MICRO BALȘ CURS 6

RELAȚIILE MICROORGANISM – GAZDĂ

•Specia umană a apărut și a evoluat într-un mediu dominat de microorganisme
•Interacțiunea permanentă om-microorganisme a determinat și determină modelarea
continuă genotipică și fenotipică a fiecărei specii
•Omul–gazdă pentru numeroase microorganisme

Definiții
•Simbioză – asocierea de organisme din specii diferite care trăiesc in comun
•Mutualism – relație în care ambele specii obțin beneficii
•Comensalism – relație în care una dintre specii(microorganismul) obține beneficii, iar
cealaltă(gazda) nici nu obține beneficii, nici nu este în dezavantaj
•Parazitism–relație între două specii în care una(microorganismul) obține beneficii în dauna
celeilalte(gazda)
•Oportunist–un microorganism comensal sau mutualist care poate realiza ,în anumite
condiții, relații de parazitism

•Ecosistem – ansamblu de organisme care interacționează între ele și cu factorii de mediu

dintr-un anumit habitat
•Nișă(ecologică) – poziție (fizică sau funcțională) ocupată de o anumită specie într-un
ecosistem
•Microbiotă – ansamblul microorganismelor prezente sau adaptate unui anumit habitat
–Rezidentă
–Flotantă
•Microbiom uman–ansamblu constituit din genele umane și genele microorganismelor
prezente la nivelul corpului uman
•Infecție–interacțiunea dintre un microorganism și gazdă, în care microorg. Se multiplică,
produce leziuni și determină un răspuns imun din partea gazdei

1
MICRO BALȘ CURS 6
RELAȚIILE MICROORGANISM – GAZDĂ
Clasificarea infecțiilor
a. Forma de manifestare
•boală infecțioasă–infecție în care leziunile determină afectarea homeostaziei organismului
gazdă, cu apariția unor manifestări clinice
•infecție inaparentă (asimptomatică sau subclinică)–infecție fără manifestări clinice (dar
există markeri ai răspunsului imun și eventual și alte modificări paraclinice)

b. Potențialul de transmitere
•boală infecțioasă
•boală contagioasă – boală infecțioasă cu un potențial ridicat de transmitere

c. Originea (rezervorul) agentului infecțios

• infecţii endogene= determinate de microorganisme din microbiotă, care au dobândit
suficient potenţial patogen pentru a trece de la relaţia de comensalism la cea de parazitism
• infecţii exogene= produse de microorg. din exteriorul gazdei; posibile dacă sunt îndeplinite
următoarele condiţii:există un rezervor al agentului infecţios, o cale de transmitere şi o
gazdă receptivă.

d. calea de transmitere (pentru infecții exogene)

•infecții aerogene
•infecții cu transmitere fecal-orală
•infecții cu transmitere prin sânge și derivate de sânge
•infecții cu transmitere sexuală
•infecții trasmise prin vectori etc.

e. relația cu îngrijirile medicale

•infecție asociată îngrijirilor medicale= infecție apărută în cursul sau după o intervenție
medicală (în scop diagnostic, terapeutic sau prevențional) și care nu era prezentă sau în
incubație la începutul aplicării îngrijirilor
•infecție comunitară –neasociată îngrijirilor medicale

f. evoluție
•acută
•cronică
•latentă

2
MICRO BALȘ CURS 6
RELAȚIILE MICROORGANISM – GAZDĂ

Etapele unei boli infecţioase

•incubaţie-de la pătrunderea microorganismului care determină infecţia până la apariţia
primelor manifestări clinice
•perioada de debut–primelemanifestări clinice (frecvent nespecifice)
•perioada de stare-manifestări clinice posibil caracteristice unei anumite boli infecţioase
•perioada terminală, urmată de
–convalescență -vindecarea clinică ±vindecare microbiologică
–cronicizarea infecţiei
–deces

Prezența bolilor infecţioase în populaţiile umane –definiții

•sporadică–număr redus de cazuri, diseminate teritorial şi fără legătură cauzală între ele
•endemică–prezenţa într-un anumit teritoriu a unui număr relativ constant de cazuri
•epidemică–creşterea bruscă într-un anumit teritoriu a numărului de cazuri, cu legătură
cauzală (filiaţie) între ele
–izbucnire epidemică–infecţie epidemică intr-o colectivitate redusă numeric (grădiniţă,
şcoală, unitate militară, secție etc)
–epidemie-infecţie epidemică la nivelul unei regiuni, țări etc.
–pandemie–infecţie epidemică la scară globală

Clasificarea microorganismelor în funcție de relația cu organismul gazdă

•Parazite – patogene
•Comensale sau mutualiste – nepatogene
•Oportuniste – condiționat patogene

Patogenitatea microorganismelor
•Patogenitate = capacitatea de a produce boli
•Postulatele lui Koch – atestă implicarea unui microorganism în producerea unei boli
1. Microorganismul trebuie să fie prezent la toți pacienții cu acea boală infecțioasă, distribuit
în corp corespunzător leziunilor observate
2. Microorganismul trebuie să poată fi izolat din corpul bolnavului și menținut în cultură pură

3
MICRO BALȘ CURS 6
RELAȚIILE MICROORGANISM – GAZDĂ
3. Cultura pură inoculată la o gazdă receptivă (animal de laborator) trebuie să reproducă
boala
4. De la gazda infectată experimental trebuie să se izoleze același microorganism

Identificarea bacteriilor care produc îmbolnăvire – limitele postulatelor lui Koch

•Treponema pallidum, Mycobacterium leprae – nu pot fi cultivate in vitro, dar există modele
animale
•Neisseria gonorrhoeae – poate fi cultivată in vitro, dar nu există model animal
•Escherichia coli – face parte din microbiota colonului, dar poate determina și diaree

Postulate moleculareale lui Koch (Falkow)

•Elaborate de Falkow, se referă la factori de patogenitate
1.Fenotipul patogen trebuie să fie asociat semnificativ tulpinilor patogene ale unei specii sau
speciilor patogene ale unui gen
2.Inactivarea specifică (ex.mutații) agenei/genelor care codifică fenotipul patogen trebuie să
ducă la o scădere cuantificabilă a virulenței
3.Reversia sau inlocuirea (substitutie alelică) alelei genei mutante trebuie să restaureze
patogenitatea

Microorganisme patogene
•Pot determina infecție (boală) la gazda cu apărare normală
–ex. Salmonella typhi, Yersinia pestisetc.
•după apariția răspunsului imun - posibilități evolutive
– Distrugerea microorg. – vindecarea bolii
– Trecerea la mutualism – vindecare clinică, dar cu persistența microorg. în focare
profunde și cu intreținere a răspunsului imun
– Trecerea la comensalism – vindecare clinică, dar cu persistența microorganismelor în
cavități, de unde se poate elimina în mediul extern

Microorganisme condiționat patogene

• Comensale sau mutualiste ale gazdei
•Pot determina infecții dacă
– Apar disfuncții ale apărării antimicrobiene
– Dobândesc capacități patogene suplimentare (variație genetică)
•ex. Escherichia coli

4
MICRO BALȘ CURS 6
RELAȚIILE MICROORGANISM – GAZDĂ
– component al microbiotei colonului
– fenotipuri patogene (uropatogene, diareigene)

Patogenitate vs. virulență

•Patogenitate = capacitateade a produce boli
•Virulență = apreciere cantitativăa patogenităţii
•evaluată prin măsurarea efectul microorganismului sau al unui produs al acestuia in vivo
(animale de laborator) sau in vitro (culturi de celule)
•exemple:
– DLM (doza letală minimă) = cantitatea cea mai mică de microorganism sau produs
care produce moarte la cel puțin 95-97% dintreindivizii populației testate
– DL 50 (doza letală 50%) –parametrumai obiectiv
– EC50 (efect citopatic 50%), și altele

Factori care condiționează patogenitatea microorganismelor

•Microorganismul patogen - are sau poate dobândi structuri și funcții prin care:
1. ajunge, persistă și supraviețuieste pe suprafețe/în interiorul gazdei
2.se multiplică, invadează țesturile gazdei
3.supraviețuieste și se poate transmite între două gazde succesive
•Microorg.patogene – frecvent auxotrofe (adaptare la parazitism)

Factori de patogenitate: aderarea și menținerea pe suprafețele gazdei

Aderarea (atașarea) – etapa inițială necesară pentru producerea infecției
•Aderare
– Nespecifică –in funcție de hidrofobia, incărcătura electrică a suprafețelor
– Specifică – prin interacțiunea dintre receptori celulari și liganzi bacterieni
•Adezine – structuri prezente pe suprafața bacteriilor, cu rol in atașare (aderare)
– Fimbrii – Enterobacteriaceae (ex. fimbrii P la E. coli uropatogen)
– Acizi lipoteichoici (bacterii gram pozitive)
– Glicocalix – formarea unui biofilm
– Proteine de membrana externă (bacterii gram negative)
•Anticorpii care blochează adezine au frecvent efect protector (previn infecția)

5
MICRO BALȘ CURS 6
RELAȚIILE MICROORGANISM – GAZDĂ
Neisseria gonorrhoeae - pili
–Realizeaza atasarea initiala la celulele epiteliale ale mucoaselor
–Pilina – constituita dintr-o regiune constanta (N terminal) si una hipervariabila (C-terminal),
imunodominanta
–prin variatia antigenica a pilinei si variatia de expresie a pilinei (variante cu pili si variante
fara pili) se evita actiunea efectorilor imunitari specifici

Colonizare vs. infecție

•Contaminare – prezența microorg la nivelul unei suprafețe
•Colonizare – prezența și multiplicarea microorganismelor
– realizată de acele microorganisme care aderă și se pot adapta la condițiile de
mediu existente
– limitată de barierele antiinfecțioase locale
– microorganismele care au anumiți factori de patogenitate vor fi capabile sa
depasească aceste bariere și să invadeze țesuturi
•Infecție – pătrunderea, multiplicarea microorg., invazia țesuturilor, producerea de leziuni și
apariția unui răspuns imun specific din partea gazdei
•Diferențierea colonizării de infecție are importante consecințe diagnostice și terapeutice!

Patogenitatea microorganismelor: Penetrarea învelișurilor

•Tegumentul intact – barieră foarte eficientă; soluții de continuitate (ex. plăgi, arsuri) create
la nivelul tegumentului permit accesul bacteriilor in țesutul subiacent
•Epiteliul digestiv integru – barieră relativ eficientă
•Mecanisme de traversare a epiteliului mucoaselor
– transcitoza – prin celulele epiteliului
– inducerea unor modificari ale citoscheletului celulelor epiteliale, cu ingurgitatea
bacteriei (ex. Salmonella, EPEC)
– fagocitoza – utilizată de către bacteriile care supraviețuiesc in macrofage (ex.
Salmonella, Mycobacterium tuberculosis)
– utilizarea unor celule specializate de la nivelul mucoasei, ex. translocarea bacteriilor
la nivelul celulelor M (specializate in captarea de Ag) de la nivelul plăcilor Peyer (ex.
Salmonella, Shigella)

Shigella
•aderă la integrinele de pe suprafața celulelor M
•supraviețuiesc in celulele M, ies pe la polul bazal și ajung să fie fagocitate de Macrofage
(Mf)

6
MICRO BALȘ CURS 6
RELAȚIILE MICROORGANISM – GAZDĂ
•activeaza apoptoza in celulele M și Mf și pătrund in enterocite prin polul bazal; multiplicare
intracelulara și transmitere intercelulară

Penetrarea invelișurilor
•Bariere fizice și chimice – contracarate prin mobilitate și producerea de enzime
– neuraminidaza – desface resturile de acid sialic din glicoproteinele stratului de mucus
– ureaza – hidrolizează ureea cu producerea de amoniac, care neutralizează HCl gastric
(ex Helicobacter pylori)
•Bariereecologice
– anumite bacterii(ex. Escherichia coli) produc bacteriocine (peptide cu efect inhibitor
asupra altor bacterii)
– Bacteriofagii – controlează multiplicarea populației anumitor specii bacteriene

Invazia țesuturilor
• Invazine – componente structurale sau produși eliberați extracelular care permit
pătrunderea și diseminarea bacteriilor in țesuturi
• enzime (colagenaze, hialuronidaza) – ex. Staphylococcus, Streptococcus, Clostridium
• organite de locomoție –ex. Helicobacter

Patogenitatea microorganismelor: supraviețuirea și multiplicarea in țesuturi

•supraviețuirea și multiplicarea bacteriilor in țesuturi – asigurate și prin capacitatea unor
bacterii de a capta nutrienți esențiali, aflați in cantitate limitată (ex. Fe)
– proteine umane care fixează Fe (lactoferina la nivelul mucoaselor, transferina in ser)
–limitează accesul bacteriilor la acest nutrient esențial
– proteine bacteriene cu afinitate pentru transportori (ex. proteine de legare a
lactoferinei, a transferinei, la Neisseria)
– proteine bacteriene cu aviditate mai mare pentru Fe comparativ cu cele umane (ex.
aerobactinul, la enterobacterii)

Supraviețuire in țesuturi prin evitarea sau contracararea efectorilor imunitari

• Evitarea intâlnirii cu fagocitele – localizarea microorganismelor in situsuri privilegiate
• omorarea fagocitelor (PMN, Mf) – producerea de leucocidine – Pseudomonas,
Staphylococcus, Clostridium
• Inhibarea recrutării și funcționăriil eucocitelor
– inhibă chemotaxia și motilitatea neutrofilelor (toxina pertussis a Bordetella pertussis)
– Inactivează (prin C5a peptidaza) C5a, componentăa sistemului complement care
activează fagocitoza (Streptococcus pyogenes)

7
MICRO BALȘ CURS 6
RELAȚIILE MICROORGANISM – GAZDĂ
• Evitarea fagocitării
– Capsula – previne activarea complementului prin mascarea unor componente de
suprafață: acizi teichoici (Streptococcus pyogenes, S. pneumoniae), LPS
Haemophilusinfluenzae)
– capsula mimează structuri proprii: acid sialic (Neisseria meningitidis), acid hialuronic
(S. pyogenes)
– prevenirea opsonizării - proteinaM (Streptococcus)
– receptori membr. pt Fc al IgG (Staphylococcus)
• Supraviețuire in interiorul fagocitelor
– evadare din fagozom și multiplicare in citoplasmă (Shigella, Listeria)
– inhibarea unirii fagozomului cu lizozomii (Mycobacterium tuberculosis, Salmonella
typhi, Legionella pneumophila)
– supraviețuire in fagolizozomi (Coxiella, Legionella)
• Evitarea interacțiunii cu anticorpii
– Similitudine antigenică intre structuri bacteriene cu rol in patogenitate și structuri ale
gazdei (Streptococcus pyogenes)
– Variația antigenică a structurilor de patogenitate (pili, capsulă) - (Neisseria
gonorrhoeae)
– Stimularea excesivă a celulelor imune către ținte ineficiente – superantigene
(Streptococcus)
– Localizare intracel. și adaptarea la transfer intercelular (ex. Shigella)
– Degradarea Ig As prin IgA – protează (Neisseria gonorrhoeae)

Patogenitatea microorganismelor: supraviețuire intre doua gazde succesive

Strategii de supraviețuire intre două gazde:
• multiplicare intr-un anumit țesut și inducerea de leziuni care determină eliminarea de către
gazdă a unui număr mare de bacterii (ex. diaree, tuse productivă)
• existența unor structuri speciale de perete – asigură rezistența la desicare, agenți chimici,
radiații (micobacterii)
• transmitere pe cale sexuală (gonococi, Treponema pallidum)
• transmitere prin insecte hematofage (Borrelia, Rickettsia)
• formarea de endospori – asigură rezistență indelungată (Bacillus, Clostridium)
• parazitarea unor protozoare care oferă nutrienți iar in condiții nefavorabile oferă protecție
datorită inchistării (Legionella)

8
MICRO BALȘ CURS 6
RELAȚIILE MICROORGANISM – GAZDĂ
Lezarea structurilor gazdei
Mecanisme
• directe – toxine bacteriene
– Exotoxine – toxine proteice difuzate in mediu
– Endotoxine – toxine lipopolizaharidice din membrana externă a bacteriilor Gram
negative, toxine eliberate in mediu prin liza bacteriilor
• indirecte – efectori imunitari – reacții de sensibilizare

Endotoxine
• Lipopolizaharidul (prin lipidul A) stimuleaza eliberarea de citokine (IL-1, IL-6, IL-8, TNFα) de
catre Mf care vor produce prostaglandine si leucotriene

9
MICRO BALȘ CURS 6
RELAȚIILE MICROORGANISM – GAZDĂ
• Efecte (dependente de doza):
- febra,
- leucocitoza,
- hiperglicemie urmata de hipoglicemie;

La doze mai mari  colaps vascular cu coagulare intravasculara diseminata (soc

endotoxinic);

 eliberarea LPS anumitor specii altereaza functionalitatea barierei

hemato-encefalice
• poate activa complementul pe cale alternativa
• Efecte mult mai reduse, dar relativ asemanatoare endotoxinelor (datorita eliberarii de
TNFα) pot avea si peptidoglicanul bacteriilor Gram poz, lipoarabinomananul micobacteriilor

Exotoxine – mecanisme de acțiune

1. Active la nivelul suprafetei celulare
a. Superantigene – prin cuplarea nespecifica de TCR si MCH clasa II toxina determina
activarea unui numar mare de limfociteT si producerea unei cantitati mari de citokine (IL-
1, TNFα);
ex. toxina sindromului socului toxic (TSST-1) a Staphylococcus aureus
b. Toxine care recunosc receptori ai anumitor celule;
ex.toxinele termostabile ale E. coli
2. Active la nivelul membranei – actioneaza asupra membranelor celulelor eucariote cu
producerea de canale transmembranare si liza celulei (ex. pneumolizina, listeriolizina,
fosfolipaze, ca toxina α a C. perfringensetc.)
3. Active intracelular – ex. Toxine tip A-B
– polipeptid A – enzima (ADP-riboziltransferaza)
– Polipeptide B –ligand pentru receptori celulari

Complexul A-B  dubla specificitate –prin componenta B se fixeaza pe receptori celulari

specifici, induce pinocitoza;

 Legaturile A-B se rup iar subunitatea A ajunge in citplasma, unde transfera

restul de ADP-riboza pe o tinta celulara specifica, fenomen care produce
efectele specifice toxinei

10
MICRO BALȘ CURS 6
RELAȚIILE MICROORGANISM – GAZDĂ
Exotoxine - exemple
• Toxina difterică
– Produsă de tulpinile care găzduiesc profagul β (care conține gena tox)
– Exotoxină de tip A-B care determină necroză celulară
•B – legare de receptori membranari
•A – catalizează ADP-ribozilarea factorului de elongare EF2 și inhibă astfel sinteza proteică

• Toxina holerică  se fixează pe enterocit (prin subunitatea B) și intră in celulă –

subunitatea A;

 după clivare proteolitică subunitatea A1 activează adenilat ciclaza, crește

sinteza de cAMP și stimulează secreția Cl-, care antrenează trecerea in lumen
a apei, Na si K;

 determină diaree apoasă

• Toxina botulinică - se absoarbe la nivel digestiv și se fixează la nivelul membranei
presinaptice a joncțiunilor neuromusculare, unde inhibă eliberarea de acetilcolină și
consecutiv contracția musculară (determină paralizie flască)
• Tetanospasmina - se fixează la nivelul membranei presinaptice a neuronilor motori,
migrează retrograd prin axon, difuzează la nivelul neuronilor intermediari și blochează
eliberarea substantelor inhibitorii (glicina, GABA) la nivelul neuronilor motori (determină
paralizie spastică)

Toxine bacteriene
•Responsabile de unele manifestari clinice
– Exotoxine (difterica – Corynebacterium diphtheriae, tetanica–Clostridium tetani,
botulinica–Clostridium botulinum)
– Endotoxine – febra tifoida, peritonite, perfuzii cu solutii contaminate cu bacili Gram
neg

Antigenitate vs.toxigenitate
• Exotoxine – au proprietati antigenice, dar doza toxica << doza imunogena, de aceea nu
apar anticorpi
• Anatoxina (toxoid) –exotoxina modificata, fara efecte toxice dar cu proprietati imunogene;
anticorpii aparuti = antitoxine (Ac care neutralizeaza toxinele)
• Endotoxinele – nu pot fi transformate in anatoxine; in anumite conditii pot deveni
imunogene, dar anticorpii nu sunt neutralizanti

11
MICRO BALȘ CURS 6
RELAȚIILE MICROORGANISM – GAZDĂ
Patogenitate prin sinergism microbian
• Virus – bacterie –v gripal prin afectarea transportului muco-ciliar, favorizeaza suprainfectii
bacteriene (S aureus)
• Bacterii aerobe si anaerobe – prin sumarea factorilor de virulenta (Bacteroides spp poate
inhiba fagocitele si determina leziuni, dar nu supravietuieste in prezenta O2, iar bacteriile
coliforme se pot multiplica in prezenta O2, dar sunt fagocitate; asocierea lor determina
infectii)
• Utilizarea in comun a unui factor de virulenta (hemaglutinina filamentoasa produsa de
Bordetella pertussis este folosita si de Haemophilus influenzae)

Reglarea patogenității bacteriilor

• Bacteriile patogene sau cele din microbiota – adaptate la conditiile oferite de gazda;
controlul expresiei anumitor gene (inclusiv de patogenitate) se realizeaza prin gene
reglatorii, in functie de anumiti stimuli (ex. conditii de mediu, densitatea populatiei
bacteriene etc.)
a. Factori de patogenitate codificati plasmidic (pili, chelatoride Fe, enterotoxine) sau de
profagi (exotoxine) pot fi amplificati sau represati in functie de semnale din mediu
(temperatura, pH, concentratia unor ioni sau nutrienti)
– Bordetella pertussis – producerea factorilor de virulenta este activata la 37°C si supresata
la temperaturi joase
–Yersinia pestis – producerea proteinei capsulare F1 este maxima la 37°C si minima la 20°C
–Yersinia enterocolitica, Listeria monocytogenes – mobile la 25°C dar nu si la 37°C
–Vibrio cholerae - osmolaritatea, pH-ul, unii aminoacizi influenteaza expresia toxinei
holerice

Quorum sensing (QS)

• sisteme de comunicare intercelulara care permit bacteriilor sa-si regleze expresia unor
caractere fenotipice in functie de densitatea populatiei microbiene
• se bazeaza pe producerea, detectia si raspunsul la molecule semnal specifice, numite
autoinductori (AI)
- toti membrii colectivitatii pot sintetiza AI
- acumularea AI permite detectia acestora de catre receptori specifici
- detectia AI induce activarea transcrierii unor gene care se vor exprima fenotipic
•Autoinductori – molecule mici- oligopeptide (la bact. Gram poz) sau alte molecule (la bact.
Gram neg), ex. homoserin-lactone

12
MICRO BALȘ CURS 6
RELAȚIILE MICROORGANISM – GAZDĂ
•complexul AI-receptor induce transcriptia genelor controlate prin QS
Caractere fenotipice reglate in functie de densitatea bacteriana:
• bioluminiscenta (Vibrio fischeri)
• competenta (Streptococcus pneumoniae, Bacillus subtilis)
• producerea unor factori de patogenitate - aderenta, motilitate, producerea de toxine
(Staphylococcus aureus, Listeria monocytogenes, Clostridium perfringens, Bacillus cereus,
Pseudomonas aeruginosa, Vibrio cholerae)
• sporularea
• formareade biofilm (Staphylococcus aureus, Staphylococcus epidermidis, Pseudomonas
aeruginosa, Vibrio cholerae)

Biofilmul – comunitate bacteriană

• contine una sau mai multe specii bacteriene, inglobate intr-o matrice polizaharidica
• format la interfata dintre doua medii
• structura heterogena spatial si dinamica, datorita mai multor factori (disponibilitatea
nutrientilor, fortele mecanice, hidrodinamice etc)
• strabatut de canale care permit circulatia apei si nutrientilor
•In interiorul biofilmului indivizii aceleiasi specii sau din specii diferite comunica prin
semnale chimice (Quorum sensing), de exemplu pentru modularea activitatii metabolice
Rezistenta la agenti antimicrobieni (Atb, antiseptice, efectori imunitari) a microorganismelor
din interiorul biofilmului este mai mare decat a acelorasi bacterii in forma izolata, datorita
mai multor factori:
• penetrare redusa a agentului in matricea biofilmului
• inactivarea agentului de catre enzime stocate in matrice
• rata redusa de crestere si multiplicare a unor bacterii din biofilm
• modificarea unor parametri (pH, pO2 etc) ai micromediului
• modificari genotipice care se exprima fenotipic prin reducerea sensibilitatiil a anumiti
agenti

Biofilmul – rol important in patogenia unor boli infecțioase

• osteomielite
• endocardite
• infectii asociate dispozitivelor (catetere, proteze valvulare, proteze articulare, implanturi)

13
MICRO BALȘ CURS 6
RELAȚIILE MICROORGANISM – GAZDĂ
• infectii pulmonare la pacientii cu fibroza chistica
• carii, gingivite, parodontite

14