Bucovina Turistică

AȘEZARE – În partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei, pe malul

drept al râului Suceava

RELIEF – Cea mai importantă formă de relief este reprezentată de munți:

Rarău, Giumalau, Călimani – cu cel mai înalt complex vulcanic din Carpații Românești. De
asemenea, aici există o rezervație complexă menită să ocrotească fauna și flora.

CĂI DE ACCES – E 85 (pentru transportul rutier) și Aeroportul de la Salcea

(situat la 12 km de Suceava).

REPERE INTRODUCTIVE

Orașul Gura Humorului este așezat în inima Bucovinei orașul fiind înconjurat de
dealuri împădurite. Pe timpuri, Gura Humorului a fost baza unei puternice fortificații, care
cuprindeau aproximativ toată actuală; urme ale acestor fortificații se pot vedea încă pe
delaurile din împrejurimi. Istoria orașului s-a împletit de-a lungul timpului cu istoria ținutului
în care se află – Bucovina.

Bucovina este în primul rând o împletire de obiceiuri și culturi a mai multor popoare:
unguri, germani, ruși, ucraineni și poloni. Neîndoielnic, Ștefan cel Mare și urmașii lui au lăsăt
acestei zone comoara cea mai de preț: mănăstirile pictate (Voroneț, Humor, Moldovița,
Sucevița, Arbore, Putna), construite în urma unor victorii ”întru Slava Domnului” – ele sunt o
continuare directă a stilului bizantin de pictură, îmbogățit cu elemente locale. Această
transpunere în imagini a unor vremuri de mult apuse și a unor scene biblice interpretate într-o
manieră proprie, cu influențe populare, le face unice în lume1.

Din această salbă de mănăstiri, cea mai de preț și cea mai celebră este propabil
Voronețul, căruia i-a fost decernat premiul ”Mărul de Aur” al UNESCO pentru monumente
istorice. Această mănăstire este faimoasă pentru culoarea predominantă cu care a fost pictat la
exterior – albastrul, a cărei compoziție chimică nu a fost descifrată încă. Toate mănăstirile au,
de altfel, o culoare predominantă: Humor – roșu, Moldovița – galben, Arbore – verde,
Sucevița – roșu și verde.

1
Date preluate din lucrarea ”Strategii şi politici de marketing in cazul produsului turistic Bucovina”, conf. univ.
Alexandru Nedelea, Universitatea ”Ştefan cel Mare” Suceava
1
ZONIFICARE TURISTICĂ

1. Zona mănăstirilor Bucovinei – ce include mănăstirile Voroneț, Humor, Sucevița,

Arbore, Moldovița, Dragomirna, Putna, Cetatea de Scaun Suceava, municipiul Rădăuți
cu Biserica Bogdana și ORAȘUL Gura Humorului.
2. Zona mănăstirilor Stănișoarei - unde se găsesc mănăstirile Probota, Slatina și
Râsca; din punct de vedere turistic această zonă trebuie considerată în strânsă relație
cu zona mănăstirilor Bucovinei și a celor din județul Neamț.
3. Zona Câmpulung Moldovenesc – întinsă între rezervațiile științifice și monumentele
naturii: Pietrele Doamnei și Codrii Seculari Slătioara si N-V județului. Ca obiective
întâlnim: cadrul natural Moldova Sulița, izvoarele Sucevei, masivul Giumalău –
Rarău, centre de artă și folclor.
4. Zona Vatra Dornei, ce cuprinde bazinul Dornelor, stațiunea balneoclimaterică de
importanță națională cu același nume, valea Bistriței, localități cu izvoare de apă
minerală la Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, satul Ciocănești renumit prin arta
meșterilor locali privind decorațiile exterioare ale caselor țărănești.

TURISMUL CULTURAL ÎN BUCOVINA

Ținuturile Bucovinei înglobează pagini de istorie, tradiții și obiceiuri străvechi, monumente

unice și meșteșuguri specifice, ctitorii medievale care atestă o permanență spirituală și istorică
a locuitorilor acetsor meleaguri.

Turismul cultural în România este în general de natură religioasă, practicat în cea mai mare
măsură de turiștii străini, atrași de frumusețea și încărcătura cultural-istorică a obiectivelor
turistice (mănăstiri, biserici, muzee etc). Această formă de turism comportă o latură
informațională, turiștii fiind motivați de ideea de a învăța și de a cunoaște lucruri noi despre
aceste locuri.

Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici și mănăstiri renumite pentru picturile
exterioare și interioare, edificii unice în lume. Mănăstirile au fost ridicate aproape toate în
secolele XV-XVI, în timpul domniei voievozilor Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Fiecare
dintre acestea au o culoare dominantă (”albastru de Voroneț”, ”verde de Sucevița” etc) și
prezintă scene unice prin compoziția lor grafică, scene care descriu momente importante din
religie sau care oglindesc momente din istoria Europei.

TURISMUL RELIGIOS ÎN BUCOVINA

2
 Domnitorii Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu au împodobit Bucovina
cu bisericile și mănăstirile fortificate care-i aduc astăzi faima. Lăcașurile din Bucovina își
continuă și astăzi menirea prin grija restauratorilor și a obștilor călugărești. Frescele exterioare
ale bisericilor Humor (1535), Moldovița (1537), Arbore (1541), Voroneț (1547), Sucevița
(1596), arhitectura și pictura mănăstirilor Putna, Dragomirna, Slatina, ale bisericilor ătrăuți,
Bogdana, Probota, bogatele muzee de artă medievală, frumusețea peisajului și a creației
artistice populare au dus la înscrierea tezaurului din Bucovina în catalogul UNESCO – Mari
monumente ale lumii2.

TURISMUL SPORTIV ÎN BUCOVINA

Zborul cu parapanta – numeroase locații din Bucovina (în special în regiunea Vatra
Dornei) sunt perfecte pentru lansarea cu parapanta: coline pline de iarbă, rotunjite pentru o
decolare ușoară în curenți de aer calzi permit parapantei să plutească ore întregi. Parapantiștii
nelicențiați trebuie să urmeze un curs de 7 zile ținut d eun instructor experimentat.

Plimbări cu barca pe râuri (rafting) – din aprilie până în octombrie, râurile Dorna și
Bistrița sunt excelente pentru rafting. Fiecare curs are o lungime de 12,5 și 14 km, cu nivele
de dificultate care variază de la 2 la 4 în funcție de sezon. Echipe de 8-20 de turiști pot
închiria echipament profesional, sigur, de înaltă calitate.

Mountain Biking – Munții Bucovinei sunt un loc excelent pentru biking datorită
climatului favorabil în timpul verii, peisajelor variate și multitudinii de atracții turistice
naturale și culturale. Numai în regiunea Dorna există patru rute circulare pentru fiecare nivel
de dificultate, de la drumuri pavate prin păduri până la panorame montane accidentate și care
durează trei zile pentru a fi terminate.

Alpinism/ escalade/rappeling – pentru alpiniștii amatori și profesioniștii munții

Bucovinei sunt o opțiune excelentă. Începătorii pot beneficia de instructaj specializat pentru
învățarea modului de folosire adecvată a echipamentului, legarea nodurilor și tehnicile de
cățărat. Via ferrata – tiroliana: mersul de sârmă deasupra râului sau căderile controlate cu
frânghii și scripeți deasupra albiei râului sunt o modalitate mai nouă de petrecere a timpului
liber în zonă sau pentru organizarea de team-building-uri.

Călăritul – un mod din ce în ce mai popular de a savura zonele rurale. Plimbări de mai
multe zile prin munții Călimani sunt disponibile prin intermediul Administrației Parcului
2
Ion Nistor, ”Istoria bisericii din Bucovina”, București, editura Domnitor, 2007, pag. 54.
3
Național Călimani. Călăria se practică la herghelia din localitatea Rădăuți, iar vizitatorii pot
încerca valoarea cailor de rasă în mânejul amenajat în incintă. Pe hipodromul de lângă
crescătorie se organizează concursuri hipice.

Vânătoarea și pescuitul – si-au găsit dintotdeauna condiții, datorit varietății formelor de

relief, desimii rețelei hidrografice, gradului mare de împădurire a suprafeței județului.

Suceava este județul care deține cel mai mare fond de vânătoare din țară: Munții Bistriței,
Rarăul, Giumalaul, Călimanul, Suhardul. În podiș, se vânează (pe lângă unele răpitoare),
iepurele și în ultima vreme fazanul. Județul participă cu peste 18% la planul de carne de vânat
pe țară. Râurile Bucovine oferă condiții deosebit de favorabile pentru pescuit. În apele de
munte, locul principal îl ocupă păstrăvul și lipanul, iar în cele de podiș crapul și stiuca.

Schiatul – mii de turiști români și străini preferă Bucovina în fiecare iarnă pentru condițiile
excelente de schi. Sporturile de iarnă se practică pe tot parcursul zonei, dar în special în
stațiunea balneo-climaterică Vatra Dornei, care fiind avantajată de poziția sa ( altitudinea fiind
de 802 m), dispune și de pârtii de schi și săniuțe amenajate. Aici se găsesc părtii atât pentru
începători cât și pentru avansați3.

Ice Climbing – cățăratul de stânci de gheața abruptă este un alt mod de a experimenta
tărâmul Bucovinei pe timp de iarnă. O zonă minunată cunoscută în aceste locuri drept Moara
Dracului este locația principală pentru această activitate. Moara Dracului este o cascadă
izolată de 25 de metri înălțime, situată în sălbaticul și pitorescul defileu Zugreni, care îngheață
complet iarna.

TURISMUL BALNEAR ÎN BUCOVINA

Turismul balnear este practicat în special în depresiunea Dornelor și în depresiunea

Câmpulung.

Izvoarele minerale de la Vatra Dornei impun o notă specifică acestei zone. Aceste
izvoare sunt cunoscute încă din anul 1970, dar primele amenajări în scop terapeutic au avut

3
Mihai Camilar, ”Bucovina – ghid turistic”, București, Editura Ad Libri, 2005, pag. 65.
4
loc abia în 1845. Spre sfârșitul secolului al XIX lea au început să fie folosite băile de nămol
care utilizau nămol extras din tinovul de la Poiana Stâmpei.

”Parcul orașului” situat la poalele Dealului Negru este principala zonă de concentrare a
izvoarelor minerale precum și a instituțiilor balneare și turistice. Chiar la intrarea în parc,
vizitatorul întâlnește două clădiri impunătoare prin dimensiuni și prin stilul baroc în care au
fost concepute. Ele au fost construite in 1895 și adăpostesc sanatoriul balnear și clubul
stațiunii, principalele instituții utilizate de cei veniți la tratament.

Sarea de la Cacica. Existența comunei Cacica este strâns legată cu munca ce se desfășoară
de la 27 și până la chiar 48 de metri adâncime în interiorul salinei. Ascunse de lumina zilei se
află lacul sărat, peștera piticilor și imensa sala de dans. Aici domnește constant o temperatură
de 4 grade Celsius.

TURISMUL ȘTIINȚIFIC ÎN BUCOVINA

Peisajul minunat al Bucovinei este străjuit de munți, dealuri și obcini cu o floră și faună de
o diversitate uimitoare. Aici putem vedea încă specii de arbori pe care de dispariție (tisa,
larița) și de animale (capre negre, cocoșul de munte, râsul) în rezervațiile de la Pietrele
Doamnei, Slătioara și Poiana Stâmpei. Pădurile de brad, molid, pin sau foioase sunt apreciate
de vânători pentru că adăpostesc adevărate comori cinegetice ( urși, cervi, vulpi, mistreți,
căpriori, iepuri). Turismul științific este materializat prin studiile experților în numeroasele
rezervații din Bucovina.

Parcul Național Călimani

Munții Călimani reprezintă o individualitate geologică bine conturată, datorată în principal

prezenței masive a rocilor eruptive care creează aspecte peisagistice deosebite, inclusiv
cratere ale vechilor vulcani. Existența unor întinse suprafețe de ecosisteme naturale,
abundența zâmbrului și a jneapănului, prezența cocoșului de mesteacăn au fost obiectivele
principale ale creării acestui parc.

TURISMUL RURAL ÎN BUCOVINA

Turismul rural (agroturismul) deține o pondere considerabilă. Bucovina este unul din
puținele locuri din țară unde se mai păstrează tradițiile și portul popular. Olăritul, cojocăritul,
țesutul, fabricarea diverselor unelte sunt încă meșteșuguri vii în satele și orașele bucovinene.

5
Faimoasa ceramică de Marginea, cu o tehnică de prelucrare datând din perioada pre dacică,
este foarte căutată în România și în afara granițelor.

Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta fiind o trăsătură definitorie pentru
bucovineni. Demn de reținut este faptul că în cadrul gospodăriilor agroturisice sucevene,
turiștii au ocazia să servească produse alimentare 100% naturale, fără aditivi, conservanță sau
compuși sintetici4.

BUCĂTĂRIA BUCOVINEANĂ

Unicitatea acestei zone se poate observa și în domeniul gastronomiei locale. Aici totul se
face cu produse naturale din gospodărie. Gastronomia bucovineană are la bază bucătăria
românească cu influențe din Austro-Ungaria, Polonia, Rusia, Turcia

Concluzii și propuneri

Pe măsura trecerii timpului motivațiile de călătorie s-au diversificat, pe măsură ce

au apărut nevoi și dorințe noi, multiple și mult mai complexe, determinate de transformările
înregistrate la nivelul societății.

4
Ion Cherciu, ”Tradiții și credințe populare din Bucovina”, Editura Enciclipedică, 2007, pag. 86.
6
 Experții în domeniu, consideră turismul ca fiind un fenomen economico-social
specific civilizației moderne, dezvoltarea sa spectaculoasă constituind o trăsătură
caracteristică a secolului nostru.

Pe măsura trecerii anilor și amplificării călătoriilor, abordările fenomenului turistic

au devenit tot mai numeroase, iar definiția turismului s-a îmbogățit, încercând să reflecte cât
mai fidel complexitatea acestei activități.

Pe plan social, turismul își aduce un aport substanțial la ridicarea nivelului de

instruire, cultură și civilizație al oamenilor. Prin stimularea schimbului de valori, turismul
favorizează îmbogățirea orizontului cultural, informațional, atât pentru turiști cât și pentru
populația locală.

Așadar, această zonă prezintă o cultură bogată, o istorie frumoasă, peisaje

extraordinare și locuri cu tradiții și oameni frumoși. Cu toate acestea este necesară o investiție
în calitatea serviciilor turistice existente deja, astfel încât să fie satisfăcute la cel mai înalt
nivel dorințele turistului. Este necesară îmbunătățirea infrastructirii rutiere din zonele turistice
ale Bucovinei, de asemenea este necesară reabilitatea, modernizarea, extinderea zonelor de
agrement și a spațiilor de recreere din cadrul localităților rurale, este mare nevoie de
pregătirea și formarea resurselor umane pentru implementarea și promovarea unor proiecte în
domeniul turistic, având la bază o finanțare nerambursabilă. Promovarea zonei turistice a
Bucovinei la nivel național și internațional trebuie realizată mai agresiv, iar pentru ca peisajele
din această zonă să mai existe pe termen lung, este necesară implementarea unor programe de
educare ale populației în ceea ce privește menținerea și protejarea mediului natural.

Pentru a se realiza toate aceste lucruri este nevoie de realizarea și implementarea

unei Strategii de dezvoltare și promovare a turismului în zona Bucovina și a unei mărci
turistice Bucovina. Acest concept implică asigurarea unui echilibru optim între creșterea
economică și conservarea/reconstrucția cadrului natural, menit să asigure o dezvoltarea
armonioasă, capabilă să satisfacă atât cerințele actuale, cât și cele de perspectivă, având ca
obiect final armonizarea dintre beneficiile pe termen scurt ale mediului de afaceri și beneficiul
pe termen lung al întregii societăți.

7
 Bibliografie

 Ion Cherciu, ”Tradiții și credințe populare din Bucovina”, Editura Enciclipedică, 2007;

 Ion Nistor, ”Istoria bisericii din Bucovina”, București, editura Domnitor, 2007;

 Alexandru Nedelea, ”Strategii şi politici de marketing in cazul produsului turistic

Bucovina”, conf. univ.Universitatea ”Ştefan cel Mare” Suceava;
 www.bucovinaturism.ro

8
9