Măr cu biscuite - Întrebări frecvente

Î: Bebele meu are 5 luni. Când încep diversificarea?

R: Diversificarea se poate începe în jurul vârstei de 6 luni, nu 5 luni (vârsta corectată dacă e prematur)
și doar dacă bebelușul prezintă toate aceste semne:
 Poate duce singur obiecte la gură;
 Poate sta în fund fără sprijin: să stea câteva zeci de secunde în fund și să își poată folosi mâinile
pentru a ține o jucărie și a o duce la gură. În cazul în care cade, are tendința să se ajute de mâini
pentru a reveni la poziția șezând, nu cade “grămadă”. Nu trebuie să se ridice singur din poziția
culcat, asta se va întâmpla mai târziu. La început tind să se apuce de mobile sau de degetele
părinților ca să ajungă în poziția șezând.
 Când îi ajunge mâncarea în gură nu are tendința să o împingă afară cu limba.
Dacă un bebeluș a atins deja toate aceste etape ale dezvoltării, el va fi și vizibil interesat de mâncarea
părinților; nu doar se va uita curios, dar va cere cu insistență. Atunci cu siguranță este un moment bun
pentru introducerea alimentelor solide.
http://www.nhs.uk/Conditions/pregnancy-and-baby/Pages/solid-foods-weaning.aspx
http://kellymom.com/nutrition/starting-solids/delay-solids/

Î: Începem diversificarea. Dar cu ce?

R: Nu există un tabel sau o ordine prestabilită de introducere a alimentelor și grupelor alimentare. Încă
de la începutul diversificării este importantă varietatea meniului.
Orice aliment sănătos și proaspăt pe care îl aveți deja în frigider sau cămară e bun pentru diversificare.
Ideal ar fi să introduceți chiar din primele mese carne și leguminoase pentru aportul mare de fier. Se
poate începe cu mai multe grupe alimentare simultan: carne+legume, paste+legume, cereale+fructe,
ou+legume, etc.
Mai multe despre mâncarea care poate fi oferită bebelușilor, aici:
https://www.nhs.uk/start4life/baby-foods

Î: Cum încep: piure sau bucăți?

R: Este alegerea voastră. Majoritatea copiilor sunt capabili să se descurce cu bucăți moi de mâncare
încă de la început. Acestea trebuiesc tăiate de mărimea unui deget, astfel încât bebele să le poată
apuca cu pumnul și să mănânce ce iese din pumn. Nu este așadar nevoie de piureri, dar dacă din
diverse motive dorești să îl hrănești așa, încearcă să treci repede de la piureuri fine la cele pasate cu
furculița sau chiar să sari peste cele fine complet. De asemenea, perioada de piureuri pasate să nu
dureze nici ea foarte mult, maxim câteva săptămâni. Urmărește atent semnele copilului pentru a nu
risca să-i dai mai mult decât dorește/poate. Și nu te preocupa de cât mănâncă efectiv în această etapă.
Diversificarea este un process de învățare și acomodare cu solidele în prima etapă. Ideal un
bebeluș, așa cum am mai spus, se poate hrăni singur cu mâncarea sănătoasă pusă la dispoziție de
părinte, de foarte devreme. Dacă porniți în schimb cu lingurița, încearcă să îl lași pe bebe să se joace
cu bucăți de mâncare în paralel, pentru a învăța. În jur de 8-9 luni fiecare copil ar trebui să poată
gestiona mâncarea familiei și să fie în stare să se hrănească independent.
Mai multe aici: https://www.nhs.uk/start4life/choosing-first-foods
Cum să tai alimentele: https://www.youtube.com/watch?v=Pzlzg01Q97k

Î: Câte mese pe zi oferim? Ce ar trebui să conțină?

R: In primele săptămâni nu trebuie să vă preocupe cantitatea, este o perioadă de adaptare, atât a
bebelușului, cât și a mamei. Calitatea este mai importantă. Încercați alimente cât mai nutritive și nu
uitați de cele bogate în fier. Gradual, pe măsură ce vă acomodați, oferiți mâncare solidă din ce în ce
mai des. OMS recomandă 2-3 mese pe zi între 6-8 luni și 3-4 mese între 9-23 de luni, cu 1-2 gustări,
după necesități.
Un aspect foarte important este nu doar numărul de mese, dar cum le sunt oferite aceste mese.
Studii de amploare1 indică beneficiile meselor în familie, de la reglarea greutății, sănătate fizică și
mentală și alte beneficii psiho-sociale, inclusiv îmbogățirea vocabularului. Pe scurt, mâncați împreună
și bucurați-vă de mesele în familie, de la bun început.
Nu e nevoie să gătiți separat pentru copil. E suficient să adaptați forma și consistența felurilor
de mâncare în funcție de abilitățile copilului, să nu adaugați sare sau alți aditivi alimentari contraindicați.
Ca regulă, ce nu este sănătos pentru bebeluș, nu este nici pentru adult. Un bun prilej ca toată familia
să mănânce sănătos.
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs342/en/
Structura unui meniu variat și echilibrat:
● la micul dejun - alimente din 3 grupe;
● la prânz și cină - din 4 grupe;
● la gustări - din două grupe.

1https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3387875/
http://thefamilydinnerproject.org/resources/faq/

2
La absolut toate mesele să fie cel puțin o legumă sau un fruct.
Exemple de meniuri și porții:
http://www.firststepsnutrition.org/newpages/Infants/first_year_of_life.html
http://www.firststepsnutrition.org/newpages/Early_Years/eating_well-early_years.html

Î: Care sunt grupele alimentare?

R: Grupele alimentare sunt:
1. Fructe și legume;
2. Cereale (aici sunt incluse și cartoful, pseudocerealele, tapioca, ca surse de carbohidrați);
3. Lactate;
4. Carne și alternative la carne (ouă, pește, fructe de mare, leguminoase - fasole, linte, năut, mazăre;
unt de diverse nuci)
Nu există reguli sau restricții de combinare. Puteți combina grupele dupa preferințele voastre.
http://www.nhs.uk/Conditions/pregnancy-and-baby/Pages/understanding-food-groups.aspx

Î: Cum reușim să mai oferim un meniu variat copiilor ce dezvoltă "afinități" pentru anumite
alimente și doar pe acelea le vrea/acceptă/mănâncă?
R: Continui să îi oferi meniul variat și le lași la vedere ca să poată să le ceară.
Pentru a putea spune ca unui copil nu îi place un aliment trebuie să îl guste (nu să i-l oferi ci efectiv să
guste) de 15-20 ori. Evitați să cădeți în capcana lui “lasă că îi dau aia, măcar să mănânce”. De altfel,
copiilor li se schimbă des preferințele, astfel încât un aliment pe care îl respinge astăzi ar putea fi
preferatul săptămânii viitoare. Rolul părintelui este să îi ofere un meniu variat și sănătos.

Î: Cum se procedează dacă avem în familie istoric de alergii?

R: Un copil cu istoric personal sau din familie de alergii poate fi alergic la orice, nu doar la ce sunt
alergici alți membri ai familiei. Nu există aliment nealergen, ci doar alimente care dau alergii mai
frecvent sau mai puțin frecvent. Cele care dau mai frecvent alergii (sau toate, dacă dorești) se pot
introduce după regula de 3 zile: îi dai câte puțin în fiecare zi, timp de 3 zile, acesta fiind singurul aliment
nou în acea perioadă. Se urmăresc reacțiile. Trebuie discutat cu un medic dinainte ce trebuie urmărit
și care sunt cazurile în care trebuie intervenit.
La files există un material cu mai multe informații despre alergii.

3
Alimentele care dau cel mai frecvent alergii și care sunt obligatoriu marcate pe ambalajele produselor
sunt:
 Țelina
 Cerealele care conțin gluten (grâu, secară, orz)
 Crustaceele (crab, homar, creveți)
 Ouăle (nu se face diferența între gălbenuș și albuș)
 Peștele
 Lupin-ul (un tip de fasole)
 Laptele (de fapt proteina din lapte)
 Moluștele
 Mustarul
 Nucile (oleaginoasele) – caju, migdale, alune de pădure, nuci românești, de macadena,
braziliene, pecan
 Alunele în coajă
 Semințele de susan
 Soia
 Sulfiții (deseori prezenți în fructele uscate)
http://www.nhs.uk/conditions/pregnancy-and-baby/pages/food-allergies-in-children.aspx

Î: Cum gestionez teama de înec?

R: Când bebelușul este pregătit pentru începerea diversificării, așa cum am prezentat mai sus și sunt
îndeplinite câteva reguli simple de siguranță, posibilitatea de înec scade.
La începutul diversificării este util pentru părinți să se familiarizeze cu diferența dintre gag
reflex (reflexul de vomă) și înecul real. De asemenea este util un curs de prim-ajutor și consultarea
materialelor care prezintă tehnici de prim-ajutor.
Gag este reflexul acela de a vărsa pe care îl ai și tu dacă îți introduci ceva mai adânc în gât, spre baza
limbii. Doar că bebelușii au acel punct mai în față, tocmai pentru a preveni înecul. În jurul vârstei de 8
luni, punctul de gag începe să se mute mai în spate.
Gag:
- (min 01:12, 02:08)Ș https://www.youtube.com/watch?v=YDT6dY-Fe4c
- (min 00:38, 01:02)Ș https://www.youtube.com/watch?v=xRFhHt9DyRk
- (min 01:15)Ș https://www.youtube.com/watch?v=ZFh4GPILXK4

4
Tehnici de prim ajutor:
- http://www.nhs.uk/Conditions/pregnancy-and-baby/Pages/helping-choking-baby.aspx
- http://www.redcross.org.uk/What-we-do/First-aid/Baby-and-Child-First-Aid/Choking-baby
- https://www.facebook.com/departamenturgente/videos/447871232041220/?fref=nf

Î: Care sunt alimentele cu cel mai mare risc de inec?

R: Orice este rotund, tare și poate fi înghițit ca atare este periculos pentru că poate obtura căile
respiratorii. Aici includem boabe de strugure, cireșe cu sâmburi, roșii cherry, măsline, chiar și căpșuni
întregi. Este recomandat ca fructele să fie servite fără sâmburii care sunt tari și periculoși, tăiate în
jumătăți. De asemenea, nucile, alunele, semințele de rodie, floricelele de porumb nu ar trebui să fie
oferite întregi copiilor sub 3-4 ani, tot din cauza riscului de înec.
Untul de arahide se oferă pe pâine sau întins pe altceva, nu cu lingurița, e înecăcios. Alte alimente cu
potențial mare de înec sunt mărul crud, morcovul crud, nectarinele mai tari, miezul de pâine (care se
poate transforma în cocă fiind morfolit în gură; din cauza asta se recomandă pâinea prăjită la început)
și altele. Acestea se pot oferi atunci cand este copilul pregătit, nu există o vârstă minima, cu excepțiile
menționate.
E important să înțelegem că un copil se poate îneca cu orice, de aceea este vital să îi oferim mâncăruri
pe care să le poată gestiona. Pentru asta trebuie să îl observăm activ și să ne adaptăm în funcție de
abilitățile lui/ale ei.
Atenție! Nu lăsăm niciodată copilul să mănânce nesupravegheat, în poziție culcată sau înclinată pe
spate, în timp ce aleargă, e distras de forfota sau zgomotul din jur, jucării și ecrane, în mașină, în mers!
Dacă stă în scaunul de masă, cel mai bine este să nu îi legăm centurile (dacă nu există riscul iminent
de a cădea), atât pentru a oferi copiului libertate de manevră și posibilitatea de a se apleca, cât și
pentru a fi ușor de scos din scaun în caz de nevoie. Cele mai incomode sunt centurile puse pe umeri,
cele care sunt puse doar peste picioare ar trebui folosite.

Î: Ce alimente sunt interzise sau ar trebui evitate?

R: Există o listă restrânsă, dar importantă.
- Zahărul: nu îndulciți mâncarea copiilor! Cu nimic. Orice tip de zahăr, e tot zahăr și nu aduce
niciun beneficiu organismului, din contră. Aici intră și: zahăr de cocos, zahăr brun, zahăr de
trestie, melasă, miere, sirop de arțar, sirop de agave, pastă de curmale, pastă de stafide,

5
 siropuri, sucuri de fructe, fructe uscate (trebuie limitat foarte clar consumul). Nici înlocuitorii de
zahăr, cum ar fi stevia sau xylitolul (zahăr de arțar), nu ar trebui folosite.
OMS recomandă reducerea drastică a zaharurilor libere pentru asigurarea unei alimentații
sănătoase:
http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/149782/1/9789241549028_eng.pdf?ua=1
- Mierea: este un zahăr liber, așa că se aplică recomandările de la punctul de mai sus.
De asemenea, întrucât prezintă risc de contaminare cu toxine ce conduc la botulism, este de
evitat oferirea mierii copiilor de sub 1 an.
- Sarea: nu adăugați sare în mâncarea copiilor (nici a celor cu vârstă de peste un an). Alimentele
au sare în mod natural, iar în cazul oferirii unui meniu variat și echilibrat, se întrunește necesarul
de sare al organismului. Maximul de sare
recomandat copiilor cu vârstă de până la 1 an este de 1 g/zi, iar apoi până la 3 ani este de 2g
pe zi. http://www.nhs.uk/chq/Pages/824.aspx?CategoryID=51
- Produsele dietetice: bebelușii au nevoie de grăsimi ca sursă de calorii și vitamin, acestea
ajutând și la dezvoltarea creierului. De aceea e indicat ca toate lactatele oferite să fie integrale
până la ce l puțin 2 ani. După 2 ani se poate reduce consumul de grăsimi (așa cum e recomandat
și pentru adulți), dar se pot consuma în conținuare tot lactate integrale, care rămân de preferat
în favoarea celor degresate. Mai util ar fi să reduceti cantitatea totală de lactate oferite în timpul
zilei decât să optați pentru variantele degresate.
- Grăsimile saturate trans: nu oferiți copiilor prea multe alimente cu grăsimi saturate trans, cum
ar fi biscuiți, prăjituri, chipsuri din legume.
- Nuci și alune întregi: au risc de înec și pot fi oferite întregi începând cu 3-4 ani. Pot fi oferite
oricând dupa 6 luni, dar râșnite.
- Peștele si fructe de mare crude: prezintă riscul de îmbolnăviri și infecții
- Ouă crude sau nepreparate termic corespunzător (moi): au deasemenea risc de îmbolnăviri
și infecții
- Carnea de rechin, pește spadă: sunt categorii de pești cu un conținut foarte ridicat de mercur
care poate afecta dezvoltarea sistemului nervos al copilului. În această categorie intră și tonul.
Acesta poate fi consumat, dar cu moderație, din aceleași motive. Mai multe detalii aici:
https://www.nrdc.org/sites/default/files/walletcard.pdf
https://www.nrdc.org/stories/mercury-guide
- Fibrele: în cantitate mare sunt iritante, astfel încât consumul de alimente foarte bogate în fibre
trebuie să fie limitat. Spre exemplu, am observat ca semințele de chia sunt mai nou populare
6
 printre părinți, dar ele trebuie limitate la aprox. ½ linguriță pe zi pentru un copil, maxim 2 linguri
pentru un adult și în niciun caz date zilnic. Cerealele integrale pot interfera cu absorbția altor
nutrienți (in special minerale). În plus, sunt mai sățioase iar astfel copilul are tendința de a nu
mânca suficient și din alte alimente astfel încât să își acopere necesarul zilnic de nutrienți.
Consumul total de cereale integrale (fulgi, făina etc.) trebuie să fie sub 50%.
Fibrele necesare unui bun tranzit se găsesc și în fructe și legume. Oferiți așadar un meniu bogat
în legume și fructe.
- http://www.nhs.uk/Conditions/pregnancy-and-baby/pages/baby-food-questions.aspx
- Sucurile/smoothie-urile: Fructele se oferă ca atare și nu sub forma de suc, compot, smoothie,
etc. Copii nu ar trebui să primească niciun fel de suc, ceai, smoothie. Nu au nevoie de ele în
alimentația lor și pot crea multe probleme dacă le primesc, chiar și ocazional. Rezumați-vă la
apă și lapte.
http://news.harvard.edu/gazette/story/2013/08/reduce-type-2-diabetes-risk/
Laptele de orez: nu se oferă copiilor sub 5 ani, din cauza conținutului ridicat de arsenic.
http://www.nhs.uk/Conditions/pregnancy-and-baby/Pages/foods-to-avoid-baby.aspx

Î: Dacă sarea nu e bună cu ce pot da gust mâncării?

R: Ca adulți consumăm prea multă sare. E timpul să o reducem și noi.
Puteți folosi orice condiment simplu sau combinații de ierburi aromatice, în funcție de ceea ce gătiți și
de preferintele voastre: pătrunjel, mărar, leuștean, tarhon, rozmarin, busuioc, oregano, coriandru,
turmeric, boia, ghimbir, piper etc etc.

Î: Când și cum oferim apă copilului?

R: Apa se oferă din momentul începerii diversificării. Ar trebui să fie prezentă la fiecare masă și să aibă
acces la ea și pe parcursul zilei. Unii copii o vor accepta imediat și o vor solicita singuri încă din primele
luni de diversificare, alții e posibil să o accepte mai greu. Totuși e nevoie să fie prezentă zilnic.
Apa poate fi oferită într-o multitudine de recipiente: pahar de shot, cană cu mânere, cană cu pai, cană
cu cioc, cană 360, însă nu se oferă apă în biberon.

Î: Când și cum pot oferi copilului lapte animal sau vegetal?

7
R: Sub un an laptele (altul decât laptele matern sau laptele praf) nu se oferă ca băutură, ci doar în
preparate. După un an se poate oferi ca parte a unei diete echilibrate, însă cantitatea totală de lapte
(inclusiv lapte praf) consumată într-o zi nu trebuie să depășească 500 ml.
Laptele vegetal nu se compară cu laptele de origine animală din punct de vedere al nutrienților și nu
se oferă niciodată în locul laptelui matern sau al laptelui praf. Laptele vegetal din comerț conține în
general mai mult apă și zahăr, însă se poate face lapte vegetal în casă, nu e foarte complicat.
Laptele de orez nu se oferă copiilor sub 5 ani, din cauza conținutului ridicat de arsenic. Laptele de soia
este de asemenea controversat.
http://www.nhs.uk/Conditions/pregnancy-and-baby/Pages/drinks-and-cups-children.aspx

Î: Când și cum oferim pâinea? Ce fel de pâine oferim?

R: Pâinea se poate oferi de la început în cantități mici și cu moderație, ca orice aliment de altfel. Pâinea
se poate face în casă și există rețete testate pe grup. Folosiți cu încredere funcția de search de pe
grup. De asemenea, în comerț există și brutării care prepară pâine cu maia, însă și aceea va conține
sare. În general, pâinea care se vinde în hipermarketuri este într-adevăr plină de adaosuri și agenți de
diferite tipuri, pe scurt, prostii. Citiți eticheta înainte de a cumpăra.
Dacă faceți pâinea în casă alegeți o făină de pâine de calitate. Făina nu este albită, nu se practică
acest lucru în UE.
Încercați să nu oferiți doar pâine din făină integrala, are prea multe fibre. Eventual puneți mai puțin de
un sfert din total făină integrală (sau secară, fulgi de ovăz, etc), restul făină albă. La început pâinea se
oferă doar prăjită, altfel molfăită în gură se face cocă și are risc de înec.

Î: Brânză, smântână, iaurt, unt, lapte- de care oferim?

R: Laptele trebuie să fie integral, iar produsele lactate nu trebuie să fie degresate nici parțial. Astfel de
grăsimi (precum cele din lapte) nu se limitează pentru copiii mai mici de 2 ani. După doi ani, pot primi
lactate semi sau parțial degresate, dacă nu au probleme de greutate, dar nu produse degresate. Până
la 5 ani, produsele degresate nu trebuie oferite copiilor și chiar și după această vârstă tendința e tot de
evitare a acestora.
Mulți părinți aleg să prepare în casă brânza, iaurtul, smântana sau cașcavalul (în special la începutul
diversificării).
Notă! Se găsesc și în comerț produse bune, care conțin doar ingrediente naturale. Alegerea produsului
potrivit ține de gustul fiecăruia, de posibilitățile din orașul în care locuiește și așa mai departe. Esențial
este să ne obișnuim să studiem etichetele, lista de ingrediente și tabelul cu valori nutriționale și nu
8
neapărat să ne ghidăm după ce am auzit în vecini că este bun. Excepție sunt produsele Nestle și
Danone, care sunt boicotate pe plan mondial pentru practici ce pot afecta sănătatea și bunăstarea
copiilor. Produsele nu au nimic, dar moralitatea acestor companii și marketingul agresiv în detrimentul
alăptării ne fac să susținem boicotul.

Î: E mai bine să oferim lapte, ouă, carne din magazine sau din sursă sigură?
R: Conceptul de sursă sigură este extrem de vag. Atâta timp cât animalul nu este crescut, hrănit,
muls/tăiat de voi, nu prea aveți de unde să știți ce mâncați și oferiți copilului. Multe “surse sigure” nu
respectă nicio normă. Faptul că sunt crescute în curtea cuiva nu înseamnă că sunt “sigure”.
Laptele trebuie să fie fiert sau pasteurizat înainte de a fi oferit copiilor, iar toate produsele lactate să fie
pasteurizate, de asemenea. Citiți pe etichetă pentru a vă asigura că diversele brânzeturi (în special
franceze) sunt făcute din lapte pasteurizat. În cazul în care produsul nu este pasteurizat, pregătirea
termică îl face de asemenea bun pentru consum. Cașul de la mama sau bunica de la țară poate fi gătit
(preparat termic) și dat copilului fără probleme daca nu conține (multă) sare.
Ouăle și carnea nu se spală, pentru a nu împrăștia eventuale bacterii pe vase sau alte alimente. Spălați-
vă pe mâini de fiecare dată după ce umblați cu ouă crude sau cu carne crudă, înainte de a atinge alte
alimente. Evident, spălați bine fructele și legumele înainte de a le consuma.
http://www.nhs.uk/Conditions/pregnancy-and-baby/Pages/food-safety-hygiene.aspx
Există anumite studii care spun că laptele bio este mai bogat în Omega3. Vezi și întrebarea privind
produsele bio de mai jos.

Î: Contează cantitatea de proteine pe care o consumă un copil zilnic?

R: Proteinele sunt necesare în alimentatie, dar prea multă proteină suprasolicită rinichii să elimine
produsele care apar dupa metabolizarea ei. Pe termen scurt nu e o problemă, dar dacă regimul
hiperproteic se menține pe termn lung, contează. În același timp contează și calitatea proteinelor. În jur
de 14g de proteine pe zi sunt necesare de la 7 luni până în jur de 3 ani.
https://wicworks.fns.usda.gov/wicworks//Topics/FG/Chapter1_NutritionalNeeds.pdf

Î: E neapărat nevoie să folosim pseudocereale, chia, quinoa și alte alimente scumpe?

R: Nu. Important este să oferim copiilor un meniu variat și echilibrat, din toate grupele alimentare.
Alimentele tradiționale sunt foarte bune. Și nu, nu sunt “grele” la stomac. Pseudocerealele (hrișcă, mei,
amaranth, quinoa, teff) au un aport mare de fier, chiar de fibre și alți nutrienți, însă se poate trăi și fără

9
și se pot folosi alte alimente mai puțin la modă. Dacă nu vă plac și nu le consumați frecvent în casă, nu
aveți de ce să le cumpărați special pentru copil.
Carnea roșie este cea mai importantă sursă de fier, atât din punct de vedere al cantității cât și al modului
de asimilare. Leguminoasele și legumele cu frunze verzi sunt de asemenea foarte bogate în fier,
precum și sfecla.

Î: Sunt produsele BIO sau organice de preferat în favoarea celor obișnuite?

R: Dacă aveți posibilitatea să luați produse bio, este în regulă. Dacă nu, nu este un capăt de țară. De
multe ori raportul calitate/preț și beneficii nu se justifică în cazul produselor bio. În plus Bio nu înseamnă
fără sare sau zahăr, spre exemplu. Ca de obicei, citiți eticheta și lista de ingredient și apoi hotărâți ce
merită cumpărat. Căutați ingredientele mascate. În cazul unui iaurt de exemplu, fie și bio, eticheta poate
afirma că nu are zahăr, dar la lista de ingrediente să apară o formă de zaharuri libere, ca de exemplu
sucul de fructe. Tineți cont că pentru anumite produse, s-ar putea să nu conteze dacă sunt BIO sau
nu: https://www.ewg.org/foodnews/clean_fifteen_list.php

Î: De ce este atât de important aportul de fier, încă de la începutul diversificării?

R: Studiile spun că rezervele de fier acumulate de bebeluși în timpul sarcinii se epuizează în jurul
vârstei de 6 luni. Astfel, pentru a evita anemia, este important să le oferim alimente bogate în fier, în
special carne roșie, însă ca parte dintr-un meniu variat și echilibrat.
Alimente cu fier:
https://www.dietitians.ca/Your-Health/Nutrition-A-Z/Minerals/Food-Sources-of-Iron.aspx

Î: Mierea, siropul de arțar/agave/porumb, melasă, pasta de curmale sunt alternative mai bune la
zahăr?
R: Pe scurt, nu. Zahărul nu aduce absolut niciun beneficiu oamenilor și cu precădere copiilor. Orice
formă de zahăr ‘liber’ (care se poate adauga, nu zahărul care se regăsește în mod natural în fructe,
legume și lapte) are aceleași efecte negative: obezitate, carii, risc crescut de boli cardiovasculare și
altele.
Exemple de zaharuri libere sunt sucurile de fructe (chiar și cele făcute în casă), siropul de arțar, siropul
de agave, mierea, melasa, zahărul de cocos, smoothie-ul etc.
Lista cu definiția și exemplificările o găsești pe site-ul OMS.
http://www.who.int/mediacentre/news/releases/2015/sugar-guideline/en/

10
Î: Cum pregătim semințele, cerealele și pseudocerealele?
R: Semințele: se oferă râșnite pentru a evita riscul de înec și pentru a favoriza absorbția de nutrienți.
Pot fi servite cu fructe, legume, lactate, etc.
Pseudocerealele: se spală bine înainte de a fi preparate. Pot fi lăsate la hidratat de la 2-4 ore până la
peste 8 ore, dar pot fi gătite și imediat după spălare. Prin hidratare se favorizează eliberarea și absorbția
de nutrienți. Pot fi servite cu fructe, legume, lactate, carne, etc.
Cerealele: unii fulgi de cereale se fierb sau se coc la cuptor înainte de servire, dacă nu sunt
semipreparați deja (a se consulta ambalajul). Majoritatea fulgilor de ovaz din comerț, cu prea puține
excepții, trebuie fierți.
Copiii au nevoie de 2-3 portii de cereale pe zi (aici intră și pseudoceralele, cartofii și tapioca - prin
conținutul mare de carbohidrați).

Î: Care ulei este cel mai bun pentru copil?

R: Ce folosiți și voi în casă. Uleiurile presate la rece sunt extrem de bune, însă unele nu trebuie
preparate termic. Iată un link cu mai multe informații:
https://authoritynutrition.com/healthiest-oil-for-deep-frying/

Î: Este oțetul bun pentru copii?

R: Oțetul este în regulă în cantitate mică. Este de fapt un acid, nu alcool ca și formulă chimică.

Î: Cum este cel mai bine să pregătim mâncarea pentru copii: abur, fiert, cuptor, în tigaie?
R: Fiecare metodă de gătire are avantajele și dezavantajele sale. Anumite feluri de mâncare se
pretează pentru o anumită tehnică de gătire, altele pot fi adaptate dupa preferințe și necesități.
Carnea este bine să nu fie expusă timp îndelungat la temperaturi mari. Pentru asta e bine să fie întoarsă
frecvent dacă e gătită în tigaie (nu prajită) sau pe grătar / grill. Nu este recomandată consumarea
părților arse. Cel mai bine este să fie gatita sub 150 grade Celsius.

I: Cuptorul cu microunde, îl folosim sau nu?

R: Da, dar trebuie evitate recipientele din plastic. Mâncarea trebuie amestecată bine înainte de servire
sau la jumătatea ciclului de încălzire, pentru că nu se încălzește uniform și există riscul de arsură. Mare
atenție. Din nou, carnea nu ar trebui gătită la microunde, dar poate fi reîncălzită.

11
http://www.health.harvard.edu/staying-healthy/microwaving-food-in-plastic-dangerous-or-not
http://www.who.int/peh-emf/publications/facts/info_microwaves/en/

I: Am gătit azi. Îi pot da și mâine?

R: Atât timp cât mâncarea a fost păstrată la o temperatureă optimă și în condiții de igienă
corespunzătoare, nu este niciun motiv pentru care să nu mâncați din nou din ea a doua sau chiar a
treia zi. Important este ca procesul de răcire să se fac rapid, produsul să fie păstrat la rece și pentru
siguranță reîncălzirea să se facă la o temperatură de peste 80°. Evident, așteptați să se răcească
înainte de a o oferi copilului.

Sperăm că v-am putut fi de ajutor cu aceste răspunsuri. Consultați și linkurile, iar dacă mai aveți
întrebări nu ezitați sa le postați pe grupul Măr cu Biscuite!
Spor la succes!

12