TESTUL RAVEN PENTRU ADULTI

-MANUAL-

INTRODUCERE

Esenţa problemelor.

Examinarea prin matricole progresive Raven a luat naştere înainte de 1936. Testul
cuprinde 60 de probe, împărţite în 5 serii a câte 12 probe. Matricele testului au formă
dreptunghiulară care cuprinde diferite figuri şi grupuri de figuri, alcătuite în aşa fel încât
ele formează o unitate logică, elementele căreia sunt aranjate după o regularitate şi legitate
logică perceptibilă. Este vorba de desene lacunare, o parte lipsind, persoana examinată
tebuind să o completeze printr-o judecată logică analitică cu ajutorul unei imagini,
desenată sub matrice şi numerotată (l - 6 sau 1-8) astfel ca matricea completată să formeze
o unitate inteligibilă, grafică, corectă. Numai cu o singură imagine se poate obţine o
completare corectă.
Fiecare serie începe cu o probă uşoară, ele devenind treptat mai dificile. Prin aceasta se
dezvoltă capacitatea subiectului examinat să rezolve probele seriilor. După Raven acesta
este testul capacităţii de a percepe anumite figuri, de a înţelege caracterul lor şi relaţiile
dintre ele, respectiv totalitatea relaţiilor, prin aceasta dezvoltând la diferitele probe
metodele judecării logice. Autorul nu consideră că este vorba de un mijloc de măsurare a
inteligenţei absolute cu toate că rezultatele obţinute până acum arată că randamentul
înregistrat de test reprezintă inteligenţa.

Scara de percepere a malricelor se bazează pe două teorii:

a)- teoria perceperii formelor prin prisma psihologiei gestalliste;
b)- teoria lui Spearman.

Scara de percepere implică în primul rând 3 procese psihice:

1. atenţia (atenţia se împarte între percepere şi gândire);
2. percepţia;
3. gândirea.

Cu privire la atenţie sunt diferite concepţii: unii o înţeleg ca o concentrare a conştiinţei,

alţii o consideră un factor fundamental de percepţie, care provoacă pregătirea subiectului
pentru percepere, în procesul rezolvării problemelor, atenţia este încordată, ca menţine
interesul pentru rezolvare. Este necesară concentrarea atenţiei asupra proporţiilor şi
detaliilor. La scăderea atenţiei apar greşeli, în afară de atenţie mai intervin factorul volitiv
şi emoţional. De aceea examinarea prin matricele progresive Raven nu este un lest de
inteligenţă generală, ci numai proba observaţiei concentrate, precise ce surprinde claritatea
gândirii. Ar fi eronat să considerăm testul mimai un test de inteligenţă, deoarece este vorba
de stabilirea aptitudinii matematice si melodice şi nu de inteligenţa propriu-zisă.
Testul Raven este o probă neverbală ce înseamnă că verbalizarea exterioară ca proces de
gândire mi are loc în rezolvarea probelor.
INSTRUCŢIUNI PENTRU EXAMENUL RAVEN LA ADULŢI

Examenul Raven se desfăşoară în felul următor: în caz de examen colectiv, fiecărei

persoane examinate i se distribuie un exemplar de test împreună cu foaia de răspuns.
Caietul-text rămâne închis până la semnalul dat pentru începerea probei. Persoanele
examinate completează întâi rubricile privind datele personale (numele, vârsla, şcoala sau
ocupaţia, dala examinării şi data naşterii). Atragem atenţia asupra faptului că testul trebuie
răsfoit cu grijă, nu au voie să-1 murdărească sau să-1 delerioreze.
În continuare se solicită următoarele (instructaj):
"Aveţi în faţa dvs. caietul-tcst cu 60 de de probe. Probele sunt împărţite în 5 grupe pe
care le numim scrii şi sunt marcate cu literele A.B.C.D.E. în fiecare serie sunt 12 probe.
Foile sunt aranjate în aşa fel încât la începutul fiecărei serii sunt probe mai uşoare, iar
la sfârşit mai grele. Fiecare filă a caietului conţine într-un cadru mare o imagine
compusă din anumite figuri, în fiecare imagine mare lipseşte ultima figură. Găsiţi acea
figură cu care imaginea mare se poate completa corect, conform regulilor pe care la
rezolvarca probei le-aţi descoperit. Figurile printre care este şi figura care sus lipseşte
sunt marcate cu numerele l -6 sau l - 8. Scrieţi numărul figurii cu care aţi completat
imaginea de mai sus în rubrica corespunzătoare a foii de răspuns.
Aveţi grijă să scrieţi corect întotdeauna în acea rubrică care e marcată cu numărul
probei pe care chiar o re/olvaţi.
Treceţi sistematic de la o probă la alta, păstraţi neapărat ordinea probei. Nu omitcţi nici
o probă. Nu vă întoarceţi la probă.
Rezultatele scrieţi-le corect în rubricile numerotate ale fişei personale. Greşelile
corectaţi-le cu tăierea numărului pe care l-aţi scris greşit şi nu cu gumă. Lucraţi corect
şi nu vă grăbiţi prea mult. Dacă nu puteţi rezolva vreo probă, ghiciţi care din figurile
(desenele) de sub cadru s-ar potrivi la locul gol al imaginii".
Examinatorul se va convinge dacă subiecţii au înţeles primele 5 probe. Aceste probe (Al
-A5) au caracter de exerciţiu şi la ele se poate da ajutor. La proba a 6-a, când ne-am
convins că toţi au înţeles cum să procedeze, stabilim timpul şi dăm semnalul de începere.
În caz de probă individuală examinatorul însuşi notează rezolvarea (răspunsul) în foaia
de răspuns, conform alegerii făcute de subiect. Dacă subiectul se corectează, examinatorul
notează ambele răspunsuri. La apreciere se socoteşte ca răspuns corect atât rezultatul tăiat
cât şi cel corect.
În caz de probă în grupă, examinatorul se convinge treptat la fiecare persoană dacă
răspunsurile sunt scrise corect în rubricile foii de răspuns.

CORECTAREA TESTULUI

Pentru fiecare răspuns corect se acordă l punct, încât fiecare persoană să poată obţine cel
mult 60 de puncte. Punctele se calculează atât la fiecare test cât şi la testul întreg. Se
recomandă să se facă un şablon cu răspunsurile corecte, care se aşează pe foaia de răspuns,
în acest fel putându-se număra rapid răspunsurile corecte.
Cota totală a indexului capacităţii intelectuale a persoanei examinate exprimă
capacitatea acesteia de a gândi logic după o anumită metodă şi sistem de gândire. Acest
sistem este dat de modul repartiţiei figurilor în imagini.
Capacitatea intelectuală este cota totală, raportată la vârsta cronologică a persoanei
examinate.
Alegerea întâmplătoare a figurilor este relevată de cota tolală scăzută. Cota scăzută
trebuie întotdeauna considerată ca mai puţin sigură de cât cea ridicată. La fiecare serie
aveţi tabelul rezultatelor aşteptate ale repartiţiei răspunsurilor normale. Diferenţa între
rezultatele testului la fiecare serie şi rezultatele aşteptate în cota totală se exprimă şi se
notează ca abateri (0, -l, -2, +1 etc.). Când abaterea e mai mare decât 2, cota totală nu se
mai poate accepta în valoarea care iese, nu poate fi orientativă pentru capacitatea
intelectuală generală a persoanei examinate. Cota totală este sigură numai dacă abaterile
mai mari decât 2 se întâlnesc numai la sfârşitul examenului, în ultimele serii. Abaterile mai
mari la începutul testului pot indica deficienţele capacităţii intelectuale sau, mai curând,
demonstrează neajunsurile atenţiei şi percepţiei.

CHEIA RĂSPUNSURILOR CORECTE

A B C D E
1. 4 2 8 3 7

2. 5 6 2 4 6

3. 1 1 3 3 8

4. 2 2 8 7 2

5. 6 1 7 8 1

6. 3 3 4 6 5

7. 6 5 5 5 1

8. 2 6 1 4 6

9. 1 4 7 1 3

10. 3 3 6 2 2

11. 4 4 1 5 4

12. 5 5 2 6 5
CA RACTERIZAREA SERIILOR TESTULUI RAVEN

Scara matricilor se compune din 5 serii, pe care Raven le-a reprezentat după următoarele
principii:

A principiul corelaţiilor în structura malricilor

B analogia între perechile figurilor
C principiul schimbărilor progresive în figurile matricilor
D principiul regrupării figurilor
E principiul descompunerii figurilor în elemente.

Seria A

Probele testului din seria A se bazează pe completarea părţilor lacunare ale matricelor.
Figurile sunt statice. La rezolvarea acestor probe au loc două procese de gândire:

1. diferenţierea şi analiza structurii, înţelegerea corelaţiilor între aceste elemente;

2. identificarea părţilor lacunare a structurii şi compararea mediului părţii lacunare cu 6
figuri decupate sub matrice.

Semnificaţia psihologică: răspunsul depinde de nivelul imaginaţiei statice, al atenţiei si

de nivelul discriminării vizuale.

Seria B

Probele se bazează pe principiul analogiei între 2 figuri (completarea

relaţiilor).
Sarcina subiectului este descoperirea acestui principiu cu ajutorul diferenţierii (reptale a
elementelor. La rezolvarea acestor probe sarcina subiectului constă in capacitatea de a
concepe simetria între figuri.

Semnificaţia psihologică: capacitatea diferenţierii liniare şi judecarea pe baza relaţiilor

liniare.

Seria C

Probele acestei serii se bazează pe schimbările din ce în ce mai grele ale figurilor din
matrice conform principiului logic al rezolvării continue poziţionale a figurilor şi a
schimbărilor dinamice în spaţiu (îmbogăţirea figurilor pe plan orizontal şi vertical şi
totalizarea acestor elemente noi în figura care lipseşte).
 Semnificaţia psihologică: proba relevă capacitatea observării dinamice şi a urmăririi
schimbărilor continue, atenţia dinamică şi imaginaţia.

Seria D

Probele sunt repartizate după principiul restructurării figurilor în matrice pe plan

orizontal şi vertical. Răspunsul necesită urmărirea regularităţii consecutivităţii figurilor şi
alternarea figurilor în întreaga structură psihologică.

Semnificaţia psihologică: răspunsul depinde de capacitatea de a concepe schimbările în

repartiţia figurilor după regulile schimbării complexe.

Seria E

Probele se bazează pe analiza şi sinteza figurilor din elementele parţiale. Se cere

numărarea (totalizarea) elementelor figurilor. Partea lacunară a structurii se caută cu
ajutorul operaţiilor algebrice cu ceilalţi membrii ai structurii.

Semnificaţia psihologică: capacitatea de a urmări evoluţia complexă, calitativă şi

cantitativă a şirurilor cinetice, dinamice, formă superioară de abstractizare şi sinteză
dinamică.

MATRICEA CORELATIVÃ A SERIILOR (B. HORNOSKEKO)

A B C D E
1 A 0.61 - 0,70 0,61 0,13 2,05
2 B 0,47 0,61 0,45 - 0,37 1,90
3 C 0,49 0,70 - 0,45 0,19 1,83
4 D - 0,61 0,49 0,47 0,2 1,82
5 E 0,25 0,19 0,19 0,37 - 0,94
REPARTIZAREA PROBELOR ŞI SERIILOR DUPÃ GRADUL DIFICULTÃŢII
PROGRESIVE

NR A % B % C % D % E %
răsp. răsp. răsp. răsp. răsp.
greşite greşite greşite greşite greşite
1 1 0 1 0 1 3 2 4 1 22
2 0 2 2 2 6 1 5,5 3 35
3 3 2 3 3 3 8 3 11 2 43
4 4 3 8 10,5 5 18 4 23 9 57
5 6 3 4 12 4 24 7 24 10 61
6 5 5,3 5 19 7 24,5 9 25,5 6 67
7 9 6 6 22 9 25 4 27 4 74
8 10 8 7 31 6 26 6 31 5 84
9 7 9 10 37,5 8 35 8 33,5 8 87,5
10 8 10,5 9 45 10 52 10 58,5 7 90,5
11 12 28 11 52,5 11 66,5 11 73 11 91,5
12 11 30,5 12 52 12 72,5 12 84 12 96
8,63 24,76 29,79 33,38 67,5

Graficul diferitelor probe în diferite în diferite procente ale dificultăţii seriilor. Diferite
probe. Rezolvarea greşită a probelor în procente.

COTARFA MATERIALULUI ŞI APRECIEREA REZULTATULUI

Pentru fiecare răspuns corect acordăm un punct. Calculăm cota totală şi o scriem la locul
indicat în foaia de răspuns. După numărul răspunsurilor corecte, deci după cota totală
obţinută, apreciem persoana examinată pe baza scării procentuale pentru testul individual
sau colectiv al adulţilor sau conform tabelului în care numărul punctelor obţinute este
raportat la coeficientul de inteligenţă (Q.I) al vârstei persoanei examinate.

DETERMINAREA INTELIGENŢEI DUPÃ TABELUL PROCENTUAL

PROCENTE GRAD
95 şi mai mult Gradul I Inteligenţă mult peste medie pentru persoana
respectivă.
75 - 94 Gradul II Inteligenţă mai mare ca medie pentru persoana de
vârsta respectivă.
25 - 74 Gradul III Inteligenţă medie pentru vârsta respectivă.
5 - 24 Gradul IV Inteligenţă sub medie.
5 şi sub 5 Gradul V Inteligenţă defectuoasă pentru vârsta respectivă.
 Procentul obţinut, pe care îl stabilim din tabel şi repartizarea în grupa respectivă îl
scriem în foaia de răspuns a persoanei examinate. Celălalt tabel serveşte la calculul,
respectiv stabilirea coeficientului de inteligenţă (Q.I.) pe baza numărului răspunsurilor
corecte obţinute.

Vârsta mentală
Q.I. = Vârsta cronologică X 100

Tabelul cuprinde valorile Q.I. conform punctelor obţinute pentru vârsta respectivă.
După valoarea Q.I. putem stabili următoarea scară a gradelor capacităţii intelectuale:

Q.I. peste 140 inteligenţă ridicată, excepţională

peste 120 inteligenţă mult peste medie
110 - 120 inteligenţă peste medie
100 - 110 normală, inteligenţă medie ridicată
90 - 100 inteligenţă medie
80 - 90 inteligenţă slabă, sub medie
70 - 80 cazuri limită (D.M. uşoară)
50 - 70 debili mintali
20 - 50 imbecili, grad mediocru de dezvoltare mintală
0 - 20 idioţi, gradul cel mai scăzut de dezvoltare
mintală

În afară de tabelul procentual şi de tabelul pentru stabilirea Q.I., dăm tabelul repartiţiei
aproximative, posibile în diferite serii. Acest tabel indică pentru fiecare persoană
examinată cum se deosebesc rezultatele în diferite serii de repartiţie normală. În serii nu
poate fi o diferenţă mai mare de 2. Dacă calculăm toate deosebirile, indiferent dacă sunt
+ sau -, obţinem indicele variabilităţii, care poale fi în mod normal circa 4; dacă se
ajunge la valoarea 7 înseamnă că rezultatul nu e sigur, si persoana trebuie examinată prin
altă probă.
TABELUL REPARTIŢIEI NOMINALE ÎN SERII (ADULŢI)

NR. TOTAL TEST INDIVIDUAL TEST COLECTIV

PUNCTE

A B C D E A B C D E
15. 8 4 2 1 0 8 4 2 1 0
16. 8 4 3 1 0 8 4 3 1 0
17. 8 5 3 1 0 8 5 3 1 0
18. 8 5 3 2 0 8 5 3 2 0
19. 9 6 3 2 0 9 6 3 2 0
20. 9 6 2 2 0 9 6 3 2 1
21. 8 6 4 2 1 8 6 4 2 1
22. 9 6 4 2 1 9 6 4 2 1
23. 9 7 4 2 1 9 7 4 2 1
24. 9 7 4 3 1 9 7 4 3 1
25. 10 7 4 3 1 10 7 4 3 1
26. 10 7 5 3 1 10 7 5 3 1
27. 10 7 5 4 1 10 7 5 4 1
28. 10 7 6 4 1 10 7 6 4 1
29. 10 7 6 5 1 10 7 6 5 1
30. 10 8 6 4 2 10 7 6 5 2
31. 10 7 7 5 2 10 7 7 5 2
32. 10 8 7 5 2 10 8 7 5 2
33. 11 8 7 5 2 11 8 7 5 2
34. 11 8 7 6 2 11 8 7 6 2
35. 11 8 7 7 2 11 8 7 7 2
36. 11 8 8 7 2 11 8 8 7 2
37. 11 9 8 7 2 11 9 8 7 2
38. 11 9 8 8 2 11 9 8 8 2
39. 11 9 8 8 3 11 9 8 8 3
40. 10 9 9 8 4 11 10 8 8 3
41. 11 10 9 8 3 11 10 9 8 3
42. 11 10 9 9 3 10 10 9 9 3
43. 12 10 9 9 3 12 10 9 9 3
44. 12 10 9 9 4 12 10 9 9 4
45. 11 10 10 9 5 12 10 9 9 5
46. 12 10 10 9 5 12 10 10 9 5
47. 12 10 10 9 6 12 10 10 9 6
48. 12 11 10 9 6 12 11 10 9 6
49. 12 11 10 10 6 12 11 10 10 6
50. 12 11 10 10 7 12 11 10 10 7
51. 12 11 11 10 7 12 11 11 10 7
52. 12 11 11 10 8 12 11 11 10 8
53. 12 11 11 11 8 12 11 11 11 8
54. 12 11 11 11 8 12 12 11 11 8
55. 12 11 11 11 10 12 12 11 11 9
56. 12 12 12 11 9 12 12 12 11 9
57. 12 12 12 11 10 12 12 12 11 10
58. 12 12 12 12 10 12 12 12 12 10
59. 12 12 12 12 11 12 12 12 12 11
60. 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12

TEST INDIVIDUAL ŞI COLECTIV ADULŢI

VÂRSTÃ CRONOLOGICÃ ÎN ANI / COTA TOTALÃ

PROCENTE
20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
95 55 55 54 53 52 50 48 46 44 42
90 54 54 53 51 49 47 45 43 41 39
75 49 49 47 45 43 43 39 37 36 33
50 44 44 43 40 35 35 33 30 27 24
25 37 37 34 30 24 24 21 18 15 12
10 28 - - - - - - - - -
5 23 23 23 - - - - - - -

RAPORTAREA REZULTATELOR LA IQ

Nr VÂRSTA ÎN ANI
pct.
8 8,5 9 9,5 10 10,5 11 11,5 12 12,5 13 13,5 16-30

1. 73 68 65 59 57 54 53 50 48 48 46 46 -
2. 74 70 67 61 58 56 54 51 49 49 48 47 .
3. 76 72 68 62 60 57 55 53 51 50 49 49 .
4. 77 73 70 64 61 59 57 54 52 51 50 50 -
5. 79 75 71 65 63 60 58 55 55 52 52 51 -
6. 81 76 73 67 64 61 58 56 55 54 54 54 .
7. 82 78 74 68 66 63 61 58 56 55 54 54 .
8. 84 79 76 70 67 64 62 60 57 57 55 55 .
9. 85 81 77 71 69 66 64 61 59 58 57 56 .
10. 87 83 79 75 70 67 65 62 60 59 58 57 55
11. 89 84 80 74 72 69 66 64 61 61 59 59 57
12. 90 86 82 76 73 70 68 65 64 62 60 60 58
13. 92 87 83 77 75 71 69 67 64 63 62 61 59
14. 93 89 79 76 73 71 68 65 65 65 63 62 61
15. 95 90 86 80 78 74 72 69 67 66 64 64 62
16. 97 92 88 82 79 76 73 71 68 67 66 65 65
17. 98 94 89 83 81 77 75 72 69 69 67 66 65
18. 100 95 91 85 82 79 76 74 71 70 68 67 66
19. 101 97 92 86 84 80 78 75 72 71 69 69 67
20. 103 93 94 88 85 81 79 76 75 72 71 70 69
21. 104 100 95 89 87 85 80 78 75 74 72 71 70
22. 105 101 97 91 91 88 84 82 79 76 73 72 71
23. 107 105 98 92 90 86 83 81 77 76 74 74 72
24. 108 104 100 94 91 87 85 82 79 78 76 75 74
25. 109 106 101 95 93 89 86 83 80 79 77 76 75
26. 110 107 103 97 94 90 87 85 81 80 78 77 76
27. 112 108 104 98 96 91 89 86 83 82 80 79 75
28. 113 110 106 100 97 93 90 88 83 83 81 80 79
29. 114 111 107 102 99 94 92 89 85 84 82 81 80
30. 116 113 109 103 100 96 93 90 87 86 83 82 82
31. 117 114 110 105 102 97 94 92 88 87 85 84 83
32. 118 115 112 106 103 99 96 93 89 88 86 85 84
33. 120 117 113 108 104 100 97 95 91 90 87 86 86
34. 121 118 115 103 105 102 99 96 92 91 88 87 87
35. 122 120 116 11 107 103 100 97 93 92 90 89 88
36. 123 121 118 12 109 105 102 99 95 93 91 90 90
37. 125 122 119 14 110 107 104 100 96 95 92 91 91
38. 126 124 121 15 112 108 105 102 97 96 94 92 92
39. 127 125 122 17 113 110 107 104 99 97 95 94 94
10. 129 127 124 18 115 112 109 106 100 99 96 95 95
41. 130 128 125 120 117 113 111 108 102 100 97 96 96
42. 131 129 127 121 118 115 112 109 104 102 99 97 98
43 132 131 128 125 120 117 114 111 106 104 100 99 99
44. 134 132 130 125 121 118 116 113 108 106 102 100 100
45. 135 134 131 126 123 120 118 115 110 109 105 102 102
46. 136 135 133 127 125 122 120 117 112 111 107 105 104
47. 138 136 134 129 126 123 121 119 114 113 109 107 106
48. 139 138 136 130 128 125 123 121 116 115 111 110 108
49. 140 139 137 132 129 127 125 123 118 117 114 112 110
50. 142 141 139 133 131 128 127 124 120 119 116 115 112
51. 143 142 140 135 133 130 128 126 122 121 118 117 114
52. 144 143 142 136 135 132 130 128 124 123 121 120 116
53. 146 144 143 138 136 133 132 130 126 126 123 122 118
51. 147 146 145 139 137 135 134 132 128 128 125 123 120
55. 148 148 146 141 139 137 136 134 130 130 127 127 122
56. 149 149 148 142 144 138 137 136 132 132 130 130 124
57. 151 150 149 144 142 140 139 138 134 134 132 132 126
58. 152 152 151 145 144 142 141 139 136 136 134 134 128
59. 153 153 152 147 145 143 143 141 138 138 138 137 130
60. 155 155 154 148 147 147 144 143 140 140 139 139 138
 Pentru vârsta anilor 16 - 30 se calculează 100 % Q.I. indicat în tabel. Pentru persoanele
mai în vârstă utilizăm pentru calcul formula:

Q.I. x 100
% stabilit după vârsta din tabel

Vârsta %
16 - 30 100

35 97

40 93

45 88

50 82

55 76

60 70

MODIFICAREA APRECIERII RĂSPUNSURILOR

Propunem 2 modificări do bază:

a) aprecierea calitativă a răspunsurilor în interpretarea rezultatelor conform operaţiunii

logice a rezolvării;
b) revizuirea cotării: răspunsurile incorecte, dar argumentate logic trebuie cotate adecvat
cu un indice mai mic. Dacă răspunsul corect capătă un punct, răspunsul aproximativ
trebuie apreciat cu un indice mai mic decât l, adică cu o fracţiune zecimală, ca de ex. : 0.5,
0.8, 0.3 ş.a.m.d.
Se va întocmi apoi tabelul "cotelor aproximative" pentru stabilirea cotei diferitelor serii A-
E. Aceste valori zecimale trebuie numărate şi incluse în valoarea "cotei totale".
La aprecierea randamentului total şi la interpretarea testului indicelui capacităţii
intelectale trebuie luate în considerare:
1. nivelul procentual

2. abaterile diferenţiale de la normă

3. modul rezolvării probelor (judecare logică, ghicire, la întâmplare, intuiţie, eroare)
4. bilanţul diferitelor serii confruntate, adică corelarea rezultatelor seriilor, în ceea ce
priveşte pretenţiile seriilor şi pretenţiile abstracte ale probelor

5. caracterizarea rezultatului general în ceea ce priveşte esenţa aptitudinilor (conform

particularităţilor seriilor) şi a lipsurilor în funcţiile parţiale ale intelectului

6. trebuie pus un mai mare accent pe acest "rezultat caracteristic" ca apartenenţă la

grup prin repartizare tipică

7.caracterizarea generală a randamentului persoanei examinate trebuie să cuprindă

examinarea situaţiei capacităţilor intelectuale obiectivizate de Raven în măsura criteriilor
adoptate.

8. în caracterizare trebuie exprimată proporţia răspunsurilor aproximative în procentul total

(cota 1,0: cota = O,N)

9. din rezultatele lui Raven nu se poate face graficul continuu al plictiselii sau al deprinderii
ca la testul Kraepelin.

INSTRUCŢIUNI DE APLICARE INDIVIDUALÃ A TESTULUI RAVEN

"În acest caiet pe fiecare pagină sunt desene din care lipseşte câte o parte (partea
rămasă albă). În partea de sus a paginii se află un desen mai mare din care lipseşte o
parte (partea rămasă albă). Sub acest desen se află şase desene mai mici numerotate 1-
6.
Aceste desene sunt asemănătoare ca formă cu porţiunea albă din desenul mare.
Printre acestea se află (este ascunsă) şi figura care lipseşte din desenul de mai sus. Tu
trebuie să-mi spui care desen (figură) completează imaginea de mai sus ca să fie
întreagă.
Fii atent ! Numai una din aceste figuri completează în mod corect ca formă şi desen
desenul mare.
Trebuie să-mi spui numărul figurii cu care ai completat imaginea de mai sus".

În cursul aplicării probei se utilizează la nevoie următoarele formulări:

"Numai dacă te-ai uitat bine, cu atenţie la desenul mare şi ai aflat printre desenele mici
pe cel care se potriveşte exact, numai atunci să-mi spui numărul !"
- Care se potriveşte ?
- De aici care figură lipseşte?
- Cu care trebuie să completezi desenul (imaginea) de sus ?
TESTUL RAVEN - ETALON

ANI VARIA- 10 20 25 30 40 50 60 70 75 80 90
BILE
14 calit 15 27 29 32 35 38 41 43 45 46 48
timp 11'36'' 36'' 33'12'' 31'12'' 28'31 26'12'' 24'15'' 22' 20'28" 18'28" 15'39''
calit 16 29 32 35 39 42 45 48 49 50 53
15
timp 61'24 51'21'' 19'32'' 46'56'' 40' 35'12'' 31'2'' 28' 26' 24'11'' 20'
16 calit 21 32 35 38 41 44 46 49 50 51 55
timp 59'12 19'11'' 46'51'' 45'4'' 40' 36'21'' 32' 29'2 27'34'' 25'26'' 20'50''
17 calit 15 28 32 37 40 43 46 48 49 50 53
timp 59'53'' 51'11'' 50' 48' 40'43'' 36' 31'37'' 27'5'' 24'12'' 23'12'' 18'47''
18 calit 31 38 41 42 45 47 49 51 52 53 56
timp 64' 58'36'' 57'71'' 54'51'' 46'54'' 40'53'' 36'24'' 33'26'' 32' 29' 24'34''
19 calit 28 37 38 41 44 45 48 50 51 53 54
timp 64'28 56' 51'38'' 49'49'' 44' 40'7'' 37'11'' 33'38'' 31'44'' 29'28'' 24'34''
20 calit 24 33 36 37 40 42 44 46 48 49 52
timp 51'3'' 12'16'' 40'56'' 39'27'' 35'30'' 35'30'' 31'44'' 29'6'' 28' 26'28'' 23'46''