Sunteți pe pagina 1din 3

Ministerul Educaţiei şi Tineretului Republica Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei


Facultatea de Energetica
Catedra Electroenergetică

Referat
La disciplina: Partea electrică a centralei

La lucrarea de laborator N.2

Tema : Întreruptoare cu vid.

A efectuat: Stratenco Iurie


st. Gr. SRE – 061.

A verificat: Burcă .
Lect.sup.

Chişinău 2008
Scopul lucrării
Să se studieze construcţia, principiul de funcţionare şi domeniul de aplicare a întreruptoarelor în vid.

Mersul lucrării
Industria contemporană fabrică întreruptoare în vid pentru tensiuni de 3...242 kV cu curent de rupere de
la 1 kA pînă la 63 kA.
Întreruptoare cu vid de medie tensiune sunt dotate cu o singură cameră de stingere a arcului electric, iar
cele de înaltă tensiune conţin câteva camere conectate în serie.
Prezentăm secţiunea camerei cu vid tip CDV-21-1.
16

10
7 9
11
6
8
4
3 5
1

13
12
2 14
15

17
18

Fig. 1 Secţiunea camerei cu vid KDV-21-1


Un exemplu de întreruptor cu vid reprezentat în figura 1 este cel de tip CDV-21-1, care are următoarea
construcţie:
1. Bride 10. Brida de sus
2. Burduf elastic 11. Piesă
3. Contact mobil (din cupru) 12. Brida de jos
4. Vârf din wolfram 13. Piesă
5. Ecran metalic 14. Bucşă
6. Contact fix (din cupru) 15. Niplu
7. Ecran metalic 16. Bară
8. Cilindru metalic 17. Bară rigidă
9. Cilindru ceramic 18. Folii elastice (din cupru).
Răspunsurile la întrebările de control
1. Stingerea arcului electric în vid se petrece în felul următor:
În timpul separării contactelor, suprafaţa de atingere a contactelor se micşorează,
densitatea curentului creşte brusc şi metalul din contacte se evaporă în vid. Spaţiul dintre contacte
se umple cu vapori de metal, a căror conductivitate este ridicată şi se amorsează arcul electric,
care se stinge în momentul trecerii curentului prin zero. Rigiditatea dielectrică a vidului creşte
foarte repede, fiindcă densitatea mică a aerului din cameră asigură o viteză considerabilă a
difuziei ionilor şi electronilor din coloana arcului electric. Vaporii de metal se consideră atât pe
ecranele metalice (5, 8 fig.1), cît şi pe suprafeţele pieselor de contact. După 10 µs de la trecerea
curentului prin zero rigiditatea dielectrică a vidului devine egală cu 100 kV/mm. Dacă tensiunea
de restabilire între contacte este superioară rigidităţii dielectrice a spaţiului, atunci arcul va
amorsa din nou şi va arde pînă la următoarea trecere prin zero a curentului. Arcul electric se
stinge definitiv în momentul acela când rigiditatea dielectrică a spaţiului dintre contacte va fi
superioară tensiunii de restabilire între ele. Timpul de existenţă a arcului electric în camera cu vid
este egal cu 0,25 ms, adică el se stinge definitiv la a doua alternanţă.
2. Contactele întreruptoarelor în vid sunt realizate din cupru, iar vârfurile contactelor din wolfram
sau molibden.
3. Contactele la camera KDV-21-1 sunt realizate din wolfram având temperatura de topire egală cu
3370˚C.
4. Dacă contactele ar fi realizate din cupru având temperatura de topire egală cu 1089˚C, în timpul
declanşării curenţilor de mare intensitate, din contacte s-ar dispersa o cantitate considerabilă de
vapori de cupru şi stingerea arcului electric ar deveni imposibilă.
5. Curentul tăiat de o intensitate mare provoacă supratensiuni. Acest fapt poate fi explicat cu relaţia:
di
U L  L
dt
6. Dacă materialul din care sunt confecţionate contactele este uşor fuzibil atunci în timpul
deconectării curenţilor de intensitate mică nu apar supratensiuni, dar în timpul declanşării
curenţilor de mare intensitate se dispersează a cantitate mare de vapori de metal şi stingerea
arcului devine imposibilă. Şi invers, dacă materialul este greu fuzibil, atunci cantitatea dispersată
de vapori din contacte este redusă şi stingerea arcului electric se uşurează. Deci, pentru a mari
curentul de rupere a camerei trebuie sa fabricăm contactele din materiale greu fuzibile, dar ele
măresc valoarea curentului tăiat.
7. Distanţa dintre contactele separate în vid este cu 4÷5 mm. Această distanţa depinde de rigiditatea
dielectrică depinde de rigiditatea dielectrică a vidului.
8. Presiunea în camera cu vid este egală cu 10-4 Pa.
9. Aerul din camera cu vid este evacuat prin pompare prin niplu 15 (fig.1)
10. Burduful elastic asigură cursa contactului fără afectarea ermetizării camerei.
11. Actualmente industria fabrică întreruptoare cu vid la tensiunea nominală de 10 kV.
12. Avantajele întreruptoarelor cu vid sunt:
- funcţionează fără zgomot
- nu poluează mediul ambiant
- nu există pericol de explozie şi de incendiu
- nu necesită controlul şi înlocuirea vidului
- fiabilitatea în funcţionare înaltă
- dimensiuni (gabarite) mici
Dezavantaje:
- Sunt mai scumpe şi mai dificil de fabricat faţă de întreruptoarele cu ulei puţin
- Posedă relativ curenţi mici de rupere
- Posibilitatea apariţiei de supratensiuni la deconectări ale curenţilor inductivi de o
intensitate mică.

S-ar putea să vă placă și