Sunteți pe pagina 1din 12

qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw

ertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa
Aparate foto-video folosite n
sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
criminalistic. Fotografia judiciar

ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj
klzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx
cvbnmqwertyuiopasdfghjklzxcvb
nmqwertyuiopasdfghjklzxcvbnm
qwertyuiopasdfghjklzxcvbnmqw
ertyuiopasdfghjklzxcvbnmqwert
yuiopasdfghjklzxcvbnmqwertyui
opasdfghjklzxcvbnmqwertyuiopa
sdfghjklzxcvbnmqwertyuiopasdf
ghjklzxcvbnmqwertyuiopasdfghj
klzxcvbnmqwertyuiopasdfghjklzx
Aparate foto-video folosite n criminalistic. Fotografia
judiciar
I. Istoric

Datorit caracteristicilor sale deosebit de valoroase, de surprindere a


realitii, fotografia s-a impus treptat ca una dintre metodele tehnice tiinifice cel
mai frecvent folosite de cercetarea criminalistic , att n activitatea de teren a
organelor de urmrire penal, ct i n munca de laborator a cercettorilor
criminaliti.
Profesorul R.A. Reiss (1875-1929) , fondatorul Institutului de poliie tiinific
de la Universitatea din Lousanne, puncteaz n lucrarea sa clasic Fotografia
judiciar (1903) un articol aprut n nr.10 din 1854 al revistei Journal des
Tribunaux , sub redacia avocatului Pellis, n care se descrie una dintre primele
folosiri ale dagherotipului : Nou mijloc de anchet. Ziarele au menionat de mai
multe ori n ultimul an svrirea unor furturi din biserici i din casele particulare.
Aceste furturi au fost comise n circumstane adeseori extraordinare, care denotau
existena unei bande abile i numeroase. Un lucru a atras n mod deosebit atenia
justiiei i publicului, i anume absena oricrei urme la ptrunderea n locul unde
se svrise furtul. Nu s-au gsit nici autorii, nici obiectele furate i nu s-a remarcat
prin mprejurimi prezena vreunei figuri strine suspecte. Trebuiau s existe muli
complici, muli bani, mijloace rapide de transport i vnzare a obiectelor ntr-un loc
foarte ndeprtat. n cele din urm au fost arestai mai muli brbai i cteva femei
care erau bnuii a fi autori sau tinuitori.
Printre cei arestai se gsea un personaj misterios, cruia nici numele, nici
antecedentele nu-i puteau fi descoperite. ..Judectorul a dispus s se fac portretul
arestatului, care se considera a fi primejdios, cu ajutorul dagherotipului. S-au trimis
cele dou exemplare la poliiile din toate cantoanele elveiene, ct i n rile
vecine. Nu se atepta un succes prea mare de pe urma acestei ncercri noi i
neobinuite, cnd, din partea Marelui Ducat din Baden s-a primit avizul c n
portretul trimis a fost recunoscut un om de ctre constenii si, indicndu-i-se i
numele. Ancheta a continuat i au fost interogai administratorii diverselor nchisori
unde acest deinut ar fi putut fi nchis. El a fost recunoscut de toi i peste tot a fost
privit ca fiind un om foarte iret. Pus n faa probelor verbale i a corpurilor delicte,
arestatul nu a mai rezistat mult timp : el a fcut mrturisiri importante
Din cele prezentate rezult c la vremea aceea dagherotipia servea la
efectuarea de fotografii, care jucau n parte sau cel puin rolul fotografiilor
signalectice actuale. Procedeul dagherotipiei era destul de greoi i costisitor. Un
aparat Daguerreotype costa n 1846 trei sute de franci, o sum considerabil, iar
greutatea ntregului ansamblu de obiectede la aparat la chimicaleavea cel puin
50 kg. Numai aparatul propriu zis i trepiedul cntreau cam 20-22 kg. Realizarea
unei dagherotipii necesita o expunere ndelungat, care mergea chiar pn la 5
minute. Pentru fiecare fotografie , dar fiindc nu se cunotea pe atunci posibilitatea

2
copierii, trebuia din nou reluat totul de la nceput. Problema rmnea rbdarea ce
trebuia s o aibe subiectul, cruia i se cerea s rmn imobil pn ce operatorul
termina de fcut numrul de portrete, adeseori de ordinul a ctorva zeci, necesare a
fi trimise i altor uniti de poliie vecine sau chiar strine.
Au existat i exist nc numeroase opinii diferite cu privire la anul n care s-a
folosit pentru prima dat fotografia n munca de poliie. n octombrie 1961, Harris
Tuuttle de la Casa Kodak din Rochester, New York, semnaleaz un articol din
care rezult c criminalii erau dagherotipai n Frana nc din 1841. n momentul
cnd cineva realizeaz o invenie tiinific scris ziarulel nu cunoate nc toate
laturile posibile ale ntrebuinrii acesteia. nvenia magic a lui Daguerre, care
consta n a picta cu ajutorul razelor solare, a fost utilizat de ctre poliia din Paris
n lupta mpotriva crimei. n Frana , cnd se aresteaz un criminal sau un suspect,
poliitii fac imediat un dagherotip i ntocmesc un fiier din portretele astfel
obinute. Oamenii lumii interlope, pentru a mpiedica acest procedeu, fac uneori
nite grimase oribile ca s-i deformeze faa
Un alt autor, Andre A . Moenssens, susine la rndul su n articolul The Origin of
Legal Photography , publicat n Fingerprint and Identification Magazine ,
ian.1962, c primele dagherotipii ale criminalilor ar fi fost fcute n Belgia, ntre anii
1843-1844, preciznd c o parte dintre acestea se mai pstrez i astzi.
H. Grison , ntr-o lucrare scris n 1892, menioneaz c fotografia a fost
folosit pentru prima oar n justiie la iniiativa lui Mace, pe vremea cnd acesta
avea funcia de comisar de poliie n cartierul Notre Dame din Paris. Prilejul l-a
constituit un eveniment tragic, cnd de pe cmpul de lupt de la Montreout-
Buzenval au fost aduse la morg peste 250 de cadavre ale nrolailor n Garda
Naional, care au czut sub gloanele prusacilor. Identificarea morilor era imposibil
de fcut, aa c Mace a dispus transportarea lor la cimitirul Pere Lachaise, unde au
fost fotografiai n ansamblu, apoi fiecare n parte. Efectele aparinnd dispruilor
au fost inventariate, numerotate i etichetate i li s-au luat semnalmentele. Pe baza
acestor fotografii, ale morilor i ale obiectelor, familiile au avut timp suficient i au
putut recunoate pe cei dragi, putndu-se ntocmi actele de deces se ctre primria
arondismentului XX.
Fotografia a nceput s fie utilizat n munca de poliie nu doar pentru
semnalmente. n 1868 deja fusese folosit deja pentru fixarea aspectului locului
crimei. Dup British Journal of Fotography , Chicago a fost primul ora care crea
n 1855 un atelier fotografic destinat exclusiv poliiei i justiiei.
n Europa, veritabila introducere a fotografiei n materie judiciar, dateaz dup
spusele lui Reiss din 1884, epoc n care A.Bertillon a creat la Paris primul serviciu
de identificare judiciar i n care se rezervase un loc important fotografiei. Abia n
1874 i-a nceput activitatea serviciul fotografic judiciar francez, datorit strdaniilor
lui Leon Renault. Succesorii lui Renault au perfecionat acest serviciu, , care a
devenit cu timpul un auxiliar indispensabil al poliiei. Trsturile criminalilor,
prezeni sau abseni, planurile locurilor unde au fost comise crimele, feele
persoanelor transportate la morg i care sunt necunoscute toate acestea
reprezint situaii n care se apela la fotografie. povestete Mace

3
Tot Reiss scrie n lucrarea sa : Este dificil de fixat data primei ntrebuinri a
fotogrefiei ca mijloc de recunoatere a falsurilor n scrisExpertizele fotografice
propriu zise dateaz din ultimul sfert al secolului al XIXlea. Graie lucrrilor lui
Bertillonla Paris , Jeserich la Berlin, Popp la Frankfurt, Dennstedt i Schoepff
la Hamburg etc, examenul fotografic al documentelor scrise a devenit relativ
frecvent, cu rezultate remarcabile. Mai muli dintre autorii citai i-au fcut o
specialitate din studiul i utilizarea fotografiei pentru descoperirea falsurilor n
scrieri .
Asemenea preocupri de specialitate au fost posibile graie progreselor
tehnicii fotografice. n 1882 George Eastman lansa Kodak-ul , avnd
dimensiunile de 15x8x8 cm, cntrind pn la 1 kg. El devine un aparat portabil,
robust i uor de manipulat, fiind de fapt strmoul micilor aparate fotografice ale
vremurilor noastre.

Fotografia judiciara este o subramura a tehnicii criminalistice avand o foarte


mare aplicabilitate atat in investigarea locului faptei cat si in examinarea probelor
provenite din campul infractiunii. Inglobeaza un ansamblu de procedee si genuri
care se folosesc in functie de specificul fiecarei infractiuni.
Fotografia judiciara s-a dezvoltat odata cu tehnologia NIKON, acesta fiind
principala companie care a dotat politia stiintifica, pornind de la aparatele foto pe
film, celebrele Nikon FM si terminand cu senzorii CMOS de pe D300 si microscopul
digital Nikon Eclipse 80i. Toata aceasta tehnica imbinata cu iscusinta celor care o
folosesc constituie o arma letala impotriva infractorilor si reprezinta factorul
dominant in stabilirea adevarului.

II. Clasificarea aparatelor fotografice:

Dupa dimensiunea imaginii negative, aparatele fotografice pot fi:


- aparate cu placi, ce formeaza imagini negative de format mare (exemplu:
Magnola, Orizont);
- aparate cu rolfilm (film neperforat), care realizeaza imagini negative de
format mediu (exemplu: Pentacon, Kiev 80);
- aparate cu film ingust (perforat), care realizeaza imagini de format mic
(exemplu: Zenit, Zorki, Exakta).
Dupa sistemul de vizare si punere la punct:
- aparate fotografice cu sistem de vizare indirecta (exemplu: Zorki, Orizont,
Smena);
- aparate cu sistem de vizare mixt (exemplu: Flexaret, Liubitel 2);
- aparate fotografice cu vizare directa, prin obiectiv (Zenit, Kiev 80, Exakta)
Dupa sistemul de constructie al mecanismului operator:
- aparate cu dispozitiv de obturare central (Smena, Flexaret);
- aparate cu dispozitiv de obturare cu perdea (Zenit, Zorki, Exakta).

4
III. Partile componente ale aparatului fotografic
Orice aparat fotografic are urmatoarele parti componente:
- obiectivul;
- corpul aparatului fotografic si camera obscura;
- dispozitivul de punere la punct;
- diafragma;
- mecanismul obturator.
Obiectivul aparatului fotografic este compus din una sau mai multe lentile
de compozitie si formate diferite si are rolul de a forma imaginea optica a
subiectului de fotografiat pe materialul fotosensibil. Principalele caracteristici ale
unui obiectiv fotografic sunt: distanta focala principala, luminozitatea, profunzimea
de camp, unghiul imaginii, puterea separatoare.
Distanta focala a unui obiectiv reprezinta distanta de la centrul optic al
obiectivului pana la suprafata plana a materialului fotosensibil cand aparatul este
pus la punct pentru un plan situat la infinit.
Distanta focala principala reprezinta distanta dintre centrul optic al
obiectivului si focarul principal, prin focar principal intelegandu-se punctul in care
razele de lumina paralele, primite prin obiectiv, se intersecteaza cu axul optic
principal cand obiectivul de la care pornesc aceste raze se afla situat la infinit.
Luminozitatea este capacitatea obiectivului de a lasa sa treaca prin el o
cantitate de lumina, intr-un anumit timp dat. Luminozitatea este data de
deschiderea maxima a diafragmei (deschidere utila sau pupila de intrare) si de
distanta focarului.
Profunzimea de camp este intervalul de distanta din spatiul cuprins in campul
obiectivului, in limitele caruia toate obiectele cuprinse vor fi redate (proiectate) clar
pe materialul fotosensibil. Unghiul de camp al imaginii, imaginea pe care o
proiecteaza obiectivul avand o forma circulara. Partea centrala a acestui cerc in care
imaginea obiectivului apare clara se numeste campul imaginii.
Unghiul de camp al obiectivului este determinat de distanta focala, fata de
care este invers proportionala. Astfel, la un obiectiv cu distanta focala mare vom
avea un unghi de camp mic si invers.
Puterea separatoare este data de numarul maxim de linii albe si negre
echidistante pe care un obiectiv le poate reda pe un milimetru de lungime masurat
pe suprafata unui anumit material fotosensibil.
Corpul aparatului fotografic este format din camera obscura pe care sunt
fixate celelalte parti si mecanisme. Rolul camerei obscure este acela de a proteja
materialul fotosensibil si imaginea formata pe acesta fata de actiunile altor raze de
lumina, altele decat cele care trec prin obiectiv in momentul expunerii.
Dispozitivul de punere la punct are un rol dublu: acela de a face
incadrarea subiectului de fotografiat, precum si acela de a regla calitatea maxima a
imaginii acestuia.
Diafragma este un dispozitiv cu ajutorul caruia se regleaza cantitatea de
lumina care patrunde in aparatul de fotografiat (camera obscura) pentru a
impresiona emulsia fotosensibila. Valorile diafragmei sunt 1,8; 2; 2,8; 3,5; 4; 5,6; 8;

5
11; 16; 22; 32; 45 si reprezinta un anumit raport intre distanta focala si diametrul
irisului.
Mecanismul obturator are rolul de a permite patrunderea luminii prin obiectiv
in camera obscura un anumit timp, numit timp de expunere (timp de poza)9 . De
mentionat este faptul ca lumina ce trece prin obiectiv este sub forma unei imagini
optice a subiectului de fotografiat, imagine formata de lentilele obiectivului si a
carei intensitate luminoasa este reglata de diafragma.
Obturatoarele aparatelor fotografice sunt prevazute cu un circuit electric si
priza aflate pe corpul aparatului, prin intermediul prizei facandu-se legatura cu o
lampa cu fulger electronic (blitz). Astfel, declansarea obturatorului cauzeaza
descarcarea electronica necesara producerii fulgerului de lumina.

IV. Fotografia judiciara

Fotografia ocupa un loc insemnat in cercetarea criminalistica atat ca mijloc de


fixare a diferitelor activitati de cercetare penala, dar si ca un util instrument in
investigarea in laborator a urmelor infractiunii.
Fotografia clasica implica utilizarea aparatului foto cu film si se bazeaza pe
proprietatea luminii de a descompune in mod diferit sarurile de argint.
Fotografia digitala- cu o dezvoltare fara precedent in ultimii ani- inlocuieste
intr-o masura din ce in ce mai mare fotografia clasica, inclusiv in activitatea
organelor de urmarire penala, beneficiind de o serie de avantaje de necontestat :
- nu necesita laborator pentru developare, obtinerea imaginilor in format
digital fiind conditionata doar de existenta unui computer si a unei
imprimante color
- posibilitatea de stocare este extrem de facila, ocupand un loc de depozitare
foarte mic (inregistrarea pe CD-uri, pe DVD-uri)
- calitatea imaginii nu se degradeaza in timp
- imaginilie pot fi cu usurinta prelucrate.
Din punct de vedere al scopului urmarit, fotografia judiciara se imparte in :
- fotografia judiciara operativa
- fotografia juficiara de examinare.

Fotografia judiciara operativa se realizeaza in scopul fixarii celor mai


importante activitati ale cercetarii penale ( de ex. cercetarea la fata locului,
perchezitia, reconstituire, s.a) rolul sau fii acela de a completa si de a ilustra cele
consemnate in procesele verbale intocmite in asemenea ocazii. De asemenea,
fotografia judiciara joaca un rol important in realizarea unei baze de date ale politiei
judiciare.
Fotografia judiciara operativa poate fi :
a) fotografia efectuata la fata locului ;
b) fotografia semnalmentelor ;
c) fotografia de fixare a altor activitati specifice cercetarii judiciare

a) In cazul fotografiei efectuate in cadrul activitatii de cercetare la fata


locului se vor executa mai multe fotografii urmarind sa se surprinda locul cercetat,

6
avand in vedere necesitatea de a se pastra vizual locul respectiv, pozitia
principalelor obiecte, detalii ale urmelor, etc. Aceste fotografii se executa de la
general la particular :
- fotografia de orientare- surprinde locul cercetat impreuna cu cele mai
importante vecinatati, fiind foarte utila in situatia in care s-ar dori revenirea in acel
loc, la o data ulterioara( pentru efectuare uei reconstituiri, de exemplu). In functie
de topografia locului faptei, fotografia de orientare se poate efectua prin diferite
procedee:
panoramica liniara (se alege o axa paralela cu zona de interes ce
urmeaza a fi fotografiata si se executa 3, 4 cadre pe aceasta linie la o
distanta care va permite asamblarea tuturor fotografiilor fara a omite
detaliile).

panoramica circulara (se va alege un punct fix dupa care se va


fotografia circular, doar prin schimbarea directiei, axa obiectivului
ramanand aceeasi, de regula rotirea se face intre 120 si 360 grade)

- fotografia schita- surprinde doar locul cercetat, fara vecinatati, oferind o


imagine de ansamblu al locului. Dupa caz poate fi unitara, pe sectoare, de pe pozitii
contrare sau de pe pozitii incrucisate.

7
- fotografia obiectelor principale- surprinde acele probe de la fata locului
(instrumente, obiecte) de care s-a folosit autorul la savarsirea infractiunii, care
poarta urmele ei sau sunt produs al savarsirii acesteia. Executarea acestui tip de
fotografie se face in mod obligatoriu plasand obiectivul aparatului foto
perpendicular pe convergenta virtuala a punctului median-central al obiectului in
litigiu.

- fotografia de detaliu- dupa cum ii spune si numele aceasta surprinde


detalii foarte putin vizibile cu ochilul liber de aceea la executarea acesteia se
folosesc obiective macro avand un raport de reproducere de cel putin 1:1. Urmele
de maini sau diferitele microstriatii se executa la scara 4:1.Aceasta fotografie se
executa obligatoriu cu o unitate de masura langa obiectul ce urmeaza a fi
fotografiat, pentru ca imaginea sa poata fi adusa ulterior la aceeasi scara cu o alta
fotografie a unui obiect cu care trebuie comparat. La executarea acestui tip de
fotografie nu se foloseste functia Close Up deoarece urma fotografiata poate suferi
distorsiuni daca focalizarea se face in mai multe puncte, aberatiile sferice putand
crea si ele mici neclaritati. In perioada anterioara erei digitale cand se fotografia pe
film document, se foloseau inele prelungitoare PK 11,12,13 pentru a mari distanta
focala combinate cu obiective superangulare manuale. In aceste cazuri trebuia sa

8
se gaseasca un raport optim intre diafragma si timpul de expunere chiar daca se
efectuau cadre repetate, de reusita unei fotografii putand depinde cursul anchetei.
Fotografia de detalii se executa si in laborator unde se pot crea conditii de lumina
optime, folosindu-se dealtfel si filtre pentru obiectiv si surse de lumina cu lungimi de
unda variabile care permit vizualizarea si fotografierea unor urme latente,
nedetectabile in spectrul vizual uman (380-760nm).

b) Fotografia semnalmentelor este utilizata in scopul identificarii persoanelor


pornind de la principalele semnalmente ale acestora. Pentru a putea asigura
compararea caracteristicilor faciale cu bazele de date nationale, subiectul ce
urmeaza a fi fotografiat este amplasat de la o distanta cuprinsa intre 8 si 22
distante focale, in functie de obiectivul folosit, aproximativ 90-150 cm fata de linia
minima de claritate a aparatului.

Fotografia de semnalmente inlocuieste dagherotipia, procedeu complex si


dificil folosit in unitatile de politie din Elvetia la inceputul anilor 1850.

c) Fotografia de fixare a rezultatelor unor activitati de urmarire penala poate


fi efectuata cu prilejul a diferite activitati : fotografia realizata cu ocazia perchezitiei,
a reconstituirii, a prezentarii pentru recunoastere insotind si ilustrand cele
consemnate in procesul verbal. Fotografia judiciara poate fi inlocuita, in astfel de
cazuri, de folosirea camerelor de filmat (analoge sau digitale).

9
Fotografia judiciara de examinare presupune aparatura de inalta
tehnicitate si se realizeaza de specialisti, de regula, in laborator, nefiind exclusa
folosirea acesteia si in teren. Fotografia de examinare, in raport cu sursa de lumina
utilizata si de tehnica folosita, se subclasifica in fotografia in radiatii vizibile si
fotografia in radiatii invizibile.

a) Fotografia in radiatii vizibile utilizeaza imaginea din spectrul vizibil ochiului


uman, putand fi :
- fotografie de ilustrare
- fotografie de comparare
- fotografia de umbre
- fotografia de reflexe
- fotografia de contraste
- fotografia separatoare de culori

b) Fotografia in radiatii invizibile presupune utilizarea unei aparaturi speciale


atat in ceea ce priveste sursa de lumina, cat si aparatul receptor al imaginii si se
bazeaza pe proprietatile unor radiatii invizibile de a fi reflectate sau de a strabate in
mod diferit corpurile in functie de proprietatile lor fizice. Distigem astfel intre :
- fotografia in radiatii ultraviolete (pentru descoperirea urmelor de maini)
- fotografia in radiatii infrarosii (pentru fotografii in conditii de intuneric, fum, ceata)
- fotografia in radiatii X( sau radiatii Roentgen- utilizate si la efectuarea radiografiilor
medicale- pentru fotografierea obiectelor inghitite)
- fotografia in radiatii Gamma (pentru cercetarea interiorului unei arme)
- fotografia in radiatii Beta (pentru examinarea densitatii sau grosimii hartiei)
- fotografia in radiatii neutroni- pentru depistarea stupefiantelor sau a explozivilor.

Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete

Se realizeaza prin aplicarea metodei fluorescentei sau a razelor reflectate, cu


filtre corespunzatoare. Metoda fluorescentei consta in iluminarea obiectului
examinat cu o sursa de raze ultraviolete, intr-o camera obscura. In fata obiectivului
se plaseaza un filtru, de preferinta de culoare galbena, care impiedica patrunderea
razelor ultraviolete, astfel ca doar obiectul examinat este iluminat, nu si materialele
fotosensibile din aparatul fotografic. Prin metoda razelor ultraviolete reflectate,
obiectul examinat se lumineaza cu un izvor obisnuit de lumina, iar in fata obiectului
se aseaza un filtru ultraviolet care va permite trecerea doar a razelor ultraviolete.
Pentru asigurarea claritatii se va reduce tirajul camerei cu aproximativ 1/10.
Domenii de aplicare :
- relevarea si cercetarea urmelor
- descoperirea urmelor suplimentare ale tragerii cu arme de foc
- descoperirea falsurilor prin inlaturare de text
- prevenirea si descoperirea furturilor, organizarea prinderii in flagrant pentru
acte de coruptie, etc.

10
Fotografia de examinare in radiatii infrarosii

Se foloseste un izvor obisnuit de lumina si un filtru care retine razele vizibile,


asezat in fata obiectivului sau a sursei de lumina.
Filmele sunt hipersensibilizate cromatic pe cale industriala sau in conditii de
laborator. Aparatele de fotografiat pot fi de tip obisnuit.

Domenii de aplicare :
- cercetarea documentelor falsificate prin inlaturarea sau acoperirea textului ;
Refacerea sau reconstituirea textului de pe inscrisuri arse sau degradate ;
cercetarea cernelurilor sau a trasaturilor de creion la falsul prin adaugare sau
prin copiere ;
- stabilirea autenticitatii unor opere de arta ;
- descoperirea de urme suplimentare in balistica judiciara ( inele de frecare,
tatuajul, inelul de afumare) ; descoperirea unor urme metalice( in explozii,
spargeri) ;
- executarea unor fotografii judiciare cu caracter operativ( de urmarire in
conditii de intuneric, ceata, sau fum ; descoperirea unor tatuaje inlaturate sau
a unor cicatrici) ;
- organizarea pazei si supravegherii unor locuri si obiecte cu ajutorul
dispozitivelor electronooptice.

11
12