Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
II-08-Curs Tesut Nervos-2016-Unlocked PDF
II-08-Curs Tesut Nervos-2016-Unlocked PDF
Istoric
http://nobelprize.org
Istoric
http://nobelprize.org
Principii - S Ramón y Cajal
http://nobelprize.org
1. Celularitate
Dendrite
Perikarion (soma
corpul neuronal)
Axon
Structura neuronilor
Corpi Nissl
Sinapsă
Perikarion
Segment axonal iniţial Conul de emergenţă axonală
Teacă de mielină
Oligodendrocit
Ram axonal colateral
Axon
Nod Ranvier SNC
SNP
Celulă Schwann
Ram colateral al
arborizaţiei terminale
Placă mototrie
LC Junqueira, Basic histology, Ed. 9
Perikarionul
Incluziuni
• Pigmentare
– Lipofuscina
– Neuromelanina
– Corpi Marinesco
(incluziuni nucl.)
• Hialine
• Transportul axonal
– Transport anterograd
• lent al proteinelor şi
microfilamentelor (1 -3
mm/zi),
• intermediar (mm/h) al
mitocondriilor şi
• rapid (100-400 mm/zi) al
veziculelor cu mediatori.
– Transport retrograd al
veziculelor delimitate de
endomembrană
– Proteine motorii: kinezina
(anterograd) si dyneina
(retrograd)
J. J. L. van der Want, Brain ResearchProtocols 1:269 (1997)
Polarizarea neuronului
Număr de prelungiri:
1 2 3
1. N. bipolari – căi
senzitive:
– în retină
– neuronii olfactivi
2. N. multipolari – cei
mai numeroşi
3. N. pseudounipolari -
un trunchi comun care
se ramifica apoi in “T”.
– ggl. spinali senzitivi
Topografie:
1. N. senzitivi – conduc
informaţie către SNC
2. N. motori – conduc
informaţie dinspre
SNC către cel.
efectoare
3. Interneuroni –
interconectează alţi
neuroni
Tipuri de neuroni
Morfologie:
1. n. piramidali – n.
dendrită dendrite
efectori ai cortexului: apicală
multipolari, perikarion
mare, dendrită mare
apicală
2. n. granulari –
interneuroni mici 3
3. cel. Purkinje – dendrite
bazale
cerebel, dendrite f.
ramificate 2
1
Tipuri de neuroni
Morfologie:
4. Cel. stelate –
ex.: cel
amacrine
“starburst”din
retină.
Interneuroni.
Tipuri de neuroni
Elemente:
M Buton presinaptic
* (axon): mitocondrie
REN (M), vezicule
* sinaptice (*), REN,
*
microtubuli (Mt),
neurofilamente
Mt
Zona activă
Elem. postsinaptic
poate fi spin, dendrită,
somă, axon. Cu
mitocondrii,
neurofilamente
Funcţionarea sinapsei chimice
Fig. 14-12, Principles of Neural Science 4th ed., Kandel ER et al, McGraw-Hill, 2000
Sinapse - clasificare
Clasificarea morfologică
(ultrastructurală) – Gray:
– Sinapse asimetrice –
material electronodens
mai gros pe memb.
postsinaptică, spaţiu
sinaptic 30nm
– Sinapse simetrice –
http://www.itg.uiuc.edu
material electronodens
de grosime egală pe
membr. pre- şi
postsinaptice, spaţiu
sinaptic 20nm
Sinapse - clasificare
Aspectul veziculelelor
sinaptice:
•V. clare, sferice, 40-60 nm –
acetilcolina
•V. clare, turtite, 20-60 nm –
neurotransmiţători inhibitori
•V cu miez dens, sferice,
40-60 nm – catecolamine
•V cu miez dens, sferice,
mari (80-100 nm) şi halou
clar – neuropeptide
Sinapse - clasificare
Clasificarea
morfofuncţională:
– Excitatorii - asimetrice, cu
vezicule, efect de
depolarizare (creşterea PR) a
membranei postsinaptice -
potenţial postsinaptic
excitator (EPSP)
– Inhibitorii - simetrice, v. clare
sferice sau turtite, efect de http://www.itg.uiuc.edu
hiperpolarizare (scăderea
PR) - potenţial postsinaptic
inhibitor (IPSP)
• Sinapse continue
(discoidale) – morfologie
uniformă în secţiune
• Sinapse perforate – mai
multe zone electronodense
în aceeaşi sinapsă. Posibil
rol în plasticitatea
sinapselor şi potenţare pe
termen lung (LTP) (Popov V.
et al, Neuroscience 128:251, 2004)
http://www.mc.vanderbilt.edu
Sinapse - clasificare
Clasificarea topografică:
1. tipurile “clasice” (cele mai frecvente):
– axospinoase (sinapsa se face cu spinul dendritic) - numai
excitatorii
– axodendritice
excitatorii sau inhibitorii
– axosomatice
– axoaxonice - numai inhibitorii (cu segmente nemielinizate
ale axonului postsinaptic)
2. tipurile noi de sinapse (de regula inhibitorii):
dendritice
– dendro- somatice
axonice
dendritice
– somato- somatice
axonice
Sinapse - clasificare
Clasificarea topografică:
3. Sinapse speciale (participă concomitent mai
multe prelungiri):
– reciproce - dendrodendritice; 2 sinapse învecinate
ce conduc impulsul nervos în sens invers
– în panglică (în retina) - axodendritică; participă 1
axon si 2 dendrite foarte apropiate intre ele;
Axonul prezintă pe linia mediană o densificare în
formă de panglică
– s. serială - axoaxonică; o înşiruire de sinapse
axoaxonice
Sinapsa - MET
Neurotransmiţătorii
• NT inhibitori:
– GABA (acid γ-amino-butiric)
– glicina
– purine (adenozina, AMP, ADP, ATP)
• NT excitatori
– glutamat
– aspartat
– taurina
• NT cu efecte dependente de tipul receptorului:
– acetilcolina
– noradrenalina
– serotonina monoamine
– dopamina
Neuromodulatori
• Monoamine:
– catecolamine - adrenalina, noradrenalina, dopamina;
– amine din triptofan - serotonina, triptamina
• Aminoacizi: aspartat, glutamat, GABA, glicina,
taurina
• Peptide:
– acţionează ca neuromodulatori: colecistokinina,
endorfine, encefaline, substanta P, VIP
– actioneaza ca neurohormoni: LH-RH, TSH-RH,
somatostatina, vasopresina
• Purine: adenozina, AMP, ADP, ATP
• Gaze: NO (oxid nitric), CO
Receptorul NMDA
• NMDA (N-metil D-
aspartat) este agonist
• Rec. pt. glutamat,
glicină (co-agonist)
• Necesită şi
depolarizarea
membranei
(eliminarea Mg++)
• Produce potenţiale
postsinaptice
excitatorii
• Contribuie la
plasticitatea sinaptică
prin creşterea conc.
intracelulare de Ca
LTP
Corp celular
Procese
celulare
• Morfologie:
– a. fibros – subst. albă,
prelungiri subţiri, puţin
ramificate
– a. protoplasmatic – subst. Astrocit fibros
Astrocit protoplasmic
Astrocite
• Ultrastructură:
– filamente intermediare 8nm
– GFAP (Glial Fibrillary
Acidic Protein); există şi
prelungiri fără GFAP, în
formă de văluri
– granule de glicogen
– lamina bazală
– vezicule delimitate mb.
GFAP - imunofluorescenţă
GFAP - imunohistochimie
200nm
Astrocite – alte tipuri
Glia limitans
Astrocite – alte tipuri
Glia radială
• Celule gliale prezente în cursul
formării structurilor SNC, cu
morfologie bipolară
• În telencefal: o prelungire
contactează suprafaţa
ventriculilor cerebrali, cealaltă
ajunge subpial
• Produce proteine de adeziune şi
ale matricei extracelulare
• Postnatal: celulele Bergmann în
cerebel, celulele Müller în retină,
glia radială a girului dentat
hipocampic Cerebel. Verde – cel. gliale, roşu – neuroni.
Kacem K et al.,
Glia 23:1, 1998
Astrocitele
• Astrocitele nu prezintă PA, ci creşteri ale
concentraţiei intracelulare de Ca2+ (“valuri de Ca2+”)
→ activarea căi de semnalizare intracelulară
• Induse de neurotransmiţători eliberaţi (sinaptic şi
extrasinaptic) de neuroni – ex. Glu → rec. NMDA
astrocitari. Alţi receptori: adrenergici, purinergici,
GABA
• Valurile se propagă prin joncţiuni gap inter-gliale
Mecanismul de reglare
a fluxului sangvin local
mediat de transmiterea
sinaptică
200nm
Montana V. et al., Glia 54:700, 2006
Funcţiile astrocitelor
3. Modularea transmiterii sinaptice
b. Diminuarea concentraţiei de
neurotransmiţător în sinapsă: Glu prin
transportori, sau acetilcolină prin eliberarea
de liganzi specifici
Haydon
Montana
PG V.
et et
al.,al.,
Physiol
Glia 54:700,
Rev 86:1009,
2006 2006
Funcţiile astrocitelor
4. În dezvoltarea SN:
a. Glia radială (în special)
ghidează
migrarea/creşterea
axonală şi dendritică.
4. În dezvoltarea SN:
b. Contribuie la sinaptogeneză, favorizând
structurarea şi activitatea sinapselor
4. În dezvoltarea SN:
c. Celule stem gliale şi
neuronale.
În cursul dezv. SN glia
radială se poate
diferenţia în neuroni.
Girul dentat
Bandă astrocitară ZSV Eriksson PS et al.,
Nature Medicine 4:1313, 1998
Sanai N et al., Nature 427:740, 2004
gfap
Funcţiile astrocitelor
5. În circumstanţe patologice:
• Răspund la leziuni traumatice, inflamatorii,
infecţii: astrocitoză/glioză
• Hipertrofia astrocitelor, creşterea cantitativă a
filamentelor intermediare, proliferare
• Proliferare şi în scleroza multiplă
Glioză
Oligodendroglia
• Celule gliale cu prelungiri
mai puţin ramificate
• Derivă din precusori comuni
cu astrocitele
• MO:
– formă ovală
– nucleu rotund,
heterocromatic, halou
perinuclear
– prelungiri puţine, groase,
puţin ramificate
– în apropierea corpilor
neuronali (subst. cenuşie)
– interfasciculare (subst. albă),
dispuse în şiruri
Oligodendroglia
• ME:
– citoplasmă electronodensă
– nu au lamină bazală
– mitocondrii, RER, microtubuli
Oligodendroglia - funcţii
• Realizează învelişul de
mielină la nivelul
substanţei albe a CNS.
Exprimă proteine
specifice: MBP – proteina
bazică a mielinei (Myelin
Basic Protein)
• Un oligodendrocit
mielinizează mai mulţi
axoni: prelungiri
lameliforme, turtite
• Ţinta atacului autoimun în
scleroza multiplă
th
Junqueira LC, Basic histology text & atlas, 10 ed, McGraw-Hill
Microglia
Soma + - - -
Dendrite + - - -
Axoni amielinici + - - -
Sinapse + - - -
Axoni mielinici - + - -
Astrocite protoplasmatice +++ + - +
Astrocite fibroase + +++ - +
Oligodendrocite satelite + - - -
Oligodendrocite - + - -
interfasciculare
Microglii + + - -
Celule ependimare - - +