UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATA SI STIINTA MATERIALELOR

FOTOGRAFIA MODERNA

STUDENT : PREDA NICOLETA

Grupa : 1112B

INDRUMATOR: GHELMEZ MIHAELA

1
Naşterea artei fotografice – de la pictorialism la fotografia modern

2
 Naşterea artei fotografice – de la pictorialism la fotografia modern

Intitulată „Naşterea artei fotografice – de la pictorialism la fotografia modernă 1889-

1929”, expoziţia prezintă publicului un număr de 200 de imagini, datând dintr-o epocă în
care imaginea fotografică aspira spre un înalt nivel artistic, a declarat Laszlo Baan,
directorul muzeului, la inaugurarea expoziţiei. Pictorialismul a fost iniţiat în 1890,
aproape simultan în Austria, Franţa, Germania şi Marea Britanie, iar expoziţia din
Budapesta prezintă mai multe lucrări ale acestor şcoli, a adăugat Peter Baki, curatorul
expoziţiei.

Printre cele mai reprezentative imagini se numără cea a fotografului american Alfred
Stieglitz, intitulată „Steering”, din 1907, surprinzând sectorul rezervat populaţiei sărace
călătorind la bordul unui vas cu aburi, de la New York spre Bremen, sau imaginile
fotografilor de origine maghiară André Kertész şi Laszlo Moholy-Nagy, acesta din urmă
cu imaginile sale experimenatle.

În plus, expoziţia prezintă şi evoluţia aparatelor de fotografiat, începând cu un dispozitiv

de dimensiuni considerabile, realizat pentru utilizarea în studio şi folosit de la sfârşitul
secolului 19 până la sfârşitul anilor ’20, când Leica a început să comercializeze primele
aparate compacte.

„Naşterea artei fotografice – de la pictorialism la fotografia modernă 1889-1929” va

putea fi văzută până în 1 iunie

3
 Fotografie

Termenul de fotografie are o triplă semnificație în vorbirea curentă:

 este tehnica care poate crea imagini sub acțiunea luminii;

 este o imagine obținută prin această tehnică;
 este o ramură a artei grafice care folosește această tehnică

Etimologie : Cuvântul fotografie are la origine două cuvinte provenite din limba greacă:
φῶς phōs care se traduce ca lumină și γραφις graphis care se traduce caa scrie.
Literalmente se poate traduce prin scriere cu lumină. În vorbirea curentă se mai
folosește termenul de imagine foto.

Istoric : Cele trei fenomene necesare obținerii imaginilor fotografice sunt cunoscute de
mult timp:

 Încă de pe vremea lui Aristotel s-a știut cum se poate pune realitatea într-o cutie:
este suficient să se facă o gaură într-o cutie închisă ca să apară o imagine reală
inversată pe fondul interior al cutiei. Se obține astfel o așa-numită cameră obscură.
 Pe de altă parte, alchimiștii știau că lumina înnegrește clorura de argint.
 A treia contribuție a venit din partea lui John Herschel, care în 1819 a descris
proprietățiile hiposulfitului de sodiu, care va deveni "fixatorul" fotografiei.
 Joseph Nicéphore Niépce, un fizician francez, a folosit toate aceste trei proceduri
pentru a fixa o imagine pe o plăcă metalică cu depunere de halogenură de argint
(1829). Rezultatul a avut o calitate medie. Niépce a murit în 1833, dar invenția sa
a fost recuperată de către Louis Daguerre. Din acest motiv, data oficială a
invenției fotografiei este 1839, când Daguerre a prezentat invenția numită de el
„daghereotip”, care este o simplă ameliorare a descoperirii făcute de Niépce.
Proprietar al invenției a devenit statul francez.
 Grație daghereotipiei se obține o matriță a mediului pe o placă metalică tratată cu
o substanță fotosensibilă , după o expunere de "doar" 8 ore (când cerul este

4
 complet senin). Copierea se făcea prin presarea matriței pe suportul de hârtie, ca
și la orice tipărire a ziarelor.
 Această expunere lentă aduce cu sine câteva probleme: străzile Parisului, chiar
și la o oră de vârf, apar în întregime goale. Tehnica va avansa însă rapid, noua
invenție făcând să apară și o nouă meserie, aceea de fotograf, căutată în special
de ziarele vremii.
 În anul 1848, Felix Tournachon, cunoscut mai bine sub numele Félix Nadar,
realizează prima fotografie aeriană, fotografiind Parisul din nacela unui aerostat
(balon).
 Dacă la început negativul (cunoscut și sub numele de "clișeu") se realiza pe o
placă de cristal, pentru a nu avea deformări, placă foarte casabilă și care cerea o
manipulare deosebită, prin dezvoltarea artei fotografice a apărut necesitatea unui
suport fotosensibil mai ușor de manipulat decât cristalul.
 George Eastman reușește în anul 1884 să realizeze primul negativ flexibil, pe un
suport de nitroceluloză, cunoscut sub denumirea de "roll film", ușor de manipulat,
incasabil și cu aceleași proprietăți fotografice ca și ale plăcii de cristal. Totodată,
volumul și greutatea aparatului de fotografiat se micșorează considerabil,
transportarea lui nemaifiind o problemă.

Evolutie: În decursul timpului fotografia a evoluat foarte mult. Progresele au urmat trei
direcții principale:

 reducera duratei de expunere / mărirea sensibilității filmului sau a plăcii;

 mărirea stabilității imprimării;
 simplificarea aplicării tehnicilor de fotografiat, datorită apariției:
 aparatelor de fotografiat din ce în ce mai mici și mai ieftine
 substanțelor chimice de developare și stabilizare a peliculei sensibile negative
sau a suportului de carton pentru pozitive gata preparate de laboratoare
specializate.

5
Fotografia color : Ideea de fotografie color a circulat încă de la apariția invenției.
Primele experimente fotografice în culoare nu au avut succes, astfel de exemplu nu s-a
putut împiedica decolorarea fotografiilor. Prima fotografie cu culori permanente a fost
făcută în 1861 de fizicianul James Clerk Maxwell.

Primul sistem color, Autochrome Lumière, a apărut pe piață la 17 decembrie 1903.

Acesta era un sistem de fotografie color transparentă. Fotografierea se făcea pe trei
plăci fotografice alb/negru cu substanțe cromatice sensibile numai la culorile roșu, verde
și albastru. Apoi cele trei fotografii transparente rezultante se suprapuneau, dând o
fotografie color transparentă.

Pelicula color de tip Kodachrome a apărut în 1935 și s-a bazat pe emulsii tricromatice.
Majoritatea peliculelor color moderne, cu excepția "Kodachrome", se bazează pe o
tehnologie dezvoltată de compania germană Agfa în 1936.

Fotografia instantanee cunoscută sub numele de Polaroid a apărut în anul 1948, fiind
pusă la punct de dr. Edwin Land, la început în alb/negru, iar din 1962 în culori.

6
Fotografia digitala: Fotografierea tradițională a fost dificilă pentru fotografii ce lucrau
departe de sediu (precum corespondenții de presă din străinătate), fără acces la
facilități de procesare și transmitere. Pentru a ține pasul cu popularitatea crescândă a
televiziunii, aceștia au făcut tot posibilul pentru a trimite imaginile lor la ziar cât mai
repede. Fotojurnaliștii trimiși în locații distante trebuiau să își ia cu ei un mini-laborator
foto și un aparat pentru cuplarea la liniile de transmitere a imaginilor. În 1990, compania
Kodak a prezentat publicului DCS 100, primul aparat de fotografiat digital disponibil în
comerț. Prețul său ridicat indica o utilizare numai în fotojurnalism și aplicații
profesionale, dar încetul cu încetul și ramura digitală a fotografiei a devenit disponibilă
în comerț.

În decurs de 10 ani aparatele de fotografiat digitale au devenit articole de consum

uzuale. La ora actuală, răspândirea lor pe glob a depășit de mult predecesorul lor
tradițional, deoarece prețul componentelor electronice scade permanent iar simultan se
îmbunătățește și calitatea imaginilor digitale.

În ianuarie 2004 Kodak a anunțat că nu va mai produce aparate foto reîncărcabile cu

film de 35 mm începând de la finalul anului. Totuși, și fotografia "udă" va continua să
existe, atâta timp cât artiști fotografici talentați și unii amatori vor dori să profite de
posibilitățile ei multiple.

7
Aparatul de fotografiat

Cel mai simplu aparat de fotografiat este o cutie opaca (camera obscura), cu un orificiu
minuscul pe una din fete, pe fata opusa formandu-se imaginea. Desi foarte rudimentar,
acest procedeu de fotografiere inca se mai utilizeaza si poarta denumirea de "pinhole
photography".

Partile componente ale aparatului de fotografiat

Oricat a avansat tehnica in ultimii ani,

aparatele de fotografiat au aceleasi
componente de baza:
+ corpul aparatului (camera obscura)
+ obiectivul
+ diafragma
+ obturatorul
+ vizorul
+ sistemul de transport

> Corpul aparatului

Este foarte important sa fie complet izolat,
astfel incat sa nu permita intrarea luminii in interior, cu exceptia celei care intra prin
obiectiv si e destinata impresionarii filmului. Corpul este proiectat conform unor principii
ergonomice, astfel incit sa permita accesul usor si rapid la facilitatile aparatului.

> Obiectivul
Obiectivul permite accesul luminii in aparat si focalizeaza imaginea pe film. Este
elementul care determina in foarte mare masura claritatea si calitatea imaginii finale.
Caracteristicile definitorii ale obiectivelor suntdistanta focala si luminozitatea.
Distanta focala a unui obiectiv se masoara in milimetri si determina unghiul de camp. In
functie de distanta focala, obiectivele se impart in:
+ superangulare, cu distanta focala pana in 40mm;
+ obiective normale, cu distanta focala in jur de 50mm;
+ teleobiective, cu distanta focala peste 70mm.
Aceste valori sunt valabile pentru filmul de 35mm si cresc o data cu dimensiunile
filmului folosit, astfel ca, de exemplu, pentru un aparat cu film 6x6cm, un obiectiv de
85mm este normal.
Luminozitatea reprezinta deschiderea maxima a diafragmei obiectivului.

> Diafragma
Diafragma controleaza deschiderea obiectivului si determina cantitatea de lumina care
ajunge pe film. Se masoara cu ajutorul numarului f, care este de fapt un raport intre

8
diametrul fizic al deschiderii si distanta focala, astfel incat, indiferent de obiectiv, o
anume valoare a diafragmei inseamna aceeasi cantitate de lumina intrata in aparat. De
obicei, este controlata cu ajutorul unui inel de pe obiectiv.
Diafragma ia valori din scala 1; 1,4; 2; 2,8; 4; 5,6; 8; 11; 16; 22; 32; 64 etc., fiecare
valoare reprezentand jumatate din cantitatea de lumina admisa de valoarea precedenta.
De exemplu o diafragma f/1,4 admite de doua ori mai multa lumina decat f/2.

> Obturatorul
Obturatorul este mecanismul care controleaza durata de expunere a filmului la lumina.
Ca si in cazul diafragmei, controlul timpului de expunere se face in trepte, fiecare
treapta dubland sau injumatatind timpul de expunere. 1/2000; 1/1000; 1/500; 1/250;
1/125; 1/60; 1/30; 1/15; 1/8; 1/4; 1/2; 1 etc. De exemplu un timp de expunere de 1/1000
lasa sa treaca jumatate din lumina admisa intr-un timp de 1/500.
Obturatoarele pot fi de doua tipuri: centrale (leaf shutter) si focale (focal plane shutter).
Pozitia B pe butonul care controleaza timpul de expunere reprezinta modul Bulb, in care
aparatul tine obturatorul deschis atata timp cat este tinut apasat butonul de declansare.
Pozitia T - mai putin folosita in prezent - este asemanatoare, cu diferenta obturatorul se
deschide la apasarea butonului de declansare si ramane deschis pana la a doua
apasare a butonului de declansare.
Pozitia X indica sincronizarea cu blitzul, care se face la un anumit timp de expunere, in
functie de modelul aparatului (1/60, 1/125 si chiar mai putin la modelele mai noi).

> Vizorul
Vizorul permite vizualizarea imaginii inainte de a fi inregistrata pe film, permitand
controlarea compozitiei si, in functie de tipul aparatului, a claritatii.
In functie de tipul de vizor, aparatele se impart in:
+ aparate foto cu vizare prin obiectiv (SLR - Single Lens Reflex) - cu ajutorul unei
oglinzi, care se ridica in momentul expunerii, fotograful poate vedea exact imaginea
care se va inregistra pe film
+ aparate foto cu vizare laterala - vizorul este separat de obiectiv, ceea ce creeaza
probleme la fotografierea unui subiect apropiat. In acest caz, imaginea care apare in
vizor difera usor ca incadrare fata de imaginea care se inregistreaza pe film, fenomen
denumit "eroare de paralaxa".

> Sistemul de transport:

Sistemul de transport desi nu este o componenta propriu-zisa a aparatului, este totusi
important in functionarea acestuia. La aparatele mai vechi, acesta este o parghie in
partea de sus, dreapta a corpului, insa la majoritatea aparatelor moderne sistemul este
automat.

Un aparat mai avansat permite controlarea acestui sistem, oferind posibilitatea

antrenarii cadru cu cadru, continua (aparatul declanseaza continuu, cateva cadre pe
secunda, atat cat este tinut apasat butonul de declansare), expunere multipla
(obturatorul este armat, insa filmul este mentinut pe pozitie pentru expunerea unei
imagini suplimentare).

9
In afara de aceste elemente de baza, anumite situatii pot impune necesitatea folosirii
unor accesorii: filtre, blitz, trepied, declansator flexibil .

Cuprins:
10
Naşterea artei fotografice – de la pictorialism la fotografia modern……..pag 1-2

Fotografie ……3-7

Aparatul de fotografiat ……8-10

11
Bibliografie :

http://www.photomagazine.ro/%E2%80%9Enasterea-artei-
fotografice-de-la-pictorialism-la-fotografia-moderna-1889-1929/

https://www.google.ro/search?
q=fotografia+digitala&espv=2&biw=1366&bih=623&site=webhp
&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_AUoAWoVChMIjf
XdofzpxwIVxVYaCh02LgTi#tbm=isch&q=fotografia+color&img
dii=vmB2JVYGtxooWM%3A%3BvmB2JVYGtxooWM%3A
%3BE3_33aQ4rsbvXM%3A&imgrc=vmB2JVYGtxooWM%3A

https://www.google.ro/search?
q=aparat+de+fotografiat&espv=2&biw=1366&bih=623&site=we
bhp&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAYQ_AUoAWoVCh
MI0s700P_pxwIVAQMaCh0eWAgM#tbm=isch&q=aparat+de+fo
tografiat+vechi&imgrc=A9n4lm0pJ--wiM%3A

12