Sunteți pe pagina 1din 4

SECȚIUNEA 1 - Dispoziții generale

SUBSECȚIUNEA 1 - Definiții

1. (1) *** A B R O G A T ***

(2) Potrivit art. 336 pct. 5 din Codul fiscal, atunci când intervin modificări în
Nomenclatura combinată, se realizează corespondența dintre codurile NC prevăzute în
titlul VIII din Codul fiscal și noile coduri din nomenclatura adoptată în temeiul art. 12
din Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind
Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun.

(3) În cazul în care Comitetul pentru accize, stabilit prin art. 43 alin. (1) din Directiva
2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor
și de abrogare a Directivei 92/12/CEE, adoptă o decizie de actualizare în conformitate
cu prevederile art. 2 paragraful 5 și art. 27 din Directiva 2003/96/CE a Consiliului privind
restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a
electricității, actualizarea codurilor nomenclaturii combinate pentru produsele
energetice se face potrivit prevederilor din decizie, în măsura în care acestea nu
contravin prevederilor alin. (2).

(4) În sensul art. 336 pct. 17 din Codul fiscal, operatorul economic este persoana
juridică care desfășoară în mod independent și indiferent de loc activități economice
cu produse accizabile, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestor activități.

(5) Activitățile economice cuprind toate activitățile producătorilor, profesioniștilor


și persoanelor care furnizează servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și
activitățile profesiilor libere sau asimilate acestora.

(6) Autoritățile și instituțiile publice nu sunt considerate ca efectuând activități


economice, în cazul activităților sau tranzacțiilor în care se angajează în calitate de
autorități publice.

(7) În înțelesul prezentelor norme, nu se consideră a fi operator economic structurile


fără personalitate juridică ale unui operator economic sau ale unei instituții publice.

SUBSECȚIUNEA a 2-a - Eliberarea pentru consum

2. (1) Pentru produsele accizabile aflate în una dintre situațiile prevăzute la art. 340
alin. (10) din Codul fiscal nu se datorează accize în următoarele situații, atunci când
sunt dovedite prin procese-verbale:

a) În cazul în care distrugerea totală sau pierderea iremediabilă intervine ca urmare


a unui caz fortuit ori forței majore, dacă se prezintă autorității vamale teritoriale dovezi
suficiente despre evenimentul produs, emise de autoritatea vamală, Ministerul
Afacerilor Interne sau autoritatea competentă în domeniu din România sau din alt stat
membru, după caz, precum și informații precise cu privire la tipul și cantitatea
produselor accizabile distruse total ori pierdute iremediabil;

b) În cazul pierderilor iremediabile apărute ca urmare a unor cauze care țin de


natura produselor accizabile, dacă se încadrează în limitele prevăzute în normele
tehnice ale utilajelor și instalațiilor sau în coeficienții maximi de pierderi specifice
activităților de depozitare, manipulare, distribuție și transport, după caz, prevăzuți în
studiile realizate la solicitarea antrepozitarului, destinatarului înregistrat ori
expeditorului înregistrat, de către institute/societăți care au înscris în obiectul de
activitate una dintre activitățile cu codurile CAEN 7112, 7120 sau 7490 și au
implementate standardele de calitate ISO 9001, ISO 14001 și OHSAS 18001;

c) În cazul în care distrugerea totală este autorizată de către autoritatea vamală


teritorială. Distrugerea se autorizează dacă produsele accizabile nu îndeplinesc
condițiile de comercializare și nici nu pot fi procesate ori transformate în vederea
obținerii unor produse care pot fi comercializate, cu condiția ca operatorul economic
să prezinte autorității vamale teritoriale documente doveditoare în acest sens.

(2) Pierderile se evidențiază în cazul de la alin. (1) lit. a):

a) în contabilitatea operatorului economic, în cazul produselor accizabile din


antrepozitul fiscal;

b) în raportul de eveniment prevăzut în ordinul președintelui Agenției Naționale de


Administrare Fiscală, în cazul produselor deplasate în regim suspensiv de accize.

(3) În cazul pierderilor iremediabile apărute ca urmare a unor cauze care țin de
natura produselor accizabile, acestea se evidențiază după cum urmează:

a) în situațiile de raportare prevăzute în prezentul titlu, în cazul produselor


accizabile din antrepozitul fiscal. Stabilirea regimului pierderilor se efectuează cu ocazia
inventarierii anuale a patrimoniului, utilizând studiile realizate la solicitarea
antrepozitarului autorizat;

b) în raportul de primire, în cazul produselor deplasate în regim suspensiv de accize.


Stabilirea regimului pierderilor se realizează utilizând studiile realizate la solicitarea
plătitorilor de accize prevăzuți la pct. 3 alin. (2) sau (3), după caz.

În ambele situații responsabilitatea față de corectitudinea coeficienților maximi de


pierderi revine persoanei care a întocmit studiile respective.

Antrepozitarii autorizați, destinatarii înregistrați și expeditorii înregistrați depun o


copie de pe studiile prevăzute la alin. (1) lit. b), înainte de stabilirea regimului
pierderilor, la autoritatea vamală teritorială.
(4) În cazul unui produs accizabil pentru care în anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul
fiscal se prevăd niveluri diferite ale accizelor, accizele datorate pentru pierderile care
intervin în antrepozitul fiscal, care nu pot individualizate pe produs și care sunt
impozabile, se determină prin utilizarea celui mai ridicat nivel al accizelor aplicabil
pentru respectivul produs.

(5) În cazul pierderilor de produse energetice care se regăsesc la art. 355 alin. (2)
din Codul fiscal, dar nu se regăsesc și la alin. (3) de la același articol, aflate sub regim
suspensiv de accize care sunt impozabile, se datorează accize după cum urmează:

a) la nivelul prevăzut pentru produsul cu care acesta a fost asimilat din punct de
vedere al nivelului accizelor;

b) la nivelul prevăzut pentru motorină, în cazul în care pentru respectivul produs


antrepozitarul autorizat nu a obținut asimilarea din punctul de vedere al nivelului
accizelor.

(6) În cazul pierderilor de bioetanol aflat sub regim suspensiv de accize, destinat
utilizării în producția de produse energetice, pe care autoritatea vamală teritorială le
consideră impozabile, se datorează accize la nivelul prevăzut pentru benzina fără
plumb, dacă acesta este denaturat potrivit pct. 78, respectiv la nivelul prevăzut pentru
alcoolul etilic, dacă acesta este nedenaturat.

(7) În toate situațiile în care distrugerea sau pierderea produselor accizabile nu se


admite ca neimpozabilă, accizele devin exigibile la data emiterii deciziei de impunere
de către autoritatea vamală teritorială și se plătesc în termen de 5 zile de la această
dată. Autoritatea vamală teritorială stabilește cuantumul accizelor datorate și emite
decizia de impunere potrivit procedurii stabilite prin ordin al președintelui Agenției
Naționale de Administrare Fiscală.

(8) *** A B R O G A T ***

SUBSECȚIUNEA a 3-a - Plătitori de accize

3. (1) În aplicarea art. 341 alin. (1) lit. a) pct. 2 din Codul fiscal, persoana plătitoare
de accize este destinatarul din România, în situațiile prevăzute la art. 412 alin. (2) și (4)
din Codul fiscal, când pierderile au fost depistate la momentul recepției efectuate de
către destinatarul din România, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) autoritățile din statul membru de expediție aduc dovezi potrivit cărora neregula
nu s-a produs în statul membru de expediție; și

b) nu există dovezi care să ateste că neregula s-a produs pe parcursul deplasării în


regim suspensiv de la plata accizelor.
(2) În cazul în care pe parcursul unei deplasări a produselor accizabile în regim
suspensiv de accize, care se desfășoară pe teritoriul României, a fost depistată o
neregulă care a condus la eliberarea pentru consum a produselor accizabile în
conformitate cu art. 340 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, precum și în cazul în care
produsele accizabile nu au ajuns la destinație în termen de 4 luni de la începerea
deplasării, persoana plătitoare de accize este antrepozitarul autorizat expeditor sau
expeditorul înregistrat.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul deplasărilor în regim suspensiv
de accize care se desfășoară pe teritoriul României, persoana plătitoare de accize este
antrepozitarul autorizat primitor atunci când neregula a fost depistată la momentul
recepției și dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) sunt aduse dovezi certificate de autoritatea vamală teritorială în a cărei rază de


competență se află expeditorul, potrivit cărora neregula nu s-a produs la expeditor; și

b) nu există dovezi care să ateste că neregula s-a produs pe parcursul deplasării în


regim suspensiv de la plata accizelor.