 31
octombrie, în prezenţa unui specialist din partea regionalei de cale ferată.
Art. 131. - (1) Probele de gabarit se efectuează conform programării compartimentului de
material rulant regional, la cererea şefului subunităţii deţinătoare a mijlocului mecanic de
deszăpezire, dar nu mai târziu de 15 octombrie.
(2) La probe, asistă şefii districtelor de întretinere a căii.
(3) Cu ocazia efectuării probelor de gabarit, se verifică:
- trecerea plugului cu aripile închise şi cuţitele ridicate prin anumite porţiuni ale liniei;
- modul de comunicare între personalul plugului de zăpadă şi cel al locomotivei împingătoare;
- existenţa în teren şi starea indicatoarelor pentru plugul de zăpadă, comunicându-se
compartimentului linii din cadrul regionalei de cale ferată eventuala lipsă sau starea lor
necorespunzătoare;
- la trecerea plugului cu aripile complet deschise se are în vedere depăşirea gabaritului de liberă
trecere; în acest sens, în porţiunile unde au fost efectuate pe timpul verii lucrări la linia de cale
ferată, peroane, lucrări de artă, nu trebuie să existe nici un obstacol, de exemplu: materiale,
obiecte, prisma căii, dale ale pasajelor la nivel.
(4) În timpul probelor de gabarit se acordă o atenţie deosebită porţiunilor de linie unde, pe
timpul verii, au fost efectuate reparaţii la linie, peroane, lucrări de artă.
(5) Secţiile de întreţinere a căii trebuie să comunice deţinătorului plugului de zăpadă orice
modificare a situaţiei de pe teren survenită după efectuarea probelor de gabarit.
Art. 132. - Rezultatele probelor se menţionează în procese verbale care transmit
compartimentului de linii din cadrul regionalei de cale ferată; acestea le transmit
compartimentului de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare.
Art. 133. - (1) În toată perioada de iarnă, pe linia pe care se află remizat plugul de zăpadă

36
nu trebuie să se afle alte vehicule, piese sau materiale care să impiedice ieşirea acestuia în caz de
solicitare la acţiuni de deszăpezire.
(2) Porţiunea de linie şi aparatele de cale aflate între plugul de zăpadă şi zona de acces a
locomotivei pentru remorcare, se curăţă de zăpadă, prin grija proprietarului plugului de zăpadă.
Art. 134. - (1) În perioada de vară, vagoanele plug de zăpadă se remizează la domiciliul
lor; personalul acestora, cu asistenţa personalului de atelier al proprietarului plugului de zăpadă,
efectuează reparaţii şi trecerea în conservare, respectând precizările din cartea tehnică a
utilajului.
(2) În aceeastă perioadă, se remediază toate defecţiunile apărute la instalaţiile de
semnalizare, încălzire, comandă.
Art. 135. - Plugurile diesel - hidraulice se remizează în hale.

SECŢIUNEA a 5-a
Solicitarea şi îndrumarea plugurilor de zăpadă
Art. 136. - Punerea în serviciu şi îndrumarea plugurilor de zăpadă se realizează conform
dispoziţiei comandamentului regional de iarnă, în funcţie de solicitările primite de la secţiile de
întreţinere a căii, prin comandamentele locale de iarnă.
Art. 137. - În funcţie de specificul zonelor de acţionare, comandamentele regionale pot
desemna staţii de cale ferată unde plugurile de zăpadă WPZ sau diesel hidraulice sunt deplasate
de la domiciliu şi aşteaptă intrarea în acţiune.
Art. 138. - În condiţiile specifice ale iernii, în funcţie de avertizările instituţiilor de
specialitate asupra evoluţiei vremii, comandamentele de iarnă dispun pentru plugurile de zăpadă
şi personalul de deservire al acestora, starea de atenţie, starea de alarmă, încetarea stării de
alarmă, retragerea în staţiile de aşteptare sau la domiciliu a plugului de zăpadă, reducerea
formaţiei de lucru sau retragerea locomotivelor.
Art. 139. - (1) În situaţia înrăutăţirii vremii, pe baza avizărilor meteorologice ale
instituţiilor de specialitate, a datelor colectate de la secţiile de întreţinere a căii, comandamentele
regionale transmit comandamentelor locale de deszăpezire dispoziţii de punere în stare de
atenţie a personalului de deservire a plugurilor de zăpadă şi a locomotivelor de remorcare a
acestora.
(2) Personalul de deservire se prezintă la domiciliul mijlocului de deszăpezire sau la staţia
unde este garat acesta, în cel mai scurt timp posibil, încât în maxim 6 ore de la declanşarea stării
de atenţie, plugurile de zăpadă pentru care comandamentul regional de iarnă a dat dispoziţie, să
fie pregătite să intervină.
Art. 140. - (1) În situaţia în care starea timpului continuă să se înrăutăţească sau când
există informaţii asupra desfăşurării cu dificultate a circulaţiei trenurilor, comandamentul
regional de deszăpezire dispune punerea în stare de alarmă a personalului de la plugurile de
zăpadă.
(2) În această situaţie, comandamentele regionale urmăresc ieşirea din sediul de reşedinţă
sau din staţiile unde au fost remizate şi îndrumarea lor, într - un interval de o oră spre secţiile de
circulaţie pe care urmează să acţioneze.
Art. 141. - (1) Pe perioada în se care află în stare de atenţie şi în stare de alarmă,
personalul de deservire a plugului de zăpadă şi personalul de însoţire este retribuit pe baza
pontajului întocmit pentru timpul efectiv lucrat, iar pentru restul timpului este retribuit ca
personalul încazarmat.
(2) Îndiferent de locul unde se retrag plugurile de zăpadă la încetarea acţiunii, personalul
acestora este considerat la dispoziţia serviciului şi nu poate pleca la domiciliu decât la primirea
dispoziţiei de încetare a stării de atenţie sau a stării de alarmă sau dacă este înlocuit de personal
de schimb.
Art. 142. - În funcţie de previziunile meteorologice, comandamentul regional de iarnă

37
dispune încetarea stării de atenţie, a stării de alarmă şi retragerea plugurilor de zăpadă la staţiile
de aşteptare sau la domicilii.

SECŢIUNEA a 6 - a
Circulaţia plugurilor de zăpadă
Art. 143. - Înainte de fiecare plecare în acţiunea de patrulare sau de deszăpezire,
personalul desemnat să acţioneze cu plugul de zăpadă trebuie să efectueze o revizie a plugului
de zăpadă, urmărindu-se, în special, încadrarea în cotele de gabarit, fixarea corespunzătoare a
pieselor mobile care ar putea ieşi din gabarit, aparatele de ciocnire, tracţiune şi legare, staţiile de
emisie - recepţie pentru comunicare cu mecanicul locomotivei şi cu personalul staţiilor de cale
ferată, inventarul şi mijloacele de semnalizare.
Art. 144. - (1) Plugurile de zăpadă circulă cu viteza prevăzută în reglementările specifice
atunci când sunt îndrumate spre zone înzăpezite sau când circulă pe linii deszăpezite.
(2) În situaţia în care în componenţa trenului există vehicule restricţionate din punct de
vedere al vitezei de circulaţie, responsabilul plugului de zăpadă aduce acest lucru, în scris, la
cunoştinţă IDM din staţia de îndrumare.
Art. 145. - Plugul de zăpadă aflat în acţiune de deszăpezire sau îndrumat la acţiuni de
deszăpezire, are prioritate faţă de toate trenurile, RC având obligaţia îndrumării acestuia la
intervenţie.
Art. 146. - (1) Deplasarea vagonului plug de zăpadă de la o staţie la alta, când nu lucrează,
se poate face şi prin aşezarea lui la urma trenului. În acest caz, cuţitele trebuie ridicate şi aripile
închise şi înzăvorâte de personalul de deservire, pentru a se evita deschiderea lor în parcurs.
(2) Aparatele de ciocnire, tracţiune şi legare şi conductele de aer se fixează în poziţia de
transport în formaţie de tren.
(3) Semnalizarea plugului în timpul transportului şi în timpul lucrului se realizează
conform reglementărilor specifice.
Art. 147. - În condiţii speciale, prevăzute în planul de combatere a înzăpezirilor şi de
deszăpezire, comandamentul regional de iarnă poate dispune ca, pe anumite secţii de circulaţie,
plugul diesel - hidraulic să circule combinat cu tren de călători, având plugul diesel - hidraulic şi
locomotiva împingătoare a acestuia în faţa locomotivei de remorcare a trenului de călători.
Art. 148. - (1) Viteza de înaintare în timpul acţiunilor de patrulare sau de deszăpezire se
stabileşte de personalul de deservire şi de cel de însoţire şi este comunicată de conducătorul
plugului de zăpadă, mecanicului locomotivei împingătoare.
(2) Această viteză nu poate fi mai mare decât cea din documentaţia tehnică a plugului de
zăpadă.

CAPITOLUL VII
PRESCRIPŢII DE LUCRU LA INTERVENŢIA CU PLUGURILE DE ZĂPADĂ
SECŢIUNEA 1
Prescripţii generale
Art. 149. - (1) Acţiunile de patrulare cu plugurile de zăpadă se efectuează fără scoaterea de
sub tensiune a liniei de contact.
(2) Pentru desfăşurarea acţiunilor de deszăpezire sau de încărcare şi descărcare a zăpezii,
pe linia electrificată pe care acţionează plugul de zăpadă, linia de contact trebuie scoasă de sub
tensiune.
(3) Scoaterea de sub tensiune a liniei de contact se menţionează în registrul de bord al
plugului, de IDM din staţia de îndrumare, la acţiunea de deszăpezire sau din staţia de încărcare
sau descărcare a zăpezii.
Art. 150. - (1) Plugurile de zăpadă diesel - hidraulice pot acţiona atât ziua, cât şi noaptea.
(2) În funcţie de condiţiile specifice zonei de acţiune, la solicitarea personalului de însoţire

38
sau a celui de deservire, comandamentul regional de iarnă poate dispune ca acţiunile de
deszăpezire să se desfăşoare numai în timpul zilei.
Art. 151. - Îndrumarea trenurilor în circulaţie pe distanţa pe care acţionează plugul de
zăpadă se face numai după ce acesta a parcurs în întregime distanţa dintre staţii şi după ce
personalul de coordonare a acţiunii de deszăpezire a confirmat posibilitatea de circulaţie a
trenurilor pe porţiunea respectivă.
Art. 152. - În timpul desfăşurării acţiunii de deszăpezire, în cazul liniilor duble sau
multiple, pe linia/liniile vecine nu se expediază trenuri şi nu se fac încrucişări în linie curentă cu
trenuri sau alte utilaje de deszăpezire.
Art. 153. - După terminarea operaţiilor de deszăpezire, comandamentul regional de iarnă
dispune asupra plugului de zăpadă:
- retragerea în staţia vecină zonei pe care a acţionat, în vederea unei noi acţiuni, după
trecerea trenurilor aflate în circulaţie;
- îndrumarea pe alte secţii de circulaţie înzăpezite;
- retragerea la domiciliu, personalul de deservire ramânând încazarmat sau liber de
serviciu;
- remizarea în staţia de aşteptare de pe zona de acţiune, cu formaţie redusă, restul
personalului fiind trimis la domiciliu pentru o perioadă de timp stabilită.
Art. 154. - Numărul şi funcţiile personalului din formaţia redusă a plugului de zăpadă pe
perioada de remizare se stabilesc de şeful formaţiei de intervenţie.
Art. 155. - (1) Întrucât în condiţiile iernii şi, în special, în regiunile afectate de viscol,
situaţia se poate schimba rapid în decursul zilei şi pe zone, este necesară comunicarea precisă a
schimbărilor intervenite şi adoptarea unor decizii corespunzătoare.
(2) În prezentele instrucţiuni sunt precizate doar principii şi reguli de bază urmând ca, în
funcţie de situaţiile concrete, personalul implicat în aceste acţiuni, atât personalul de deservire,
cât şi coordonatorii acţiunilor de deszăpezire, pe baza experienţei acumulate în acţiunile
desfăşurate în iernile precedente, să ia deciziile corespunzătoare.
Art. 156. - Pe timp de ninsoare abundentă sau viscol slab, menţinerea în stare de circulaţie
a liniilor de cale ferată se poate realiza prin patrularea acestora cu locomotive izolate, cu
locomotive cu plug ataşabil, cu vagoane plug de zăpadă sau cu pluguri diesel - hidraulice, în
intervalul liber de circulaţie al trenurilor.
Art. 157. - Începerea lucrărilor pentru deszăpezirea liniilor de cale ferată se efectuează
după încetarea viscolului sau a căderilor abundente de zăpadă, pentru a nu exista riscul de
înzăpezire a plugului de zăpadă.
Art. 158. - Pentru a elimina riscul deraierii sau a ridicării plugurilor de zăpadă pe pana de
gheaţă formată sub plugul propriu - zis, la acţiunile de deszăpezire pe linii unde stratul de
zăpadă este gros, de densitate mare, se îndrumă plugul de zăpadă diesel - hidraulic.
Art. 159. - (1) Coordonarea acţiunii de deszăpezire la faţa locului se face de către
personalul de întreţinere a căii stabilit prin planul de deszăpezire al regionalei.
(2) În timpul parcursului, coordonatorul acţiunii de deszăpezire solicită informaţii de la
personalul de întreţinere a căii, de la personalul de locomotivă şi de la cel din staţii, privind
depunerile de zăpadă pe linia pe care urmează a se efectua patrularea sau deszăpezirea.
Art. 160. - Personalul de însoţire apartinând secţiei de întreţinere a căii coordonează
întreaga acţiune de deszăpezire a zonei şi are următoarele atribuţii:
- atrage din timp atenţia echipajului plugului de zăpadă asupra zonelor înzăpezite şi a
modului în care trebuie acţionate aripile şi cuţitele plugului;
- stabileşte viteza de împingere a plugului de zăpadă în funcţie de caracteristicile stratului
de zăpadă şi ale zonei în care se acţionează şi o comunică personalului locomotivei utilizate
pentru împingere sau pe care este montat plugul ataşabil.

39
 Art. 161. - În timpul acţiunii de deszăpezire, personalul de însoţire al plugului de zăpadă ia
legătura telefonic cu comandamentul local de deszăpezire, comunicând starea liniilor de cale
ferată din zona de acţiune, grosimea şi consistenţa stratului de zăpadă, intensitatea şi direcţia
vântului.
Art. 162. - (1) Pentru ca atenţia personalului de deservire şi de însoţire să nu fie
perturbată, se interzic convorbirile care nu au legătură cu activitatea de deszăpezire în curs de
desfăşurare.
(2) Se interzice accesul în cabina de comandă a plugului şi a locomotivei, a personalului
străin de activitatea de curăţare a zăpezii ce se află în desfăşurare.
Art. 163. - Împingerea plugului de zăpadă se efectuează continuu, cu viteza solicitată de
delegatul însoţitor al secţiei de întreţinere a căii, fiind interzis ca plugul să fie împins de
locomotivă, cu şocuri, fapt ce poate produce deraierea şi/sau defectarea lui.

SECŢIUNEA a 2-a
Intervenţia cu vagoanele plug de zăpadă WPZ
Art. 164. - Vagoanele plug de zăpadă, prin construcţia lor, sunt eficiente la acţiunile de
deszăpezire când grosimea stratului de zăpadă nu depăşeşte 1 m - anexa nr. 5.
Art. 165. - Patrularea cu vagoanele plug de zăpadă se execută numai cu aripile închise şi
cuţitele ridicate.
Art. 166. - (1) Acţionarea pentru deszăpezire pe linii duble cu vagoanele plug de zăpadă
pentru linie simplă poate conduce la înzăpezirea firului de circulaţie vecin.
(2) Acelaşi lucru se poate întâmpla în cazul acţionării cu plugul pentru linie dublă, pe firul
de circulaţie din stânga. În aceste situaţii, este necesară luarea în considerare şi a direcţiei şi
sensului vântului.
Art. 167. - (1) Pentru acţionarea la deszăpezire cu vagoanele plug de zăpadă, trebuie să se
ţină seama de forţele ce apar transversal pe direcţia de înaintare, determinate de rezistenţa
stratului de zăpadă, mai ales în curbe.
(2) Forţele suplimentare care apar în cazul acţiunilor de curăţare a zăpezii pe porţiuni de
linie aflate în curbe, crează pericol de deraiere a vagonului plug de zăpadă. Aceste forţe sunt mai
mari la vagoanele plug de zăpadă cu lama asimetrică, la parcurgerea curbelor de stânga.
(3) În curbele cu supraînălţare mare, apare riscul formării sub partea frontală a vagonului
plug de zăpadă a unei pene de gheaţă, care poate provoca deraierea acestuia.
Art. 168. - Semnalizarea plugurilor de zăpadă se face în conformitate cu prevederile
reglementărilor specifice în vigoare.
Art. 169. - Viteza de lucru în acţiunile de deszăpezire se stabileşte în funcţie de grosimea
stratului de zăpadă şi de consistenţa acesteia.
Art. 170. - (1) Înainte de atacarea stratului de zăpadă, conducătorul plugului şi însoţitorul
acestuia cercetează pe teren porţiunea înzăpezită, observând grosimea, consistenţa şi starea
zăpezii depusă peste ciuperca şinei - densitate, îngheţ la suprafaţă, apă îngheţată sub zăpadă,
variaţia acesteia în lungul liniei.
(2) Când zăpada este afânată şi grosimea ei peste ciuperca şinei nu depăşeşte 1 m, plugul
se împinge cu viteza corespunzătoare pentru degajarea stratului de zăpadă.
(3) Când grosimea stratului de zăpadă peste ciuperca şinei este mai mare de 1m sau zăpada
este densă, existând pericolul producerii penelor de zăpadă sau a unor mase de zăpadă ce nu pot
fi degajate, acumulându - se pe linie, plugul se retrage şi se acţionează cu alte mijloace de
deszăpezire.
Art. 171. - (1) Pătrunderea plugului în stratul de zăpadă trebuie să se facă cu viteza care să
permită dispersarea acesteia.
(2) În cazul în care nu s-a reuşit străpungerea porţiunii înzăpezite din prima încercare, se

40
retrage vagonul plug de zăpadă şi se acţionează cu alte mijloace adecvate situaţiei concrete.
Art. 172. - Când grosimea zăpezii este aproape uniformă faţă de axa căii, aripile plugului
se deschid în ambele părţi în mod egal.
Art. 173. - (1) Când grosimea stratului de zăpadă este neuniformă, curăţarea liniei se
realizează prin două sau mai multe treceri.
(2) La prima trecere plugul lucrează cu o aripă deschisă complet în partea unde stratul de
zăpadă este mai mic, cealaltă aripă fiind deschisă pe jumătate, parcurgându-se astfel porţiunea
înzăpezită; după aceasta, se închid aripile plugului şi plugul se retrage până la punctul iniţial.
(3) Imediat urmează a doua trecere, când se deschid ambele aripi şi plugul este din nou
împins prin porţiunea înzapezită.
Art. 174. - În cazul zăpezii dense, plugul este împins în prima trecere cu ambele aripi
închise, următoarele treceri reluând operaţiile prevazute la art. 172.
Art. 175. - La trecerea vagonului plug de zăpadă pe lângă peroane, stâlpi, cheiuri, prin
curbe, tuneluri, peste poduri, treceri la nivel, aparate de cale, inductoare, repere apropiate la mai
puţin de 1,50 m de şină, cuţitele plugului trebuie ridicate şi aripile închise, pentru eliminarea
pericolul avarierii plugului de zăpadă, a lucrărilor de artă şi instalaţiilor.
Art. 176. - La lucrările de deszăpezire executate pe linii înzestrate cu bloc de linie
automat, vagonul plug de zăpadă circulă cu cuţitele ridicate.
Art. 177. - (1) La întâlnirea indicatorului pentru plugul de zăpadă, conducătorul plugului
de zăpadă dă comanda de închidere a aripilor şi ridicare a cuţitelor, astfel ca, dincolo de
indicator, plugul să circule cu aripile închise şi cuţitele ridicate.
(2) La observarea indicatorului similar, instalat pentru celălalt sens de parcurgere a liniei
sau când conducătorul plugului de zăpadă apreciază că a fost depăşită zona în care plugul
trebuie să se încadreze în gabaritul de liberă trecere, se comandă deschiderea aripilor şi
coborârea cuţitelor.
Art. 178. - Există situaţii speciale în care indicatoarele de cale pentru închiderea aripilor şi
ridicarea cuţitelor nu sunt vizibile sau nu există - inductoarele de cale aferente semnalelor fixe,
peroane din staţii, linii ferate industriale; în aceste zone, comenzile de închidere a aripilor şi de
ridicare a cuţitelor şi cele de redeschidere a aripilor şi de coborâre a cuţitelor, trebuie date în
baza datelor cunoscute de conducătorul plugului, notate în registrul de bord al vagonului plug de
zăpadă.
Art. 179. - (1) La curăţarea liniilor din staţii, se acţionează cu viteza redusă de 10 - 15
km/h şi cu maximă atenţie la peroane, panouri sau garduri despărţitoare între linii, stâlpi, pasaje
la nivel şi alte obstacole.
(2) Pentru acţiunile de patrulare şi de deszăpezire a liniilor din staţii, se întocmeşte un plan
de acţiune care să prevadă sensul de circulaţie şi de aruncare a zăpezii, în special pentru
plugurile cu lama asimetrică, astfel ca, printr-o succesiune de treceri să se împingă zăpada de la
peron spre ultima linie a staţiei.
(3) Ordinea de curăţare a liniilor din staţiile de cale ferată se stabileşte în funcţie de felul
plugului - simetric sau asimetric - de configuraţia staţiei şi a stratului de zăpadă şi de importanţa
liniilor.
Art. 180. - Frânarea de urgenţă se poate face din cabina de conducere a plugului, prin
acţionarea semnalului de alarmă.

SECŢIUNEA a 3-a
Intervenţia cu pluguri de zăpada diesel - hidraulice
Art. 181. - Plugurile diesel – hidraulice, anexa nr. 6, pot acţiona şi în situaţii de viscol slab
şi de ninsoare abundentă.
Art. 182. - Lucrările de deszăpezire cu plugul diesel - hidraulic se efectuează respectând

41
instrucţiunile de exploatare din cartea tehnică a utilajului.
Art. 183. - Înainte de efectuarea probelor de casă şi de gabarit sau de ieşire la intervenţie,
se demontează traversa frontală de protecţie a plugului diesel - hidraulic şi se fixează în locaşul
special de transport.
Art. 184. - Staţionarea la domiciliu sau în staţia de aşteptare de pe zona de acţiune se
realizează cu traversa frontală montată.
Art. 185. - Operaţiile de deszăpezire cu plugul diesel-hidraulic se efectuează după
indicaţiile date de delegatul secţiei de întreţinere a căii referitoare la calitatea şi grosimea
stratului de zăpadă şi în conformitate cu planul de acţiune.
Art. 186. - Pentru a se evita înzăpezirea plugului diesel hidraulic, în cazul în care nu se
poate asigura întoarcerea la cap de secţie în vederea acţionării în celalalt sens pe secţia care a
fost parcursă, comandamentul regional de iarnă asigură, de la începutul acţiunii de deszăpezire,
compunerea unui tren de deszăpezire cu câte un plug diesel - hidraulic la fiecare capăt sau, după
caz, echiparea locomotivei împingătoare cu plug simplu.
Art. 187. - (1) Conducătorul operaţiilor de deszăpezire care însoteşte plugul diesel –
hidraulic comunică mecanicului locomotivei împingătoare viteza cu care trebuie împins plugul
pe porţiunea respectivă.
(2) Mecanicul locomotivei confirmă recepţionarea comunicării şi ia măsuri pentru
respectarea vitezei solicitate.
Art. 188. - (1) Pe durata acţiunii de deszăpezire, instalaţiile de control ale vitezei de pe
plug şi de pe locomotiva împingătoare se scot din funcţie.
(2) Aceasta se menţionează în foaia de parcurs şi în registrul de bord.
Art. 189. - În caz de urgenţă frânarea întregului convoi al trenului de deszăpezire se poate
face din cabina acestuia.
Art. 190. - (1) Pe întreaga durată a circulaţiei plugului diesel - hidraulic pentru intervenţie,
rotorul elicei trebuie menţinut în mişcare de rotaţie.
(2) La apropierea de porţiunea înzăpezită, viteza de înaintare se reduce şi se reglează
turaţia elicei la valoarea maxim admisă.
Art. 191. - Pe măsura intrării în sarcină, în funcţie de grosimea şi consistenţa stratului de
zăpadă, prin modificarea vitezei de împingere solicitată mecanicului locomotivei împingătoare,
turaţia elicei trebuie menţinută între limitele de aruncare optime, având deosebită grijă să nu
ajungă sub 90 rot/min, pentru a se evita blocarea elicei.
Art. 192. - Dacă se produce blocarea elicei în zăpadă, înaintarea plugului se opreşte , cu
retragerea din zapadă a acestuia şi se încearcă repunerea în rotaţie a elicei prin schimbări
succesive ale sensului de aruncare, până la evacuarea zăpezii ce a produs blocarea.
Art. 193. - În timpul lucrului, mecanicul de plug trebuie să urmărească menţinerea turaţiei
elicei în limitele prescrise, în aşa fel încât la ieşirea din sarcină să nu se producă supraturarea
acesteia.
Art. 194. - În timpul lucrului, când stratul de zăpadă este mare sau are consistenţă diferită,
împingerea se face încet şi uniform, evitând şocurile ce ar putea conduce la blocarea sau
deteriorarea elicei.
Art. 195. - În tot timpul desfăşurării operaţiilor de deszăpezire, trebuie urmărit ca zăpada
aruncată de elicea plugului şi purtată de vânt să nu se depună pe locomotivele împingătoare şi pe
vagoanele din compunerea trenului.
Art. 196. - În cazul liniilor înzăpezite cu strat de zăpadă având înălţimi de peste 1 m, se
acţionează astfel:
a) în prima fază se trece prin stratul de zăpadă cu aripile laterale înzăvorâte în poziţia

42
închis; se retrage apoi plugul de zăpadă până la punctul iniţial de plecare şi se deschid aripile
laterale;
b) în a doua fază se parcurge din nou porţiunea înzăpezită, lărgind gabaritul de trecere prin
stratul de zăpadă.
Art. 197. - (1) Pentru anumite secţii de circulaţie frecvent înzăpezibile, comandamentele
de iarnă pot dispune alcătuirea unor trenuri de deszăpezire prevăzute la fiecare capăt cu un plug
diesel - hidraulic şi locomotivă de împingere.
(2) Împingerea în timpul acţionării se face cu locomotiva din spatele plugului de zăpadă
activă.

SECŢIUNEA a 4-a
Acţionarea cu trenul pentru curăţat, încărcat şi transportat zăpada
Art. 198. - (1) Avansarea în timpul lucrului a trenului pentru curăţat, încărcat şi transportat
zăpada, anexa nr. 7, se realizează prin împingerea acestuia cu o locomotivă.
(2) Aceeaşi locomotivă asigură şi remorcarea trenului la locul de lucru şi la cel de
descărcare.
Art. 199. - Viteza de împingere a trenului în timpul lucrului se solicită personalului de
conducere a locomotivei împingătoare de către mecanicii maşinii de încărcare, în funcţie de
grosimea stratului de zăpadă şi de consistenţa acesteia.
Art. 200. - Mecanicul de la pupitrul de comandă al benzilor transportoare stabileşte modul
de distribuire uniformă a zăpezii în vagoanele speciale pentru transport şi descărcarea zăpezii la
locul stabilit.

CAPITOLUL VIII
Executarea lucrărilor pentru îndepărtarea zăpezii din cale
SECŢIUNEA 1
Îndepărtarea zăpezii în linie curentă
Art. 201. - (1) Pentru asigurarea circulaţiei trenurilor, zăpada depusă pe linie trebuie
imediat înlăturată în toate cazurile când aceasta produce dificultăţi.
(2) Îndepărtarea mecanică a zăpezii din linie curentă se face cu plugurile de zăpadă.
(3) Plugurile simple montate la locomotive, anexa nr. 8, şi vagoanele plug de zăpadă WPZ
împinse de locomotive se folosesc la curăţarea liniei când grosimea stratului de zăpadă sau a
sulurilor de zăpadă nu depăşeşte 1m şi zăpada este afânată.
(4) În cazul când stratul de zăpadă sau grosimea sulurilor peste ciuperca şinei este mai
mare de 1 m şi zăpada este mai densă, curăţarea zăpezii se poate face manual, cu plugurile de
zăpadă, precum şi cu alte utilaje speciale omologate în acest scop.
Art. 202. - (1) Zăpada care împiedică circulaţia în linie curentă se curăţă cu mijloace
mecanizate, respectiv cu pluguri de zăpadă, curăţindu - se manual numai porţiunile mici, unde
plugurile trec cu aripile închise, respectiv în zona unor poduri, tuneluri, treceri la nivel, aparate
de cale, inductori de cale, precum şi pentru unele lucrări de finisaj după trecerea plugului.
(2) În caz de necesitate, îndepărtarea zăpezii se poate face numai manual.
Art. 203. - Îndepărtarea zăpezii pentru menţinerea circulaţiei pe porţiunile de linie expuse
înzăpezirii se efectuează de la căderea zăpezii şi până la asigurarea condiţiilor de circulaţie
normală, iar când deszăpezirea manuală nu este eficientă din cauza intensităţii viscolului, aceasta
se sistează provizoriu, spre a se putea păstra puterea de muncă a muncitorilor şi se reia imediat
ce condiţiile de muncă devin prielnice, avizându-se în acest sens comandamentul regional.
Art. 204. - (1) În cazul debleurilor, depunerile de zapadă se îndepărtează în primul rând din
interiorul acestora, de pe rampele mari şi din curbele cu raze mici, unde trenurile întâmpină
rezistenţă mare.
(2) În debleuri, se execută mai întâi, o tranşee de 4 m lăţime pe toată lungimea lor necasară

43
pentru libera trecere a trenurilor.
(3) Pentru securitatea lucrătorilor, în zăpada din debleuri se efectuează nişe de refugiu de 2
m lungime şi 0,75 m adâncime, la distanţă de circa 25 m una de alta.
(4) Curăţarea debleului se continuă apoi pe toată lăţimea căii până la şanţurile de scurgere
inclusiv.
(5) Pereţii debleului se taluzează în trepte, pentru evitarea surpării şi prăbuşirii zăpezii
peste linie.
Art. 205. - Curăţarea zăpezii, atunci când este afânată, se efectuează cu lopeţi din lemn.
Când zăpada devine consistentă se întrebuinţează lopeţile de fier.
Art. 206. - (1) La curăţarea manuală a zăpezii, lucrătorii acţionează astfel ca zăpada să fie
evacuată în direcţia vântului.
(2) La curăţarea unei linii duble zăpada trebuie să fie evacuată în exteriorul liniei şi nu
depozitată între linii, cu atenţie deosebită asupra direcţiei vântului.
(3) Pe porţiunile de cotă zero, toată zăpada curăţată se evacuează cât mai departe în direcţia
vântului, spre a nu se forma obstacole artificiale.
(4) O deosebită atenţie se acordă îndepărtării crestelor de zăpadă întărită care se formează
în interiorul liniei, paralel cu firele de şine, de către bandajele roţilor.
Art. 207. - În scopul bunei întreţineri a liniei, după încetarea ninsorii se curăţă de zăpadă în
primul rând spaţiile dintre şină şi contraşină la trecerile de nivel, poduri, aparate de cale şi apoi la
toate joantele, iar după aceea linia în lungul şinelor pe ambele părţi, până la talpa lor, spre a se
descoperi buloanele şi tirfoanele; în final se curăţă mijlocul liniei şi apoi restul platformei.
Art. 208. - Cantonierii şi revizorii de cale şi puncte periculoase sunt obligaţi să ia parte la
aceste operaţii conform reglementărilor specifice.
Art. 209. - Locomotivele izolate echipate cu pluguri care sunt în parcul operatorilor de
transport feroviar se echipează, conform convenţiilor încheiate la întocmirea planului de
combatere a înzăpezirilor, numai la ordinul comandamentului regionalei de cale ferată şi se pun
la dispoziţie, la cererea secţiilor de întreţinere a căii.
Art. 210. - (1) Lucrările de curăţare cu plugurile disel - hidraulice se execută ziua sau
noaptea, iar cu locomotivele echipate cu pluguri simple şi cu vagoanele WPZ în timpul zilei.
(2) În cazuri excepţionale, vagoanele WPZ pot lucra şi în timpul nopţii, cu condiţia să fie
înzestrate cu faruri puternice, pentru observarea indicatoarelor respective de pe linie.
(3) Plugurile hidraulice nu acţionează în perioada viscolelor puternice, spre a se evita
înzăpezirea şi defectarea lor şi pentru a le avea la dispoziţie, gata de acţiune, imediat după
încetarea viscolului.
Art. 211. - (1) Plugurile hidraulice sunt în administrarea compartimentului linii din
centralul gestionarului infrastructurii feroviare şi îşi au reşedinţa la depourile stabilite prin
convenţiile încheiate cu operatorii de transport feroviar la întocmirea planului de combatere a
înzăpezirilor.
(2) Îndrumarea lor se realizează de către comandamentul regional, la cererea şefului secţiei
de întreţinere a căii şi cu aprobarea directorului regional, avizându - se în acelaşi timp şi depoul
respectiv.
(3) Comandamentul regional precizează ora exactă de plecare a plugului de zăpadă.
(4) Toate datele referitoare la solicitarea, îndrumarea şi operaţiile executate la intervenţie
de către plugul de zăpadă, se consemnează de către mecanicul acestuia în registrul de bord,
anexa nr. 9.
Art. 212. - (1) În cazul când pe regională, înzăpezirea s-a produs pe mai multe secţii de
circulaţie, directorul regional stabileşte ordinea de prioritate pentru deszăpezire cu plugurile
existente în dotare sau solicită ajutorul de la celelalte regionale de cale ferată, prin
comandamentul central al gestionarului infrastructurii feroviare.
(2) Avizele privind acţiunea plugurilor de zăpadă se cer telefonic.

44
 Art. 213. - Pentru evitarea accidentelor la trecerea plugurilor peste poduri, treceri la nivel,
aparate de cale, tuneluri, la fiecare obstacol, se instalează înainte şi după, un indicator special,
conform reglementărilor specifice în vigoare.

SECŢIUNEA a 2-a
Îndepărtarea zăpezii din staţii, depouri, ateliere
Art. 214. - (1) În mod obişnuit staţiile de cale ferată şi în special staţiile centralizate şi
nodurile mari de cale ferată reprezintă punctele cele mai înzăpezibile din cauza construcţiilor,
instalaţiilor, amenajărilor, trenurilor şi vagoanelor staţionate care provoacă depuneri mari de
zăpadă.
(2) Punctele cele mai uşor înzăpezibile şi care produc mari dificultăţi circulaţiei sunt zona
aparatelor de cale centralizate electrodinamic, plăcile turnante şi liniile de la peroanele clădirilor
de călători.
Art. 215. - (1) Combaterea înzăpezirilor din staţiile mari şi depouri este o problemă mult
mai complexă decât în linie curentă deoarece pe lângă proporţiile mari ale lucrărilor de
înlăturare, se mai adaugă şi necesitatea de evacuare a zăpezii în afara incintei acestor unităţi.
(2) În acest scop, şefii staţiilor şi depourilor, cu concursul personalului responsabil
aparţinând celorlalte ramuri de exploatare, întocmesc planuri speciale de prevenire şi combatere
a înzăpezirilor, având în vedere că:
a) activitatea, în ceea ce priveşte planul de curăţire a zăpezii din staţii, depouri, ateliere,
este condusă de şefii unităţilor respective şi se asigură de către personalul propriu;
b) când începe să ningă, înainte de a fi afectată circulaţia, toate formaţiile de lucru cu
responsabilii respectivi stabiliţi prin planurile de acţiune din toate staţiile cu comandamente
locale, intră în dispozitiv de lucru pe zonele care au fost stabilite prin dispoziţia
comandamentului local, în scopul de a nu fi surprinşi de o eventuală înzăpezire sau blocare a
aparatelor de cale;
c) tot personalul mobilizat în această acţiune trebuie să acţioneze în conformitate cu planul
de prevenire şi combatere a înzăpezirilor, adică în zonele fixate şi sub conducerea responsabililor
de zone numiţi prin acest plan;
d) comandamentele locale organizează şi conduc lucrările de deszăpezire din raza lor de
activitate, luând măsuri operative, iar în funcţie de gravitatea depunerilor de zăpadă pot propune
comandamentului regionalei chiar reducerea activităţii staţiilor tehnice.
Art. 216. - (1) Prin zone se înţeleg grupe de aparate de cale sau instalaţii care, în ansamblu,
asigură un anumit proces tehnologic - capete de staţii, cocoaşe triere, plăci turnante, triunghiuri
de întoarcere, racordări în linie curentă.
(2) Pe timpul lucrărilor de deszăpezire, fiecare zonă are un responsabil stabilit prin planul
de acţiune.
(3) Responsabilii instruiesc personalul din subordine asupra modului de curăţare a zăpezii
depusă pe aparatele de cale şi instalaţiile din zona respectivă şi îi supraveghează, pentru a nu se
accidenta în timpul lucrului.
Art. 217 - În caz de viscol sau ninsoare cu zăpadă abundentă sau de lungă durată,
activitatea staţiei se poate limita parţial sau total la:
a) executarea unor parcursuri care să cuprindă un număr minim de aparate de cale, atât la
primiri, cât şi la expedieri de trenuri;
b) primirea şi expedierea trenurilor de călători;
c) primirea şi expedierea trenurilor de marfă în tranzit fără manevră;
d) activitatea de compunere şi descompunere a trenurilor;
e) activitatea de încărcare - descărcare;
f) menţinerea parcursurilor cu scoatere pe liniile directe în staţiile intermediare cât mai
mult timp pentru primirea, expedierea şi trecerea trenurilor de călători şi marfă;
g) circulaţia numai pe liniile directe, fără manevră sau cu manevră într-un singur capăt al
staţiei.

45
 Art. 218. - De asemenea, pentru asigurarea corespunzătoare a fluenţei circulaţiei feroviare
în caz de necesitate, la propunerea comandamentului regionalei, se poate proceda fie la anularea
unor trenuri de călători şi marfă, fie la suspendarea opririi unor trenuri de călători în unele puncte
de oprire grav înzăpezibile, cu avizul compartimentului trafic din centralul gestionarului
infrastructurii feroviare, însuşit şi de operatorii de transport feroviar.
Art. 219. - În caz de ninsoare abundentă, fără vânt, activitatea staţiei se limitează parţial
sau total la:
a) primirea şi expedierea trenurilor de călători;
b) primirea trenurilor de marfă în tranzit fără manevră, tranzit cu manevră şi
descompunere;
c) expedierea trenurilor în tranzit fără manevră, tranzit cu manevră şi descompunere,
precum şi a celor care se formează din loco;
d) activitatea de încărcare-descărcare.
Art. 220. - (1) Şeful RC împreună cu comandamentul acestuia, au obligaţia să informeze în
mod permanent comandamentele locale asupra situaţiei existente - gradul de înzăpezire şi
programul de circulaţie pe secţiile respective, stabilind şi posibilităţile de circulaţie.
(2) În cazul când starea de necesitate impune intervenţia cu pluguri sau alte mijloace de la
altă regională de cale ferată, aceasta se realizează prin comandamentul din centralul
gestionarului infrastructurii feroviare.
Art. 221. - În timpul viscolului şi a lucrărilor de deszăpezire, personalul din
compartimentul linii din regionala de cale ferată are prioritate în orice comunicare telefonică sau
telegrafică.
Art. 222. - După fiecare viscol, şeful secţiei de întreţinere a căii, şeful adjunct, însoţit de
şeful districtului şi salariatul responsabil cu activitatea PAZ, verifică punctele înzăpezibile şi
înscriu observaţiile făcute pe teren în fişa fiecărei porţiuni înzăpezibile.
Art. 223. - La sfârşitul iernii, secţia de întreţinere a căii înaintează compartimentului linii
din regionala de cale ferată un raport privind activitatea desfăşurată în prevenirea şi combaterea
înzăpezirii, descriind în mod amănunţit modul cum s-a acţionat şi propunând eventuale
îmbunătăţiri sau modificări în evidenţa punctelor înzăpezibile.
Art. 224. - (1) În cursul lunilor martie şi aprilie, şeful secţiei de întreţinere a căii sau
înlocuitorul său, şeful districtului şi responsabilul cu activitatea PAZ, verifică pe teren modul de
comportare al plantaţiilor în zona cărora s-a produs înzăpezirea liniei, pentru a stabili cauzele şi
măsurile de eliminare a acestora.
(2) Constatările şi măsurile luate se transmit compartimentului linii din centralul
gestionarului infrastructurii feroviare.
Art. 225. - Secţiile de întreţinere a căii organizează instruirea şi examinarea întregului
personal de la întreţinerea căii asupra sarcinilor pe care le au în timpul iernii.

CAPITOLUL IX
Asigurarea circulaţiei pe timp de ninsoare şi pe timp de viscol
SECŢIUNEA 1
Patrularea cu plugurile de zăpadă
Art. 226. - (1) Patrularea liniilor se execută în scopul menţinerii circulaţiei trenurilor pe
timpul căderilor de zăpadă sau a viscolului relativ slab.
(2) Patrularea se efectuează cu locomotive izolate, vagoane plug de zăpadă, precum şi cu
locomotive izolate echipate cu pluguri simple montate la unul sau la ambele capete.
(3) Acţiunea de patrulare începe imediat când depunerile de zăpadă ajung la 15 cm peste
ciuperca şinei sau când continuă să ningă fără viscol sau viscoleşte cu ninsoare slabă.
Art. 227. - În timpul ninsorii abundente sau pe timp de viscol slab, pentru menţinerea

46
circulaţiei, plugurile în patrulare preced trenurile.
Art. 228. - Patrularea cu plugurile de zăpadă sau locomotive izolate se execută atâta timp
cât acţiunea este eficace şi nu există nici un pericol de a fi înzăpezite.

SECŢIUNEA a 2-a
Acţiunea de recunoaştere a liniei
Art. 229. - Când şeful secţiei de întreţinere a căii nu are informaţii sigure asupra stratului
de zăpadă depus pe linie, pentru a se informa asupra stării acesteia în vederea stabilirii
condiţiilor de circulaţie, procedează la recunoaşterea liniei fie personal, fie trimite în acest scop
şeful adjunct al secţiei de întreţinere a căii sau şeful districtului a cărei linie este în pericol de
înzăpezire.
Art. 230. - (1) În punctele grav înzăpezibile din linia curentă şi stabilite în prealabil prin
planurile de acţiune, se înfiinţează posturi de pază şi informare dotate cu telefoane fixe sau
mobile şi cu personal de tură, pentru culegerea de informaţii privind înzăpezirea liniei.
(2) În acest scop se folosesc cantoanele existente sau se montează cabine provizorii, dotate
în mod corespunzător pentru a asigura buna desfăşurare a serviciului de către personalul aflat în
tură.
Art. 231. - (1) Verificarea stării liniilor pe secţiile de circulaţie cu trafic intens se realizează
pe locomotivele trenurilor în circulaţie, iar pe cele cu trafic mai redus cu locomotive izolate -
LDE, LE.
(2) Operatorii de transport feroviar din zonă, pe baza convenţiilor încheiate cu ocazia
întocmirii planului de combatere a înzăpezirilor, pun la dispoziţie locomotivele solicitate, la
cererea secţiei de întreţinere a căii.
(3) În cazul când starea liniei nu permite circulaţia trenurilor în condiţii de siguranţă,
personalul de trafic nu expediază trenurile fără avizul prealabil al personalului de întreţinere a
căii, în funcţie de cel puţin şef district.

SECŢIUNEA a 3-a
Restricţionarea circulaţiei pe timp de ninsoare şi viscol
Art. 232. - În cazul când vremea continuă să fie nefavorabilă - prin căderile de zăpadă şi
intensitatea viscolului - se introduc restricţii de circulaţie pentru trenuri şi automotoare şi anume:
a) când înălţimea zăpezii ajunge la 20 cm peste ciuperca şinei se sistează circulaţia
automotoarelor şi a trenurilor automotoare; în funcţie de densitatea zăpezii, precum şi de tipul
locomotivelor, operatorii de transport feroviar pot propune comandamentelor regionale sistarea
circulaţiei locomotivelor hidraulice;
b) când zăpada începe să se depună peste nivelul superior al şinelor iar din cauza
rezistenţelor suplimentare ce apar la rularea trenurilor, se produc prelungiri ale timpilor de mers,
se dispun reduceri de tonaj de până la 50% sau utilizarea dublei tracţiuni, în funcţie de efectul pe
care îl produce asupra circulaţiei consistenţa zăpezii şi intensitatea ninsorii şi a viscolului;
c) în cazul trenurilor de marfă formate din vagoane încărcate şi goale sau numai din
vagoane goale, numărul de osii admis pe secţia respectivă se reduce în aceeaşi proporţie cu
tonajul;
d) în cazul căderilor abundente de zăpadă, circulaţia trenurilor în staţii se efectuează numai
pe liniile directe, după caz, iar manevra se opreşte sau se efectuează într-un singur capăt al
staţiei;
e) în triaje, în grupele de triere -grupa B - când situaţia stării timpului se înrăutăţeşte şi
există pericol de înzăpezire - căderi abundente de zăpadă sau viscol - se ia măsura de presare a
vagoanelor pe fiecare linie şi legare între ele, pentru a se evita formarea de suluri de zăpadă în
spaţiile dintre grupurile de vagoane;
Art. 233. - (1) Necesitatea introducerii restricţiilor de circulaţie pe timp de ninsoare şi de
viscol, se stabileşte şi se cere prin telefonogramă, notă telefonică sau fax de către şeful secţiei de

47
întreţinere a căii, pe baza verificării liniei sau informaţiilor primite de la personalul de linie, din
staţii şi de la personalul de locomotivă.
(2) Pe timp de ninsoare şi viscol şeful secţiei de întreţinere a căii stabileşte necesitatea de a
se circula cu restricţii; de aplicarea acestei măsurii, respectiv de transmiterea telegramei,
răspunzând şeful staţiei şi şeful secţiei de întreţinere a căii.
Art. 234. - Telefonogramele, notele telefonice sau fax - urile referitoare la restricţiile de
circulaţie pe timp de ninsoare şi de viscol se transmit la toate unităţile de cale ferată interesate,
respectiv RC, compartimentelor de specialitate din regionalele de cale ferată, staţiilor tehnice,
operatorilor de transport feroviar, depourilor, comandamentului regional şi compartimentelor de
specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare.
Art. 235. - (1) Şeful compartimentului instalaţii din regionala de cale ferată stabileşte
personalul SCB care trebuie repartizat în plus pe timp de viscol în staţiile mari pentru
colaborarea cu echipele prevăzute în planul de combatere a înzăpezirilor care lucrează la
curăţarea macazelor şi înlăturarea deranjamentelor apărute la instalaţii.
(2) Staţiile pentru care se repartizează personal SCB în plus pe timpul viscolului sunt
stabilite de directorul regional, cel mai târziu până la 1 octombrie.

SECŢIUNEA a 4-a
Închiderea liniei în caz de înzăpezire
Art. 236. - (1) Când, din cauza depunerilor mari de zăpadă şi a intensităţii viscolului, nu
există siguranţă că trenul ajunge la staţia vecină, se procedează la închiderea liniei.
(2) Această măsură se ia în următoarele împrejurări:
a) când patrularea cu plugurile de zăpadă sau cu alte mijloace nu mai este eficace;
b) când din cauza viscolului intens, a depunerilor abundente de zăpadă şi a consistenţei
zăpezii nu se pot menţine timpii de mers sau se depăşeşte puterea locomotivei deşi au fost
introduse restricţii în circulaţie prin reduceri de tonaj, folosirea dublei tracţiuni sau s-a redus
numărul de vagoane aflate în circulaţie;
c) când intensitatea viscolului face ca operaţiile de îndepărtare manuală a zăpezii să devină
ineficiente.
Art. 237. - (1) Avizarea închiderii liniei se realizează telegrafic sau prin radiotelefoane de
către şeful şecţiei de întreţinere a căii sau de către şeful districtului.
(2) În cazul când şeful staţiei care urmează să expedieze un tren nu a primit nici un aviz de
închidere a liniei şi de reţinere a trenurilor, iar după aprecierea sa există pericol ca trenul să
rămână înzăpezit în linie curentă, cere avizul secţiei de întreţinere a căii sau dacă nu este posibil,
a districtului, pentru reţinerea trenurilor în staţie.

SECŢIUNEA a 5-a
Tratarea cazurilor de nerespectare a avizelor de
circulaţie date de personalul de întreţinere a căii
Art. 238. - Nerespectarea avizelor date de personalul de întreţinere a căii, în funcţie de cel
puţin şef district, privind introducerea de restricţii de viteză, închideri de linie precum şi
circulaţia trenurilor, pe timp de ninsoare sau viscol sau cereri de introducere în circulaţie a
plugurilor de zăpadă, se tratează cu dosar ca abateri grave de la statutul disciplinar al
personalului din unităţile de transporturi feroviare.

CAPITOLUL X
Instalaţii pentru îndepărtarea zăpezii şi a gheţii de la aparatele de cale
Art. 239. - În staţiile de cale ferată, pentru îndepărtarea zăpezii şi a gheţii se montează
instalaţii speciale pe aparatele de cale, care pot fi:
a) electrice, în staţiile dotate cu instalaţii de centralizare electrodinamică, montate pe
contraace sau, în funcţie de necesitate, pe alte elemente constructive ale aparatelor de cale;

48
 b) pneumatice, montate la macazurile aferente cocoaşei de triere şi, în funcţie de necesităţi
şi posibilităţi, la frânele de cale sau la macazuri ale instalaţiilor CED.
Art. 240. - Condiţiile tehnice ale acestor instalaţii precum şi lucrările de întreţinere ale
acestora sunt cele prevăzute în instrucţiunile privind întreţinerea tehnică şi repararea instalaţiilor
SCB, respectiv a instalaţiilor de mecanizare şi centralizare a cocoaşelor de triere - MACT.
Art. 241. - Înainte de montarea rezistenţelor de încălzire, sunt necesare următoarele lucrări
pregătitoare:
a) asigurarea spaţiului necesar pentru montarea rezistenţelor, inclusiv prin modificarea
dimensiunilor alunecătorilor şi proţapilor de la călcâiul macazului, după caz;
b) asigurarea elementelor de prindere corespunzător tipului de macaz.
Art. 242. - (1) În perioada pregătirilor de iarnă şi periodic în timpul iernii, instalaţiile
pentru îndepărtarea zăpezii şi a gheţii de la aparatele de cale se revizuiesc în conformitate cu
cerinţele instrucţiunilor de serviciu.
(2) Probele de bună funcţionare pentru instalaţiile pneumatice se efectuează de către
personalul SCB iar probele de bună funcţionare pentru instalaţiile electrice de încălzire a
macazurilor se efectuează, în comun, de către personalul SCB şi de electrificare, pâna la data de
31 octombrie.

PARTEA A III – A
CAPITOLUL XI
Dispoziţii generale privind pregătirea căii în vederea iernii
Art. 243. - Pentru combaterea efectelor negative produse de înzăpeziri în funcţionarea
normală a liniilor şi instalaţiilor feroviare, este necesar ca tot personalul cu sarcini în acest sens
să respecte prevederile prezentelor instrucţiuni.
Art. 244. - (1) Până la data de 1 noiembrie, se execută lucrările de linie care au apărut ca
necesare după realizarea reparaţiilor programate şi a celor curente ale căii şi anume: eliminarea
lăsăturilor oarbe, remedierea defectelor de nivel şi direcţie şi alte asemenea lucrări, astfel ca
liniile şi aparatele de cale să nu fie surprinse de îngheţ cu defecte care ar putea provoca ruperi de
şine, cocoaşe de gheaţă sau alte deranjamente.
(2) Executarea acestor lucrări se verifică pe teren şi se consemnează cu proces verbal în
condica de inspecţie a districtului de către şeful secţiei de întreţinere a căii şi şeful districtului
respectiv.
(3) Se curăţă toate şanţurile şi podeţele din linie curentă, staţii, depouri, triaje, pentru
asigurarea scurgerii apelor.
(4) Se urmăreşte ca scurgerea apelor să fie asigurată şi în afara zonei CFR, în care scop
şeful secţiei de întreţinere a căii sau împuternicitul său ia contact cu primăriile sau cu autorităţile
învecinate zonei CFR în cauză pentru executarea lucrărilor necesare, stipulând sarcinile acestora
într-un proces verbal. În cazul când cei în cauză refuză să execute aceste lucrări, şeful secţiei de
întreţinere a căii comunică conducerii regionalei de cale ferată, care urmează să sesizeze
organele superioare administrative.
(5) Şefii compartimentelor de linii din regionala de cale ferată şi şefii secţiei de întreţinere
a căii trebuie să ia toate măsurile necesare ca până la îngheţ, lucrările de pregătire a liniei pentru
iarnă să fie definitivate, dar nu mai târziu de 1 noiembrie.
(6) Tronsoanele de cale fără joante a căror şine au fost fixate la temperaturi mai mari decât
limita superioară a ecartului prescris în vederea executării unor lucrări de întreţinere şi reparaţie
a liniilor, cum ar fi ciuruirea integrală a prismei căii, se refixează la temperaturile neutre, până la
data de 1 noiembrie.
(7) În luna septembrie, cu ocazia controlului stării tehnice a aparatelor de cale efectuat în
comun de şefii secţiilor care le întreţin şi le exploatează, conform reglementărilor specifice în
vigoare, se verifică modul de asigurare a scurgerii apei în zona joantelor izolante şi a barelor de
manevrare şi control, precum şi tăierea buruienilor şi tufişurilor din lungul transmisiilor de sârmă

49
de la semnalele mecanice; deficienţele constatate se consemnează în registrul de revizie a liniilor
şi instalaţiilor de siguranţa circulaţiei, cu precizarea măsurilor şi termenelor de eliminare a
acestora, dar nu mai târziu de 31 octombrie.
(8) Şefii secţiilor de întreţinere a căii organizează verificarea stării traverselor şi
prinderilor, a pietrei sparte, a modului de asigurare a scurgerii apei şi iau măsurile necesare astfel
ca remedierea deficienţelor constatate să se execute până la data de 1 noiembrie.
Art. 245. - (1) Compartimentele linii din regionalele de cale ferată, prin secţiile de
întreţinere a căii, prin compartimentele trafic din regionalele de cale ferată şi prin staţiile de cale
ferată, dispun măsuri pentru îndepărtarea de lângă linie a depozitelor de materiale, tăierea
buruienilor, tufişurilor şi pâlcurilor de pomi, din punctele unde acestea pot contribui la
înzăpezirea liniilor, atât din linie curentă, cât şi din staţii.
(2) De asemenea, se îndepărtează de lângă linie cel târziu până la 15 octombrie toate
materialele sau obiectele care pătrund în gabaritul de lucru al plugurilor de zăpadă.
(3) Secţiile de înteţinere a căii împreună cu secţiile de instalaţii, identifică arborii care, prin
căderea lor, pot afecta linia de contact sau pot întrerupe circuitele TTR şi iau măsuri pentru
îndepărtarea pericolului până la data de 15 octombrie.
Art. 246. - Depozitele de traverse, materialul metalic de cale, stâlpii, cărămiziile,
amplasate în staţii şi linie curentă în lungul liniilor înzăpezibile se dispun cel târziu până la 1
noiembrie în direcţia opusă vântului şi la o distanţă de minimum 12 ori înălţimea depozitului de
la linia cea mai apropiată, spre a nu se produce suluri de zăpadă pe linie.
Art. 247. - (1) Compartimentele de linii din regionalele de cale ferată trebuie să ia măsuri
ca până la 1 noiembrie să fie verificate şi eventual completate indicatoarele speciale pentru
plugul de zăpadă, în conformitate cu regulamentul de semnalizare, în vederea marcării
porţiunilor de linie, unde cuţitele plugului trebuie ridicate, iar aripile lor închise, spre exemplu: la
poduri, podeţe, tuneluri, treceri la nivel, aparate de cale, inductoare de cale.
(2) Aceste indicatoare speciale se montează numai pe liniile înzăpezibile, unde în caz de
înzăpezire plugurile de zăpadă circulă în acţiune cu aripile deschise şi cu cuţitele lăsate.
Art. 248. - (1) Între 1 şi 15 aprilie, panourile de parazăpezi sunt demontate şi transportate
la locurile de depozitare, unde se procedează la sortarea lor în trei categorii :
- panouri în stare bună;
- panouri uzate sau defecte care se pot repara sau reutiliza;
- panouri uzate sau degradate care nu se mai pot repara sau reutiliza.
(2) Reparaţiile panourilor defecte se execută, pe cât posibil, cu material recâştigat de la
panourile degradate.
(3) Compartimentul de linii din regionalele de cale ferată şi şefii secţiilor de întreţinere a
căii iau măsuri ca toate panourile de parazăpezi defecte să fie reparate până la 1 octombrie, iar
cele noi să fie recepţionate şi preluate în depozitele secţiilor de întreţinere, până la 15 octombrie.
(4) Fiecare secţie de întreţinere a căii trebuie să aibă în stoc o rezervă de panouri şi stâlpi
de 5% faţă de cantitatea totală necesară, pentru completarea eventualelor lipsuri ce pot surveni în
cursul iernii.
(5) Instalarea panourilor de parazăpezi se efectuează la termenele stabilite prin prezentele
instrucţiuni, mai întâi pe liniile de urgenţa I şi apoi pe liniile de urgenţa a II - a de deszăpezire.
(6) Clasificarea liniilor pe urgenţele I şi a II - a de deszăpezire se stabileşte şi aprobă de
către gestionarul infrastructurii feroviare, pe baza propunerilor primite de la regionalele de cale
ferată şi se reactualizează până la 31 august.
Art. 249. - Până la data de 1 septembrie, conducerea regionalelor de cale ferată stabileşte şi
comunică, prin compartimentul linii din regionala de cale ferată, secţiilor de întreţinerea căii şi
celorlalte unităţi interesate, centrele unde urmează a lua fiinţă comandamentele unice precum şi
personalul care urmează a face parte din aceste comandamente.
Art. 250. - Regionalele de cale ferată, împreună cu subunităţile operatorilor de transport
feroviar iau măsuri ca până la 1 septembrie să se stabilească liniile de depozitare a vagoanelor

50
din staţii, numărul de vagoane pentru fiecare linie, fără ca să existe pericolul de înzăpezire pentru
celelalte linii, iar până la 1 noiembrie operaţia de depozitare a vagoanelor să fie terminată.
Art. 251. - Agenţiile de călători şi marfă trebuie să ia măsuri ca, până la 1 octombrie, toate
plăcile turnante să fie revizuite în mod amănunţit, pentru a se asigura o bună funcţionare a lor.
Art. 252. - (1) Toate plugurile de zăpadă, indiferent dacă au lucrat sau nu în iarna
precedentă, trebuie verificate până la data de 15 aprilie, de către personal specializat.
(2) Constatările efectuate se consemnează în procese verbale, care se transmit până la data
de 1 mai compartimentului de specialitate din cadrul regionalei de cale ferată.
(3) Regionala de cale ferată transmite, până la data de 15 mai, compartimentului de
specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare situaţia plugurilor de zăpadă.
(4) Compartimentul de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare de
acord cu unităţile de reparat material rulant îndrumă plugurile pentru revizie şi reparaţii până la
data de 1 iulie.
(5) Executarea lucrărilor de către unităţile de reparat material rulant se face până la data de
1 octombrie.
(6) Revizia periodică a plugurilor de zăpadă se efectuează, conform reglementărilor
specifice în vigoare.
Art. 253. - Raza de acţiune şi reşedinţa pentru plugurile de zăpadă se stabilesc de
compartimentul de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare, pe baza
propunerilor primite de la regionalele de cale ferată şi se comunică acestora până la data de 15
octombrie.
Art. 254. - (1) Programarea probelor de parcurs şi a probelor de gabarit a plugurilor de
zăpadă se realizează de către şefii compartimentelor de linii din regionalele de cale ferată.
(2) Probele de parcurs se realizează pe distanţe limitate, strict necesare, în prezenţa
delegatului compartimentului de material rulant.
(3) Probele de gabarit se efectuează în următoarele cazuri:
- dacă la liniile şi lucrările de artă s-au executat lucrări sau reparaţii care se apreciază că au
modificat gabaritul necesar pentru plugul de zăpadă;
- dacă pe linia respectivă s-a introdus un plug cu gabarit mai mare sau dacă la plugul
existent s-au efectuat modificări care au influenţat negativ asupra gabaritului.
(4) Probele se realizează atât în linie curentă căt şi în staţii cu aripile deschise şi la
indicaţiile date de şeful secţiei de întreţinere a căii.
(5) Probele de parcurs pot coincide cu probele de gabarit.
(6) Programul pentru probele de parcurs şi de gabarit se propun de compartimentele linii,
instalaţii şi trafic din regionala de cale ferată şi se aprobă de conducătorul acesteia.
Art. 255. - (1) Probele se execută de către şeful secţiei de întreţinere a căii.
(2) În staţiile dotate cu instalaţii de centralizare, asigurare şi pe distanţele unde există bloc
de linie automat la probe participă şi delegatul secţiilor de întreţinere a instalaţiilor.
(3) Probele de parcurs şi de gabarit trebuie finalizate până la 1 noiembrie, cu excepţia
porţiunilor de linie unde se execută lucrări de reparaţie periodică, reparaţie capitală, dublări sau
electrificări de linii pentru care termenul se stabileşte de regionalele de cale ferată, dar nu mai
târziu de 15 noiembrie.
(4) Pentru fiecare plug se întocmeşte un proces verbal în care se consemnează constatările
efectuate în timpul probelor de parcurs şi de gabarit. Procesele verbale se transmit la
compartimentele de specialitate din cadrul regionalei de cale ferată şi a centralului gestionarului
infrastructurii feroviare, până la data de 1 noiembrie.
Art. 256. - (1) Toate districtele şi cantoanele de pe liniile înzăpezibile se dotează cu
mijloace de comunicaţii operaţionale.
(2) Lucrările de instalare şi racordare a mijloacelor de comunicaţii se execută de către
unităţile de telecomunicaţii până la data de 1 noiembrie.
(3) Plugurile de zăpadă se dotează cu radiotelefoane sau telefoane mobile.

51
 Art. 257. - Materialele de masă - piatră spartă, balast, nisip - sosite pentru lucrări şi
descărcate lângă/pe linie, după efectuarea probei de gabarit cu plugul de zăpadă, trebuie să fie
imediat aplanate la nivelul superior al traversei, spre a se evita defectarea plugurilor de zăpadă în
acţiune, precum şi înzăpezirea liniei.
Art. 258. - (1) Atunci când se depăşesc efectivele de personal şi cantităţile de lucrări
prevăzute în planul de acţiune pentu combaterea înzăpezirii, cantităţile suplimentare necesare, de
scule şi materiale, în vederea utilizării lor în timpul lucrărilor de deszăpezire, se aprovizionează
din depozitele secţiilor de întreţinere a căii sau din depozitele centrale regionale,
(2) Depozitele centrale regionale trebuie să fie aprovizionate cu o cantitate de scule şi
materiale, care reprezintă 25% din cantitatea aflată în depozitele secţiilor de întreţinere a căii şi
constă în următoarele scule şi materiale: lopeţi de lemn, lopeţi de fier, cazmale, târnăcoape
ascuţite, manele de fier, mături de paie, târnuri de nuiele, sare denaturată, panouri mobile de
parazăpezi, stâlpi de parazăpezi, sârmă, scânduri pentru panouri, cuie, ciocane de diferite
mărimi, petrol, combustibil pentru încălzit, lemne şi traverse de lemn pentru foc, cărbuni, sobe
de fier, coşuri de fier rotunde, lămpi carbid.
(3) Sculele şi materialele din depozitul central regional se folosesc numai cu aprobarea
conducerii regionalei de cale ferată.
(4) Pentru a preîntâmpina şi combate deranjamentele produse de zăpadă în funcţionarea
normală a instalaţiilor, în intervalul august - septembrie, secţiile de întreţinere a instalaţiilor
efectuează:
- aprovizionarea cu clorură de calciu cristalizată pentru electromecanismele de macaz;
- aprovizionarea cu necesarul de aparataj şi elemente rezistive pentru încălzitoare în
vederea înlocuirii celor defecte sau lipsă şi asigurarea intervenţiei pe parcursul iernii;
- aprovizionarea cu arzătoare şi butelii cu propan şi aprovizionarea, în funcţie de situaţia
locală, cu prelate de protecţie pentru dulapurile exterioare cu aparataj.

CAPITOLUL XII
PREGĂTIREA ACTIVITĂŢII DE TRANSPORT FEROVIAR PENTRU
PERIOADA DE IARNĂ
SECŢIUNEA 1
Măsuri specifice fiecărei ramuri de activitate din transportul feroviar
§. 1 Activitatea de trafic
Art. 259. - (1) Se revizuieşte şi se repară clădirile - de serviciu, de călători, cantoane,
dormitoare, cabine de acari, magazii de materiale, magazii de coletărie, şoproane - şi instalaţiile
interioare de iluminat, climatizare, sanitare şi de încălzit.
(2) Se repară rampele, cheiurile, drumurile de acces şi platformele de lucru împreună cu
toate amenajările de iarnă.
(3) Se astupă gropile şi se nivelează terenul în toată incinta staţiei.
(4) Se înlătură obstacolele din drumurile de acces ale personalului.
(5) Se asigură iluminatul suficient al drumurilor de acces, peroanelor şi pieţelor de
manevră.
(6) La clădiri, în prima urgenţă, se execută lucrările de reparaţie ale acoperişurilor, uşilor,
ferestrelor şi se completează geamurile sparte.
Art. 260. - (1) Se verifică şi se repară podurile bascule şi cântarele - mecanice sau
electronice - astfel ca ele să funcţioneze fără deranjamente pe timpul iernii.
(2) În acest scop se iau măsuri să se execute lucrările prevăzute în reglementările specifice,
insistându-se în special asupra următoarelor operaţii:
- consolidarea fundaţiilor la podurile bascule, completarea capacelor, curăţirea, ajustarea şi
ungerea perniţelor, a cuţitelor şi axelor, înlăturarea defectelor la pârghii;
- etanşarea cabinei de protecţie a podului bascul, prin repararea acoperişului, uşilor,
completarea geamurilor şi încuietorilor de la uşi.

52
 Art. 261. - (1) Se revizuiesc şi se repară rechizitele întregului personal de trafic şi de tren
şi se completează în conformitate cu reglementările specifice în vigoare.
(2) Se revizuieşte şi repară inventarul de scule şi rafturile de păstrare a sculelor şi
materialelor de la cabinele de acari şi sabotari, completându-se lipsurile în conformitate cu
reglementările specifice în vigoare.
(3) Se aprovizionează cu cantitatea de sare denaturată necesară, cabinele de acari şi
sabotari.
Art. 262. - Staţiile trebuie să fie asigurate în tot timpul iernii cu combustibil necesar
încălzirii camerelor în care sunt montate sursele de curent pentru instalaţiile de siguranţa
circulaţiei trenurilor şi telecomunicaţii, în vederea menţinerii unei temperaturi medii de +10C.

§. 2 Activitatea de tracţiune şi exploatare vagoane

Art. 263. - Se revizuiesc şi se repară instalaţiile speciale de dezgheţ din hale - instalaţii de
climatizare, aeroterme şi calorifere destinate acestui scop.
Art. 264. - (1) Se revizuiesc şi se execută reparaţiile necesare la toate construcţiile şi
instalaţiile aferente proceselor tehnologice de pregătire şi echipare a materialului rulant, şi
anume:
a) la instalaţiile de descărcare, depozitare şi distribuţie a păcurei;
b) la instalaţiile de depozitare şi distribuire a produselor petrolifere;
c) la plăcile turnante.
Art. 265. - Se revizuieşte şi execută reparaţiile necesare la construcţiile şi instalaţiile de
reparare a locomotivelor, şi anume:
a) la instalaţiile de coborât osii: canalul de coborât osii, punţile mobile, podeţele şi
balustradele şi coborâtorul de osii. Se asigură mijloacele pentru evacuarea apei din canal;
b) la instalaţiile de ridicat locomotivele de pe osii: vinciurile, traversele, instalaţiile de
acţionare, fundaţia;
c) la transbordoare, podurile rulante şi macaralele din remize sau din afara remizelor:
construcţia metalică, instalaţia de acţionare, frânare, dispozitivele de protecţie şi înzăvorâre,
fundaţia.
Art. 266. - (1) Se curăţă, se revizuiesc şi se repară canalele, căminele şi decantoarele de la
hale, instalaţii de păcură şi alte produse petrolifere, canale de revizie, canale colectoare.
(2) Se revizuiesc şi repară instalaţiile aferente canalizării, în vederea asigurării scurgerii
apelor industriale, menajere şi a celor provenite din ploi şi din topirea zăpezilor.
Art. 267.. - (1) Se astupă gropile şi se nivelează terenul între linii în toată incinta
depourilor şi a remizelor, pentru a se înlătura strângerea apelor din ploi sau de la locomotive.
(2) Se asigură locuri înprejmuite pentru depozitarea pieselor şi fierului vechi, precum şi a
altor materiale care se depozitează afară.
(3) Se înlătură obstacolele din drumurile de circulaţie şi de acces ale personalului.
(4) Se asigură iluminatul suficient al drumurilor de acces şi a depozitelor de combustibil.
(5) Se revizuiesc şi se repară liniile, ramificaţiile şi triunghiurile pentru întoarcerea
locomotivelor.
Art. 268. - Se revizuiesc şi se repară instalaţiile de alimentare cu apă după cum urmează:
a) captările de apă, decantoare, filtre;
b) case de pompă şi castele de apă;
c) conducte, hidranţi, cişmele.
Art. 269. - (1) Se revizuiesc, pregătesc şi completează aparatele şi instalaţiile de pe
locomotive conform reglementărilor specifice.
(2) Se revizuiesc şi repară vagoanele de încălzit trenurile.
(3) Se revizuiesc, repară şi completează stocurile de acuplări şi semi - acuplări pentru
încălzirea trenurilor.

53
 Art. 270. - La instalaţiile atelierelor de zonă, centrelelor tehnice de formare a trenurilor şi
reviziilor de vagoane se execută:
a) revizia şi repararea generatoarele fixe de aburi şi izolarea conductele de apă şi aburi
împotriva îngheţului;
b) revizia şi repararea motoarelor, compresoarelor de aer, căminelor de control şi a reţelei
de aer;
c) revizia şi proba robineţilor mecanici, manometrelor de control şi protecţia împotriva
îngheţului a conductelor de aer;
d) revizia şi repararea generatoarelor electrice şi convertizoarelor pentru încărcat
acumulatori şi adoptarea măsurilor pentru asigurarea temperaturii minime de +10C şi pentru
aerisirea, în tot timpul iernii, a încăperilor respective;
e) degajarea terenului de orice piesă rămasă de la reparaţii, nivelarea terenului între liniile
de pregătire şi de reparaţii cu detaşare şi evacuare a apelor din ploi sau din topirea zăpezii.
Art. 271. - (1) Se revizuiesc toate vagoanele de călători din trenuri sau din rezerva staţiilor
pentru asigurarea etanşeităţii uşilor şi ferestrelor. Se repară instalaţiile de încălzire, iluminat şi
sanitare de la vagoanele de călători şi marfă.
(2) La vagoanele de călători şi marfă aflate în reparaţii în atelierele principale şi de zonă se
execută obligatoriu lucrările de pregătire pentru iarnă.
(3) Se revizuiesc şi se repară acuplările de aburi existente şi se completează cu numărul
necesar pentru asigurarea stocului de rezervă la reviziile de vagoane; semi - acuplările metalice
se revizuiesc şi se repară până la 1 octombrie.
(4) Se aprovizionează reviziile de vagoane din staţiile de formare a trenurilor şi cele mai
importante din parcurs cu garnituri, semi - acuplări de frână, robineţi şi mânere de robineţi
pentru frână, încălzire şi robineţi finali.
(5) Se revizuiesc, repară şi completează stocul de acumulatori pentru asigurarea
iluminatului în bune condiţii în perioada de iarnă, până la 1 octombrie.
(6) Se revizuiesc toate vagoanele F şi Gb din trenuri sau din rezerva staţiilor pentru
asigurarea etanşeităţii lor, se repară şi verifică instalaţiile de încălzire, iluminat şi sanitare.
(7) La vagoanele încălzite cu sobe se execută montarea sobelor pentru combustibili solizi,
a coşurilor de fum, a cutiilor de izolare ale acestora şi lăzile de combustibil.
(8) Se revizuiesc şi se probează instalaţiile de încălzit la toate vagoanele cisterne şi se
verifică ventilele şi robineţii de golire, astfel ca funcţionarea lor să fie asigurată în bune
condiţiuni.
(9) Se repară şi se etanşeizează gheretele de frână de la vagoanele de marfă din parcul de
lucru, completându - se geamurile, încuietorile de la uşi, scările de acces şi mânerele de urcare.
Art. 272. - Până la 1 octombrie, se asigură cantităţile de uleiuri şi lubrifianţi necesare
trecerii de la perioada de vară la cea de iarnă.
Art. 273. - Lucrările de pregătire în vederea iernii au termenele de execuţie astfel fixate
încât toate lucrările să fie finalizate până la 15 octombrie.

§. 3 Întreţinerea podurilor şi clădirilor

Art. 274. - (1) Se iau măsuri ca până la 15 octombrie să fie revizuite şi reparate clădirile -
cantoane, cabine de serviciu, cazărmi, magazii, districte, locuinţe de serviciu, corpuri de gardă la
lucrări de artă, barăci de şantier.
(2) O atenţie deosebită se acordă reparării acoperişurilor, etanşării uşilor şi ferestrelor, reparării
sobelor şi curăţirii coşurilor de fum.

§. 4 Întreţinerea instalaţiilor de telecomunicaţii

Art. 275. - (1) Se revizuiesc şi se repară clădirile şi instalaţiile interioare aferente - de apă,
canalizare, încălzire, aerisire, electrice - la clădirile de telecomunicaţii, ateliere, magazii,
dormitoare, birouri, asigurându - se etanşarea uşilor, porţilor şi ferestrelor.
(2) Se verifică şi se repară sobele, caloriferele şi instalaţiile de ventilaţie pentru evacuarea

54
gazelor toxice din încăperi.
Art. 276. - (1) Se execută complet planul de reparaţii capitale, periodice şi anuale ale
liniilor aeriene de telecomunicaţii, conform reglementărilor specifice.
(2) Se revizuiesc introducerile aeriene sau în cablu, cutiile de trecere şi se execută lucrările
necesare pentru asigurarea unei perfecte izolaţii pe timpul iernii.
(3) Se definitivează toate lucrările provizorii efectuate la liniile aeriene de telecomunicaţii.
(4) Se execută măsurătorile electrice de rezistenţă şi izolaţie şi se înlătură defectele
constatate.
(5) Se completează dotarea sectoarelor TTR cu prăjinile necesare pentru scuturarea
chiciurei şi poleiului de pe firele telegrafice şi telefonice, conform reglementărilor specifice.
(6) Se revizuiesc, repară şi completează sculele şi uneltele necesare lucrărilor de restabilire
a liniilor aeriene de telecomunicaţii.
Art. 277. - (1) Şeful compartimentului de instalaţii din regionala de cale ferată întocmeşte
planul de acţiune pentru restabilirea liniilor aeriene de telecomunicaţii distruse sau avariate de
viscol sau polei, fixându - se efectivele de muncitori şi tehnicieni necesare echipelor de
restabilire, numărul şi sarcinile acestora, repartizarea pe subunităţi şi numărul, compunerea şi
staţiile de domiciliu ale trenurilor de restabilire.
(2) Pentru compunerea trenurilor de restabilire se ia avizul compartimentelor trafic şi
material rulant regionale.
(3) Planul de acţiune este supus aprobării directorului regional cel târziu până la 1
septembrie.
(4) Şeful compartimentului de instalaţii din regionala de cale ferată şi şefii secţiilor de
întreţinere a instalaţiilor urmăresc ca până la 1 noiembrie să se formeze şi să se echipeze
trenurile de restabilire care rămân până la 1 aprilie în staţiile de domiciliu fixate în planul de
acţiune.
Art. 278. - Se execută măsurătorile izolaţiei liniilor de telecomunicaţii în cabluri
subterane, înregistrându - se rezultatele în fişele de măsurători şi înlăturându-se defectele
constatate.

§. 5 Întreţinerea instalaţiilor SCB

Art. 279. - Lucrările de întreţinere şi reparare a instalaţiilor de semnalizare, centralizare şi
bloc automat exterioare, diagnoza şi eventualele reparaţii în vederea pregătirilor de iarnă, se
execută conform reglementărilor specifice şi trebuie definitivate până la data de 31 octombrie;

§. 6 Întreţinerea instalaţiilor ELF

Art. 280. - Lucrările de întreţinere a instalaţiilor electrice exterioare de iluminat şi forţă,
diagnoza şi eventualele reparaţii accidentale la instalaţiile electrice interioare trebuie definitivate
până la data de 15 octombrie.

§. 7 Activitatea industrială
Art. 281. - (1) Se revizuiesc şi se repară clădirile - hale, ateliere, remize, magazii, garaje,
birouri - şi instalaţiile interioare aferente de încălzire, canalizare, aerisire, gaze, aer comprimat,
aburi şi electrice, asigurându-se etanşarea porţilor, uşilor şi ferestrelor.
(2) Se revizuiesc, repară şi completează sobele, caloriferele, aerotermele şi coşurile de
evacuarea gazelor toxice şi a fumului din încăperi.
(3) Se montează paravane la locurile expuse curenţilor de aer.
Art. 282. - Se revizuiesc şi se execută reparaţiile necesare şi se fac completări la instalaţii
şi utilaje, după cum urmează:
- la canalele de lucru: pavajul, scurgerea şi iluminatul electric;
- la instalaţiile de păcură ale centralelor termice: instalaţiile de descărcare, depozitare şi
distribuţie a păcurei, instalaţiile de încălzire şi de canalizare, pompele şi cazanele de aburi;

55
 - la utilaje: grătare;
- la plăcile turnante: placa cu pivotul şi instalaţiile de pe ea, zidul de sprijin şi pavajul
gropii, cercul de rulare, cercul de înzăvorâre;
- la transbordoare: calea de rulare, platforma cu scurgerea ei, instalaţiile mecanice şi
electrice;
- la reţeaua de distribuit apă potabilă şi industrială: izolaţia conductelor şi a vanelor.
Art. 283. - (1) Se asigură, până la 1 octombrie, stocul necesar de lubrifianţi pentru trecerea
de la perioada de vară la perioada de iarnă.
(2) Se asigură rezervele de carburanţi şi lubrifianţi de iarnă pentru cel puţin 30 zile.

§. 8 Activitatea de aprovizionare a materialelor

Art. 284. - (1) Se revizuiesc şi repară clădirile - magazii, depozite, remize şi instalaţiile
interioare aferente de apă, canalizare, încălzire, aerisire şi electrice - asigurându-se etanşarea
uşilor, porţilor şi ferestrelor.
(2) Se verifică şi se repară sobele, caloriferele şi coşurile de evacuare a gazelor toxice şi
fumului din încăperi.
Art. 285. - Se revizuiesc şi se repară instalaţiile speciale de încălzire a uleiurilor.
Art. 286. - (1) Se realizează aprovizionarea stocului de materiale pentru pregătirile de
iarnă, cu parazăpezi, echipament de protecţie, combustibil pentru încălzit încăperile, scule şi
unelte pentru deszăpezire, prăjini pentru bătut firele de polei şi alte asemenea.
(2) Cererile de materiale ale unităţilor consumatoare pentru materiale necesare pregătirii
pentru iarnă, sunt asigurate cu prioritate.
(3) Stocul de rezervă pentru exploatare, care urmează să fie folosit în caz de necesitate, se
completează odată cu aprovizionarea tehnico - materială pentru iarnă.

§. 10 Activitatea auto
Art. 287. - Se revizuiesc şi se repară clădirile - magazii, depozite, remize, garaje, ateliere,
şoproane - şi instalaţiile interioare aferente de apă, canalizare, încălzire, aerisire şi electrice,
asigurându - se etanşarea uşilor, porţilor şi ferestrelor.
Art. 288. - Pentru autovehiculele care nu pot fi adăpostite în garaje şi remize şi în cel mai
rău caz în şoproane, se realizează gararea în aer liber, pe platforme special amenajate pe teren
tare, asigurându-se scurgerea apelor şi protecţia împotriva zăpezii prin panouri de parazăpezi.
Art. 289. - Se iau măsuri pentru revizuirea şi repararea rampelor de spălare şi a drumurilor
de acces la locurile de garare, instalându-se, dacă este cazul, panouri de parazăpezi.
Art. 290. - Unităţile care au parc auto şi drezine motor execută următoarele lucrări:
- revizuirea şi repararea cabinelor şi caroseriilor astfel ca ele să fie bine închise;
- revizuirea şi repararea radiatoarelor, înlocuirea racordurilor de cauciuc defecte şi echiparea
vehiculelor cu recipienţi pentru scurgerea preaplinului radiatorului;
- revizuirea şi repararea instalaţiilor de alimentare cu carburanţi şi uleiuri;
- completarea şi repararea utilajelor şi sculelor;
- asigurarea unui stoc minim de rezervă pentru drezine motor şi anume: becuri pentru faruri,
bobine de inducţie, condensatori, membrane pentru pompe de benzină, bujii;
- repararea şi înlocuirea acumulatorilor uzaţi;
- repararea instalaţiei electrice a dinamului şi electromotorului;
- revizuirea şi repararea instalaţiei de încălzire interioară a autobuzelor;
- revizuirea şi repararea amănunţită a ventilelor şi gurilor de descărcare la autocisterne;
- dotarea autovehiculelor cu prelate, lanţuri antiderapante, huse pentru radiator, lopeţi, cricuri
sau vinciuri, extinctoare, pungi cu sare, ştergătoare de parbriz, bare proţap pentru remorcare şi
lichid antigel.
Art. 291. - (1) Unităţile care au parc auto şi drezine motor trebuie să asigure un stoc de

56
rezervă de carburanţi şi lubrifianţi, pentru cel puţin 30 zile.
(2) Acolo unde nu este posibilă stocarea, se stabileşte, împreună cu şefii centrelor de
aprovizionare, modalitatea aprovizionării pentru asigurarea efectuării transporturilor în condiţii
optime.
Art. 292. - (1) Programarea, urmărirea şi verificarea lucrărilor specifice activităţii auto se
realizează conform reglementărilor specifice.
(2) Comisiile de evaluare şi recepţie a lucrărilor de pregătire de iarnă trebuie completate cu
delegatul secţiei auto regionale.

SECŢIUNEA a 2-a
Dispoziţii şi măsuri comune pentru pregătirea activităţii de transport feroviar
§. 1 Acţiuni concrete de pregătire
Art. 293. - Revizuirea şi executarea reparaţiilor curente la clădiri şi construcţii anexe de
către unităţile proprietare, împreună cu toate amenajările de iarnă necesare.
Art. 294. - Unităţile trebuie să ia măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor conform
reglementărilor specifice în vigoare, insistându-se asupra golirii podurilor clădirilor de materiale
incendiabile, văruirea lor şi curăţirea coşurilor de fum.
Art. 295. - Unităţile trebuie să efectueze aprovizionarea cu combustibilul necesar pentru
încălzirea încăperilor de serviciu, conform repartiţiilor primite, până la 15 octombrie.
Art. 296. - Unităţile cu magazii proprii trebuie ca, în perioada de iarnă, să deţină stocul
minim de materiale stabilit prin ordine şi dispoziţii emise în acest sens.
Art. 297. - Unităţile trebuie să doteze personalul cu echipament de protecţie în limita
normativului, asigurându - se în primul rând echipamentul de protecţie necesar personalului cu
responsabilităţi în siguranţa circulaţiei.
Art. 298. - Unităţile de bază trebuie să ia măsuri de conservare a materialelor pe timp de
iarnă, în condiţii de păstrare a proprietăţilor acestora.

§. 2 Programarea, urmărirea şi controlul executării pregătirilor în vederea iernii.

Art. 299. - Gestionarul infrastructurii feroviare şi operatorii de transport feroviar, dacă este
cazul, organizează la unităţile subordonate:
- întocmirea planului de execuţie de detaliu privind sarcinile concrete ce revin fiecărei
unităţi în activitatea pregătirilor de iarnă;
- urmărirea periodică a realizării programelor, prin responsabili speciali însărcinaţi în
cadrul fiecărei unităţi de bază, în fiecare unitate coordonatoare şi în central;
- întocmirea de rapoarte lunare centralizatoare privind situaţia executării sarcinilor din luna
precedentă.
Art. 300. - Unităţile trebuie să întocmească în fiecare an, până la 15 aprilie, necesarul
lucrărilor de pregătire a construcţiilor, instalaţiilor şi utilajelor, precum şi asigurarea stocurilor
de materiale şi echipamente de protecţie în vederea pregătirii pentru iarnă.
Art. 301. - (1) Conducerea regionalelor de cale ferată şi a operatorilor de transport
feroviar, dacă este cazul, instituie comisii compuse din delegaţii compartimentelor interesate,
care examinează la faţa locului lucrările propuse de unităţile de bază, le confruntă cu terenul,
reduce sau introduce lucrări noi şi întocmeşte programul lucrărilor, fixând responsabilii şi
termenele, pentru fiecare lucrare în parte, în cadrul celor stabilite în prezentele instrucţiuni.
(2) În programul de lucrări se trec numai lucrările mijloacelor de bază care sunt supuse
defectării din cauza iernii şi în cazuri excepţionale şi lucrări mai mari, care se încadrează în
programul de reparaţii capitale sau investiţii, pentru mijloacele de bază care se constată că sunt
necorespunzătoare funcţionării pe timp de iarnă.
(3) Comisiile însoţite de şeful unităţii de bază, verifică pe teren toate lucrările executate în

57
vederea iernii în intervalul 15 aprilie - 15 mai şi stabilesc termene de execuţie pentru eventualele
remedieri necesare.
(4) Termenele de execuţie sunt astfel fixate ca toate lucrările să fie finalizate până la 15
octombrie.
(5) Programele de lucrări, stabilite şi semnate de toţi membrii comisiei, sunt avizate de
conducerea regionalei şi conducătorii operatorilor de transport feroviar dacă este cazul, în
vederea prezentării la aprobare gestionarului infrastructurii feroviare până la 20 mai.
(6) După aprobare, programele sunt difuzate unităţilor de bază beneficiare, regionalei şi
operatorilor de transport feroviar până la 31 mai.
(7) Contractarea lucrărilor cu unităţile executante autorizate se realizează până la data de
30 iunie.
(8) Materialele necesare lucrărilor de pregătire pentru iarnă sunt cuprinse în planurile de
materiale pentru exploatare de la subunităţi, pe baza volumului de lucrări avut în anul precedent
şi ţinând seama şi de lucrările importante recenzate la data întocmirii necesarului de materiale.
(9) Lucrările de reparaţii capitale şi de reparaţii ale utilajelor se tratează conform
dispoziţiilor în vigoare cu privire la programarea şi executarea lor şi trebuie să fie terminate
până la 15 octombrie.
Art. 302. - (1) Urmărirea executării lucrărilor se realizează de către şefii unităţilor de bază
beneficiare şi de către compartimentele de specialitate din regionala de cale ferată şi/sau de la
operatorii de transport feroviar, dacă este cazul.
(2) Raportarea executării lucrărilor se face lunar, de către şeful unităţii beneficiare, şi se
întocmeşte sub formă de caiet, în trei exemplare. Un exemplar rămâne la unitatea de bază, al
doilea la compartimentul de specialitate din regionala de cale ferată şi/sau de la operatorii de
transport feroviar, dacă este cazul, iar al treilea se transmite între aceste unităţi. Caietul navetă
este trimis de unitatea de bază, începând din luna iulie şi anume până la 10 ale fiecărei luni,
compartimentului de specialitate din regionala de cale ferată.
(3) Stadiul realizării programului de lucrări se raportează, trimestrial, compartimentului de
specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare şi/sau compartimentului de la
operatorii de transport feroviar, dacă este cazul.
(4) Unităţile exterioare, care nu aparţin regionalelor de cale ferată transmit situaţia
executării lucrărilor direct compartimentului de specialitate din centralul infrastructurii
feroviare.
(5) Urmărirea lucrărilor în perioada lor de execuţie se realizează şi prin delegaţii
compartimentului de specialitate din regionala de cale ferată şi/sau compartimentului de la
operatorii de transport feroviar, dacă este cazul, care au făcut parte din comisiile de recenzare a
lucrărilor sau prin personalul fixat ca responsabil pentru pregătirile de iarnă.
(6) Personalul de conducere din centralul gestionarului infrastructurii feroviare şi/sau
operatorului feroviar efectuează prin sondaj, controlul lucrărilor, direct şi prin responsabilii
pregătirilor de iarnă, în timpul execuţiei lucrărilor.
Art. 303. - (1) Verificarea executării lucrărilor se realizează de către o comisie instituită
conform art. 301.
(2) Comisiile de verificare efectuează pe teren verificarea executării lucrărilor de pregătire
pentru iarnă. Verificarea se efectuează planificat, în intervalul 1 octombrie-1 noiembrie şi începe
cu unităţile care cer prin telegramă înainte de 1 octombrie, venirea comisiei.
(3) La unităţile verificate care au pregătirile de iarnă efectuate bine şi complet se
întocmesc procese verbale de pregătire pentru iarnă prin care se confirmă că acele unităţi sunt
pregătite pentru a face faţă sarcinilor pe timp de iarnă.
(4) Aceste procese verbale se întocmesc în dublu exemplar şi sunt semnate de toţi membrii
comisiei care rămân răspunzători de cele consemnate. Un exemplar din procesul verbal se
păstrează la unitatea de bază verificată şi al doilea exemplar la compartimentul de specialitate
din regionala de cale ferată şi/sau compartimentul de la operatorii de transport feroviar, dacă
este cazul, respectiv la compartimentul de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii

58
feroviare pentru unităţile care nu depind de regionala de cale ferată.
(5) La unităţile la care pregătirile de iarnă nu au fost complet executate şi deci nu este
asigurată activitatea pe timpul iernii, comisia ia măsuri, pe loc, pentru finalizarea lucrărilor de
pregătire pentru iarnă, încheind în acest scop un proces verbal.
(6) În procesul verbal se consemnează deficienţele constatate, cauzele şi responsabilii
pentru neexecutarea lucrărilor şi măsurile care trebuie luate pentru terminarea lucrărilor în cel
mult 10 zile de la data verificării.
(7) După expirarea acestui termen, procedura de urmat este asemănătoare cu aceea de la
prima verificare.
(8) Procesul verbal de pregătire pentru iarnă se întocmeşte pe unităţi de bază.
Art. 304. - Compartimentele de specialitate din regionala de cale ferată şi/sau
compartimentele de la operatorii de transport feroviar, dacă este cazul, ţin o evidenţă strictă a
unităţilor de bază care nu au primit proces verbal de pregătire pentru iarnă şi urmăresc crearea
de condiţii pentru finalizarea pregătirilor de iarnă şi la aceste unităţi.
Art. 305. - (1) Compartimentele de specialitate din regionala de cale ferată şi/sau
compartimentele de la operatorii de transport feroviari dacă este cazul, cel mai târziu până la 10
noiembrie, transmit un raport asupra rezultatului verificării lucrărilor de pregătire pentru iarnă,
cu precizarea nominală a unităţilor care nu au primit procesul verbal, precum şi cu precizarea
măsurilor luate.
(2) Raportul trebuie însoţit de caietul navetă cu cea mai recentă situaţie a lucrărilor.
(3) Compartimentele de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare,
transmit la Inspectoratul de Stat Feroviar, din cadrul AFER, până la data de 15 noiembrie, o dare
de seamă despre stadiul pregătirilor de iarnă.
(4) Inspectoratul de Stat Feroviar, din cadrul AFER, pe baza datelor comunicate de
compartimentele de specialitate din centralul gestionarului infrastructurii feroviare şi a
constatărilor proprii din teren, prezintă autorităţii de stat în domeniul feroviar raportul general
asupra situaţiei pregătirilor de iarnă, până la 20 noiembrie.

CAPITOLUL XIII
Dispoziţii finale
Art. 306. - (1) Pentru executarea sarcinilor ce decurg din aceste instrucţiuni este direct
răspunzător întreg personalul nominalizat pe funcţii, care participă la lucrările prevăzute a se
efectua, în vederea preîntâmpinării şi combaterii înzăpezirii la calea ferată.
(2) Instrucţiunile pentru preîntâmpinarea şi combaterea înzăpezirilor la calea ferată se
aplică respectându - se normele de protecţia muncii specifice activităţii de întreţinere a căii.
Art. 307. - La fixarea amplasamentelor diferitelor construcţii şi instalaţii pe teren CFR,
trebuie să se ţină seama ca amplasarea acestora să fie efectuată astfel încât să nu producă
înzăpezirea liniilor în zona respectivă.
Art. 308. - Anexele nr. 1 - 9 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni.

59
PARTEA A IV - A

ANEXE

60
 Anexa nr. 1
la Instrucţiunile nr. 311

Porţiunile de linii neînzăpezibile pe care

nu se vor monta indicatoare pentru plugurile de zăpadă

Nr. crt. Linia Între staţiile sau între km Observaţii

Regionala CFR Bucureşti
1 Bucureşti-Predeal Câmpina-Predeal
2 Buda-Slănic Plopeni-Slănic
3 Ploieşti N-Mâneciu Blejoi-Mâneciu
4 Câmpina-Telega Câmpina -Câmpiniţa
Regionala CFR Craiova
1 Goleşti-Câmpulung Goleşti-Câmpulung
2 Piteşti-Curtea de Argeş Piteşti-Curtea de Argeş
3 Piatra Olt-Sibiu Ioneşti-Turnu Roşu
4 Filiaşi-Vârciorova Filiaşi-Vârciorova
5 Filiaşi-Livezeni Bumbeşti-Livezeni
Regionala CFR Timişoara
1 Caransebeş-Timişoara Caransebeş-Timişoara
2 Caransebeş-Reşiţa Caransebeş-Reşiţa
3 Lugoj-Ilia Lugoj-Ilia
4 Lugoj-Buziaş Lugoj-Buziaş
5 Timişoara-Cruceni Timişoara-Cruceni
6 Timişoara-Cenad Sânnicolau-Cenad
7 Jimbolia-Lovrin Jimbolia-Lovrin
8 Timişoara-Jebel-Stamora Moraviţa Timişoara-Jebel-Stamora Moraviţa
9 Jebel-Liebling Jebel-Liebling
10 Timişoara-Buziaş Timişoara-Buziaş
11 Subcetate-Haţeg Subcetate-Haţeg
12 Timisoara-Reşiţa Berzovia-Reşiţa
13 Şibot-Arad Şibot-Arad
14 Arad-Curtici Arad-Curtici
15 Arad-Oradea Arad-Ciumeghiu
16 Nadab-Grăniceri Nadab-Grăniceri
17 Arad-Vălcani Periam-Vălcani
18 Arad-Nădlac Arad-Pecica
19 Arad-Brad Sântana-Brad
20 Ineu-Cernei Ineu-Cernei
21 Livezeni-Simeria Livezeni-Baru Mare
22 Livezeni-Lupeni Livezeni-Lupeni
Regionala CFR Cluj
1 Bucureşti - Episcopia Bihor Razboieni-Boju km 435+600-472+500
2 Bucureşti-Ep.Bihor Boju-Ep.Bihor km.473+930-660+163
4 Oradea E-Vaşcău Rogoz - Vaşcău
5 Rogoz-Dobreşti Rogoz-Dobreşti
7 Holod-Ciumeghiu Holod-Ciumeghiu km.11+250 - Ciumeghiu
8 Ep.Bihor-Cheresig Ep.Bihor-Cheresig
9 Salonta- Kotegyan Salonta- Frontieră
Ep. Bihor-Roşiori Bh. km 662+725-
10 Ep.Bihor-Halmeu Frt. 680+348
Roşiori Bh. - Săcuieni
11 Ep.Bihor-Halmeu Frt. km.682+430-698+221

61
 12 Ep.Bihor-Halmeu Frt. Moftin-Halmeu Frt
13 C.lung pe Tisa - Sighet C.lung pe Tisa - Sighet
14 Simleul Silvaniei-Sărmaşag Simleul Silvaniei-Sărmaşag
15 Valea lui Mihai - Dealu Bran Valea lui Mihai - Dealu Bran
16 Carei-Zalău Carei-Acâş km.7+150-40+350
17 Carei-Zalău Tăşnad - Zalău km.41+050-75+250
18 Carei-Zalău Tăşnad - Zalău km.76+250 - 91+717
19 Apahida - Baia Mare Apahida - Baia Mare
20 Dej-Sărăţel Dej-Sărăţel
21 Sărăţel-Bistrita Bârgăului Sărăţel-Bistrita Bârgăului
22 Satu Mare-Baia Mare Satu Mare-Baia Mare
23 Baia Mare Sud - Baia Mare Nord Baia Mare Sud - Baia Mare Nord
24 Valea Vişeului-Borşa Valea Vişeului-Borşa
25 Salva-Telciu Salva-Telciu
26 Saratel-Deda Saratel-Deda
27 Bocicoi-Frontiera Bocicoi-Frontiera
28 Cămara Sighet-Frontiera Cămara Sighet-Frontiera
29 Telciu-Viseul de Jos Telciu-Viseul de Jos
30 Satu Mare – Bixad Satu Mare – Vânătoreşti
31 Km 20+000 - Bixad
32 Bărăbanţ - Zlatna Bărăbanţ - Zlatna
Regionala CFR Braşov
1 Predeal-Braşov Predeal-Dârste
2 Braşov-Teius Braşov-Teius
3 Braşov-Ciceu Hărman - Ozun
4 Braşov-Ciceu Bodoc - Tuşnad Sat
5 Coşlariu-Şibot Coşlariu-Şibot
6 Ciceu-Razboieni Ciceu-Razboieni
7 Sincraieni-Ciceu-Ghimes Sincraieni-Ciceu-Ghimes
8 Harman-Întorsura Buzau Budila-Întorsura Buzau
9 Braşov-Bartolomeu-Zarneşti Braşov-Bartolomeu-Zarneşti
10 Vinatori-Odorhei Vinatori-Odorhei
11 Blaj-Praid Blaj-Praid
12 Sibiu-Vinţu de Jos Sibiu-Orlat
13 Sibiu-Vinţu de Jos Miercurea Sibiu-Cunţa
14 Braşov-Podu Olt Fagaras-Podu Olt
15 Alba Iulia - Zlatna Şard Ighiu - Zlatna
16 Podul Olt -Copşa Mică Podul Olt -Copşa Mică
17 Şibot - Cugir Şibot - Cugir
18 Luduş-Măgheruş Şieu Luduş- Măghieruş
Regionala CFR Iasi
1 Floreni-Ilva Mica Floreni-Ilva Mica
2 Bacău-Bicaz km.41+000 – 86 +000
3 Dărmăneşti - Păltinoasa - Floreni km.27+645-117+000
4 Vama - Moldoviţa Vama - Moldovţa
5 Gura Putnei-Putna Gura Putnei-Putna
6 Dorneşti - Nisipitu Gura Putnei-Nisipitu

Anexa nr. 2
la Instrucţiunile nr. 311

Unitatea………………….. Linia…………..

62
 FIŞA
porţiunii înzăpezibile de la km………….la km………….
între staţia……………..şi staţia……………

SCHIŢE

Plan de situaţie al porţiunii înzăpezibile.

Profile transversale ale porţiunii înzăpezibile.

DATE CARACTERISTICE

Porţiune înzăpezibilă de categoria……………………………………….

Direcţia vântului dominant………………şi înclinarea faţă de linia…………

Felul apărării………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………..

Data Observaţii, concluzii şi Lucrări Semnătura

propuneri executate
1 2 3 4

Nota: Planul de situaţie şi profilurile transversale pentru depunerile de zăpadă se

introduc în col. 2 sau în schiţele anexate.

Anexa nr. 5
la Instrucţiunile nr. 311

VAGOANE PLUG DE ZĂPADĂ WPZ

Vagoanele plug de zăpadă WPZ sunt vagoane de construcţie specială, pe doua boghiuri a
câte două osii fiecare, prevăzute la părţile de capăt cu câte un profil special alcătuit din două

63
panouri metalice fixe - lame frontale - la care sunt articulate aripi laterale mobile şi cuţite
glisante.
Rolul lor este de a înlătura zăpada depusă în gabaritul căii ferate şi de a curăţa zăpada şi
gheaţa şi sub nivelul superior al şinei.
Lamele frontale au un profil special, sunt înclinate spre sensul de acţionare, având, în
planul orizontal, o secţiune triunghiulară.
La plugurile simetrice această secţiune este de forma unui triunghi isoscel.
La plugurile asimetrice secţiunea este de forma unui triunghi cu vârful de atac în partea
stângă, astfel ca aruncarea zăpezii în timpul acţionării să se facă dincolo de partea din dreapta a
gabaritului căii ferate.
Vagoanele plug de zăpadă sunt destinate acţiunilor de patrulare şi de deszăpezire pe linii de
cale ferata simple - plugurile simetrice - şi pe linii de cale ferata duble - plugurile asimetrice,
acţionarea lor realizându - se prin împingerea cu o locomotivă diesel. Cele două capete sunt
identice, putând acţiona în ambele sensuri de împingere.
Aparatele de ciocnire, tracţiune şi legare, conductele de legătură ale instalaţiei de frână
automată şi cele ale instalaţiei de acţionare a mecanismelor lamei plugului se pot retrage şi
masca în interiorul profilului lamei frontale de deszăpezire, micşorând, în acest fel, rezistenţa la
înaintare în stratul de zăpadă şi favorizând alunecarea zăpezii pe profilul continuu al lamei.
Vagonul plug de zăpadă este prevăzut la fiecare capăt cu câte o cabină de conducere cu
pupitru de comandă având robinete pentru comanda mecanismelor de acţionare. Manevrarea
cuţitelor şi a aripilor se efectuează cu ajutorul mecanismelor acţionate pneumatic, aerul
comprimat fiind furnizat de la locomotivă şi stocat în două rezervoare tampon situate pe
acoperisul vagonului plug de zăpadă. În cazul defectării instalaţiei pneumatice există
posibilitatea ca aripile şi cuţitele să fie acţionate manual.
În interiorul vagonului există o cabină pentru odihna personalului de deservire, grupul
sanitar, instalaţia proprie de încălzire precum şi magazia pentru scule şi dispozitive.
Vagoanele plug de zăpadă au instalaţie proprie de iluminat interior cu baterii de
acumulatoare şi pot fi alimentate de la locomotiva diesel cu curent electric necesar semnalizării,
iluminatului zonei de acţiune şi pentru reîncarcarea bateriilor de acumulatoare prin intermediul
unui convertizor rotativ.
Caracteristicile vagoanelor plug de zăpadă sunt:
- lungimea măsurată peste tampoane în timpul remorcării în tren: 15900 mm pentru cale
simplă şi 17500 mm pentru cale dublă;
- înălţimea: 4500 mm;
- lăţimea cu aripile strânse: 2957 mm;
- lăţimea cu aripile deschise, în timpul lucrului: 4400 mm;
- diametrul roţilor: 950 mm;
- cuţitele pot cobori 30 mm sub NSS.

Echiparea vagoanelor plug de zăpadă

Fiecare vagon plug de zăpadă trebuie să fie înzestrat cu:

a) instrumente portative pentru semnalizare:
- 2 discuri roşii mobile;
- 2 palete galbene;
- 2 felinare de disc;
- 2 felinare pentru semnalizarea plugului;
- 2 discuri fine de tren;
- 2 instalaţii radiotelefon pentru comunicări între personalul de conducere a plugului şi
personalul locomotivei.
b) scule şi aparate:
- 20 lopeţi de lemn;

64
 - 20 lopeţi de fier;
- 5 târnacoape;
- 2 răzuitori pentru gheaţă;
- 1 tipar pentru ecartamentul caii;
- 5 manele.

Vagonul plug de zăpadă trebuie să fie echipat cu far puternic, semnal de alarmă pentru
frânare, stergătoare pentru geamuri, fluiere, toate acţionate din cabinele de comandă.

Anexa nr. 6
la Instrucţiunile nr. 311

PLUGURILE DE ZĂPADĂ DIESEL - HIDRAULICE

Plugurile diesel-hidraulice sunt vehicule speciale pe două boghiuri a câte două osii,
dispozitivul de bază al lor fiind un rotor de construcţie specială care, în timpul împingerii

65
plugului prin stratul de zăpadă, asigură preluarea acesteia şi aruncarea la distanţă mare în afara
gabaritului căii ferate.
Plugurile de zăpadă diesel - hidraulice sunt prevăzute cu un motor diesel care, prin
intermediul unei transmisii hidraulice, antrenează rotorul aflat la unul din capete, într-o carcasă
specială. La partea superioară, carcasa rotorului are o deschidere pe unde se proiectează spre
exterior zăpada printr-un dirijor de jet. În funcţie de direcţia în care trebuie aruncată zăpada -
spre stânga sau spre dreapta - se alege sensul de rotire al rotorului şi se manipulează piesa de
dirijare.
În ambele părţi laterale ale carcasei rotorului, se află câte o clapă acţionată hidraulic; prin
deschiderea acestor clape, se poate mări lăţimea zonei din care este curaţată zăpada.
În timpul remizării şi al transportului, rotorul este protejat prin montarea unei traverse
din dotarea utilajului, prevăzută cu două tampoane de cauciuc şi cu un locaş în care se poate
prinde ochiul aparatului de legare.
Unul din boghiurile plugului diesel - hidraulic este prevăzut cu antrenare de la transmisia
hidraulică, pentru deplasări individuale în afara procesului de curăţare a zăpezii.
Partea din spate a plugului este prevăzută cu aparate de ciocnire şi legare normale şi
cuple de aer, prin intermediul cărora se cuplează de locomotiva împingătoare.
Cabina de conducere este dotată cu două posturi de comandă folosite alternativ, funcţie
de direcţia de aruncare a zăpezii. De la fiecare din aceste posturi se poate comanda motorul
diesel, acţionarea rotorului - sens, turaţie, frânare, clapele laterale, deplasarea individuală a
plugului hidraulic şi frânarea acestuia sau a întregului tren de deszăpezire.

TRENURILE DE DESZĂPEZIRE CU PLUGURI DIESEL - HIDRAULICE

Compunerea trenurilor de deszăpezire cu pluguri diesel - hidraulice
Trenurile de deszăpezire au următoarea compunere maximă:
- plug diesel - hidraulic;
- locomotivă diesel - electrică;
- vagon atelier;
- vagon pentru personalul de deservire;
- plug diesel - hidraulic sau locomotivă diesel - electrică.
Locomotiva diesel - electrică poate fi echipată cu plug simplu cu lamă simetrică, la capătul
extrem, pentru secţiile de circulaţie fără posibilitatea de intoarcere a plugului diesel - hidraulic.
Locomotiva diesel - electrică nu se utilizează la împingerea trenului, pentru a se evita
deraierea vagoanelor din compunerea trenului; această locomotivă este utilizată numai pentru:
- tragerea trenului din sulul de zăpadă, atunci când rotorul elicei plugului s-a blocat în
stratul de zăpadă;
- circulaţia în sens invers, dacă linia s-a înzăpezit în urma trecerii trenului de deszăpezire;
- curăţarea zăpezii de pe mai multe linii în staţii.
Compunerea trenului de deszăpezire cu doua pluguri diesel - hidraulice amplasate la
ambele capete ale trenului de deszăpezire, pentru a acţiona în sistem suveică - dus şi intors - se
poate aplica în cazul secţiilor înzăpezibile, supuse viscolelor puternice, pentru creşterea
eficienţei de patrulare şi scurtarea timpului dintre două treceri succesive ale trenului de
deszăpezire.
Pe secţiile de circulaţie unde există posibilităţi de alimentare cu motorină şi apă de motor,
compunerea trenului de deszăpezire poate fi simplificată astfel:
- plug diesel - hidraulic;
- locomotiva diesel - electrică;
- vagon atelier;
- vagon pentru personalul de deservire;
- locomotiva diesel - electrică;
- plug diesel - hidraulic.
În compunerea trenurilor de deszăpezire, în funcţie de situaţia concretă, se pot introduce 1-
2 vagoane de călători, pentru preluarea călătorilor din trenurile rămase înzăpezite.

66
 Amenajãrile şi inventarul vagoanelor din compunerea trenului de deszăpezire
VAGONUL ATELIER
Este un vagon pe 4 osii, frânat automat şi de mână, eventual dotat cu grup diesel
generator pentru furnizarea energiei electrice necesare.
Mai poate fi dotat cu generator de abur, caz în care, în compunerea trenului, nu este
cuprins vagon WIT.
Inventarul minimal de scule şi utilaje:
- vinci de 20 tf - 4 buc;
- lom - 6 buc;
- vinci 10 tf - 4 buc;
- chituci 700 x 400 x 80 mm - 30 buc;
- traverse 2m - 8 buc;
- pene de lemn pentru roţi - 10 buc;
- semiacuplări aer cu monturi - 2 buc;
- chei diferite mărimi - 2 truse;
- lopeţi - 30 buc;
- târnacoape - 3 buc;
- topor - 2 buc;
- ferastrău pentru metal - 3 buc;
- ferastrău pentru lemn -3 buc;
- joagăr - 2 buc;
- banc lăcatuş - 1 buc;
- găleată - 4 buc;
- lanternă - 5 buc;
- menghină - 2 buc;
- bidoane - 10 buc;
- aparat oxiacetilenic şi echipamente auxiliare şi de protecţie - 1 buc;
- generator de sudură electrică - 1 buc;
- maşină de găurit de mână - 1 buc;
- felinare de semnalizare - 10 buc;
- şube îmblănite - 20 buc;
- pâslari - 20 per;
- polizor de banc - 1 buc;
- polizor de mână - 1 buc;
- electrozi superbazic - 10 kg;
- electrozi supertit - 10 kg;
În funcţie de necesităţi, vagonul poate fi dotat şi cu alte scule şi materiale; inventarul
minimal al vagonului pentru personalul de deservire fiind format din:
- sobă de gătit - 1 buc;
- butelie aragaz - 2 buc;
- oale, veselă, prosoape;
- farmacie de urgenţă dotată complet;
- pături de lână - 40 buc;
- cearceafuri - 40 buc;
- perne - 20 buc;
- feţe pernă - 40 buc.
În funcţie de dotările fiecarei regionale, în compunerea trenurilor de deszăpezire se poate
folosi un vagon sufragerie - bucătărie - dormitor, având dotările corespunzătoare.

VAGON PENTRU ÎNCALZIRE TREN WIT

Este un vagon obişnuit pentru încălzirea trenului, pus la dispoziţia comandamentului

67
regional de iarnă pe perioada de acţionare cu trenul de deszăpezire.

Anexa nr. 7
la Instrucţiunile nr. 311

TRENURI PENTRU CURĂŢAT, ÎNCĂRCAT ŞI TRANSPORTAT ZĂPADA

68
 Trenurile de curăţat zăpada, autoîncarcătoare se utilizează pentru curăţarea, încărcarea,
transportul zăpezii din staţii şi triaje, acolo unde nu există condiţii pentru acţionarea cu alte
mijloace mecanice de deszăpezire sau unde acţionarea cu acestea ar conduce la crearea unor
depozite de zăpadă ce ar bloca circulaţia sau activitatea pe liniile alăturate; descărcarea zăpezii
din vagoanele specializate ale trenului se efectuează mecanizat, în locuri unde nu este stânjenită
activitatea.
Energia electrică necesară pentru operaţiile de curăţare, încărcare şi descărcare a zăpezii
este furnizată de grupurile electrogene proprii utilajului. Trenurile sunt prevăzute cu două cabine
pentru personalul de deservire şi cel de însoţire.
Trenul de curăţat zăpada este compus din maşina de încărcare, două vagoane
intermediare şi un vagon de descărcare, toate de construcţie specială, cuplate permanent între
ele. Decuplarea acestor vehicule se poate face numai pentru reparaţii.
Trenul poate fi dotat cu un vagon de serviciu pentru personalul de deservire.

Anexa nr. 8
la Instrucţiunile nr. 311

PLUGURI SIMPLE MONTATE LA LOCOMOTIVE

69
 Plugurile simple montate la locomotive, denumite în continuare pluguri simple, sunt
construcţii speciale din tablă groasă şi profile metalice, asamblate prin sudură, constituind o
lamă rezistentă, cu secţiunea în plan orizontal, de forma triunghiulară. Lama se montează în
partea frontală a locomotivei şi are rolul de a înlatura stratul de zăpadă din gabaritul căii ferate.
Plugurile simple sunt de două tipuri:
- pluguri simple cu lama simetrică la care secţiunea în plan orizontal este de forma unui
triunghi isoscel;
- pluguri simple cu lama asimetrică la care secţiunea lamei în plan orizontal are forma unui
triunghi, vârful de atac al acesteia aflându - se pe partea stangă în sensul de mers.
Retragerea la domiciliu a locomotivelor care au montat plug simplu, îndrumarea lor pe alte
secţii sau remizarea în staţii de cale ferată în vederea unor noi acţiuni de deszăpezire şi
retragerea la domiciliu în vederea demontării de pe locomotive a plugurilor simple se fac din
dispoziţia scrisă a comandamentului regional de deszăpezire. Demontarea plugurilor simple de
pe locomotive se face de către personalul care a asigurat montarea, la locurile stabilite prin
planul de acţiune.
Locomotivele echipate cu pluguri simple se utilizează:
- în acţiuni de prevenire a înzăpezirii, patrulând pe liniile de cale ferată şi în acţiuni de
deszăpezire a liniilor curente şi a celor din staţii de cale ferată, când grosimea stratului de zăpadă
nu depaseşte 1 m.
Plugurile simple cu lame simetrice se utilizează, de regulă, pe linii de cale ferată simplă; se
pot utiliza şi pentru patrulare pe firul din stânga al liniilor de cale ferată dublă, dacă grosimea
stratului de zăpadă nu este mare şi dacă zăpada aruncată de plug nu afectează celalat fir de
circulaţie al căii ferate.
Plugurile simple cu lame asimetrice se utilizează, de regulă, pe linii de cale ferată dublă,
acţionând pe firul de circulaţie din dreapta.
În cazul utilizării cuplului de locomotive cu pluguri simple montate la capetele extreme, se
recomandă să nu se utilizeze concomitent la împingere cele două locomotive, existând pericolul
ca prima locomotivă să se suspende pe o pană de gheaţă formată sub plug şi să deraieze.
La utilizarea plugurilor simple în porţiuni situate în curbe - în special a celor cu lama
asimetrică - se ia în calcul şi apariţia unei componente a forţei de împingere a zăpezii care poate
favoriza deraierea locomotivei. În aceleaşi situaţii apare şi pericolul formării unei pene de
zăpadă datorită supraînălţării şinei exterioare.
La curăţarea liniilor din staţii, se acţionează cu viteză redusă de 10 - 15 km/h, cu maximă
atenţie la peroanele staţiei, la coloanele hidraulice şi la alte obstacole.
Ordinea de curăţare a liniilor este stabilită în funcţie de felul plugului - simetric sau
asimetric, de configuraţia staţiei şi a stratului de zăpadă şi de importanţa liniilor.
Caracteristicile principale ale plugurilor simple sunt următoarele :
- masa totală - 3200 kg;
- lăţime - 3146 mm.

Condiţii de montare

Plugul simplu se montează pe traversa frontală a locomotivelor diesel - electrice, fiind

dotat cu dispozitive de legare speciale la cârligul de tracţiune şi la punctele laterale de ridicare
ale cutiei locomotivei, rezemându - se pe tampoanele locomotivei la capătul la care se fixează.
Montarea pe locomotive a plugurilor simple se face de către personalul nominalizat,
specializat pentru efectuarea acestor operaţii, din dispoziţia scrisă a comandamentului de iarnă
regional, în functie de starea vremii, de previziunile meteorologice şi de informaţiile primite de
la secţiile de întreţinere a căii.
În funcţie de dotarea deţinătorului, montarea pe locomotivă se poate efectua utilizând o

70
macara sau un pod rulant ori prin manevrarea locomotivei spre plugul calat anterior la înălţimea
necesară. În ambele situaţii se are în vedere poziţionarea corectă a tampoanelor locomotivei în
casetele din traversa plugului de zapadă.
Se recomandă echiparea cu pluguri simple a locomotivelor diesel - electrice având
bandajele roţilor cu grosimi mai mari de 65 mm, pentru a se putea asigura reglarea distanţei de
100 – 120 mm între nivelul superior al şinei de cale ferată şi planul inferior al construcţiei
plugului de zăpadă.
Montarea plugului simplu se efectuează astfel ca planul sau inferior sa fie înclinat în jos
spre vârf - sensul de acţionare, pentru a se evita formarea penei de zăpadă în timpul acţiunii de
deszăpezire.
Plugurile de zăpadă simple se pot monta la ambele capete ale locomotivei sau se pot
cupla două locomotive având montat câte un plug simplu de zăpadă la capetele extreme.
Accesul la cârligul de tracţiune al locomotivei şi la bolţurile de legare se efectuează prin
orificii prevăzute cu capace de vizitare. Pentru eventuala tragere sau împingere a locomotivei
dotată cu plug simplu, se poate monta o bară de tracţiune care face parte din dotarea utilajului;
pentru tragerea locomotivei de la capătul ce are montat plug simplu, se poate utiliza şi cablul de
oţel din dotare.

Condiţii de circulaţie

Plugul de zăpadă simplu montat pe locomotivă în condiţiile de mai sus, respectă

gabaritul de liberă trecere pentru locomotivă.
Se interzice remorcarea trenurilor cu locomotive echipate la ambele capete cu pluguri
simple; se admite remorcarea trenurilor cu locomotiva echipată cu un plug simplu, legarea la
tren făcându-se la capătul neechipat cu plug simplu.
Locomotivele pe care s-au montat pluguri simple nu au restricţii de viteză la circulaţia
pentru deplasare la locul intervenţiei şi la înapoierea la domiciliu.
Locomotivele care au montate pluguri de zăpadă simple se semnalizează ca locomotive
izolate sau, în funcţie de poziţia în trenul de deszăpezire, ca locomotivă activă în capul trenului
sau ca locomotivă împingătoare, potrivit reglementărilor specifice în vigoare.

Anexa nr.9
la Instrucţiunile nr. 311

71
 REGISTRU DE BORD
PENTRU PLUG DE ZĂPADĂ

Nr Data si ora Ore de Operaţiile

dispoziţie de primirii DATA şI ORA DATA SI ORA
funcţionare efectuate
solicitare dispoziţiei
de solicitare Ieşirii de Plecării Sosirii la Începerii Terminarii Sosirii la La În
la din staţie locul de lucrării lucrării domociliu lucrare total
domiciliu sau din lucru sau în staţia
staţia de de dispoziţie
dispoziţie

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

CUPRINS

Pag.
PARTEA 1
CAPITOLUL I: Generalităţi………………………………………..……………….2

72
 SECŢIUNEA 1: Domeniu de aplicare………………………………...……………..2
SECŢIUNEA a 2- a: Precipitaţii şi fenomene meteorologice……...……...…………..…2
SECŢIUNEA a 3- a: Determinarea direcţiei şi vitezei vântului…………..….………….2
SECŢIUNEA a 4- a: Cauzele care produc înzăpeziri şi observaţii în
legătură cu depunerile de zăpadă ………...……………………….5
CAPITOLUL II: Stabilirea şi evidenţa porţiunilor înzăpezibile.Clasificarea
liniilor de cale ferată după gradul lor de înzăpezire………..……...9
SECŢIUNEA 1: Stabilirea porţiunilor înzăpezibile ale liniei de cale ferată….….….9
SECŢIUNEA a 2- a: Evidenţa porţiunilor înzăpezibile ale liniei de cale ferată…………9
SECŢIUNEA a 3- a : Clasificarea porţiunilor de linie înzăpezibile………………….......9
CAPITOLUL III: Planul pentru combatere a înzăpezirii căii……………………….10
SECŢIUNEA 1: Modul de întocmire……………………...……………………….10
SECŢIUNEA a 2- a: Modul de colaborare între gestionarul infrastructurii
feroviare şi administraţia drumurilor pentru porţiunile
alăturate căilor ferate şi drumurilor……………………………....11
SECŢIUNEA a 3-a: Instruirea şi examinarea personalului care participă la
acţiunile de preintâmpinare şi combatere a înzăpezirilor.………..11
CAPITOLUL IV : Protecţia căii ferate împotriva înzăpezirilor…..………………….12
SECŢIUNEA 1: Mijloace de protecţie împotriva înzăpezirilor căii….…………....12
SECŢIUNEA a 2 –a: Protecţia căii împotriva înzăpezirilor prin panouri
de parazăpezimobile..…………………………………………….12
SECŢIUNEA a 3-a: Protecţia căii împotriva înzăpezirilor prin plantaţii...…………….26
SECŢIUNEA a 4-a: Protecţia căii ferate împotriva înzăpezirilor prin
panouri permanente de parazăpezi.
………………………………27
SECŢIUNEA a 5 –a: Protecţia căii împotriva înzăpezirilor prin
panouri provizorii de parazăpezi ……….……………..…………29
SECŢIUNEA a 6-a Protecţia căii împotriva avalanşelor….…………………..……...29
SECŢIUNEA a 7 –a: Verificarea comportării la viscol a mijloacelor de
apărare împotriva înzăpezirii……..………………………………30
CAPITOLUL V: Comandamentele de iarnă …………………………………...…..30

PARTEA A II – A
CAPITOLUL VI: Utilizarea plugurilor de zăpadă pentru prevenirea
şi combaterea înzapezirilor.………………………………………33
SECŢIUNEA 1: Clasificarea plugurilor de zăpadă……………..…………………33
SECŢIUNEA a 2 –a Administrarea şi deservirea plugurilor de zăpadă…………….....33
SECŢIUNEA a 3 -a: Evidenţele existente la plugurile de zăpadă……………..…….…35
SECŢIUNEA a 4 –a Întreţinerea, reviziile, probele şi remizarea
plugurilor de zăpadă………………………………………......…36
SECŢIUNEA a 5-a : Solicitarea şi îndrumarea plugurilor de zăpadă………………….37
SECŢIUNEA a 6 -a : Circulaţia plugurilor de zăpadă……………………………..……38
CAPITOLUL VII: Prescripţii de lucru la intervenţia cu plugurile de zăpadă..………38
SECŢIUNEA 1: Prescripţii generale……………………...…………………….…38
SECŢIUNEA a 2-a: Intervenţia cu vagoanele plug de zăpadă WPZ……….…….…...40
SECŢIUNEA a 3-a : Intervenţia cu pluguri de zăpadă diesel - hidraulice…………….41
SECŢIUNEA a 4-a : Acţionarea cu trenul pentru curăţat, încărcat şi
transportat zăpada………………………………………………..43
CAPITOLUL VIII: Executarea lucrărilor pentru îndepărtarea zăpezii din cale..……..43
SECŢIUNEA 1: Îndepărtarea zăpezii în linie curentă……………………………..43
SECŢIUNEA a 2-a: Îndepărtarea zăpezii din staţii, depouri, ateliere………………….45
CAPITOLUL IX: Asigurarea circulaţiei pe timp de ninsoare şi pe timp de viscol….46

73
 SECŢIUNEA 1: Patrularea cu plugurile de zăpadă…...……………………………46
SECŢIUNEA a 2-a: Acţiunea de recunoaşterea liniei…………………………………47
SECŢIUNEA a 3-a: Restricţionarea circulaţiei pe timp de ninsoare şi viscol..………..47
SECŢIUNEA a 4-a: Închiderea liniei în caz de înzăpezire…………………….………48
SECŢIUNEA a 5-a: Tratarea cazurilor de nerespectare a avizelor de circulaţie
date de personalul de întreţinere a căii…...………………………48
CAPITOLUL X: Instalaţii pentru îndepărtarea zapezii şi a gheţii
de la aparatele de cale………………………………………...…..48

PARTEA A III – A
CAPITOLUL XI: Dispoziţii generale privind pregătirea căii în vederea iernii..……49
CAPITOLUL XII: Pregătirea activităţii de transport feroviar pentru
perioada de iarnă……………………………………………….…52
SECŢIUNEA 1: Măsuri specifice fiecărei ramuri de activitate din
transportul feroviar……………………..………………………...52
SECŢIUNEA a 2-a: Dispoziţii şi măsuri comune pentru pregătirea activităţii
de transport feroviar.…………………………………………..…57
CAPITOLUL XIII: Dispoziţii finale…………………………...……………………...59

PARTEA A IV – A
Anexa nr. 1: Porţiunile de linii neînzăpezibile pe care nu se vor monta
indicatoare pentru plugurile de zăpadă…………………………….…….61
Anexa nr. 2: Fişa porţiunii înzăpezibile…………...…………………………………..63
Anexa nr. 3: Graficul actiunilor de pregătire a infrastructurii feroviare
pentru perioada de iarnă……………………………………………….…64
Anexa nr. 4: Harta cu numărul mediu anual cu zile cu viscol…………………………67
Anexa nr. 5: Vagonul plug de zăpadă WPZ…………………………………....………68
Anexa nr. 6: Plugul de zăpadă diesel - hidraulic……………………..……….………..70
Anexa nr. 7: Trenul de curaţat, încărcat şi transportat zăpadă…………………...……73
Anexa nr. 8: Plugul de zăpadă montat la locomotivă………………………………….74
Anexa nr. 9: Registrul de bord pentru plugul de zăpadă………………....…………….76

74