Iuditii fuerit cum signum terra madebit A giude?ului samnul fi-va, c�nd pam�ntul va asuda E coelo veniet princeps per secula futurus Din ceriu veni-va domnitoriul prin veacii ce va sa vie Scilicet ut carnem presens et iudicet orbem Pentru ca trupul de fa?a ?i sa giudece lumea Omnis homo hunc fidusque deum, in(di)vidusque videbit Tot omul pre-acesta cre?tin domn, ?i cel ur�t vedea-va Una cum sanctis excelsum fine sub aevi �mpreuna cu svin?ii prenaltul �n sf�r?it supt veacul Sede sedens animas censebit corpora et ipsa. N-scaun ?edz�nd, sufletele va-ntreba ?i trupure �nse. Hersos erit mundus spinas ferit undique tellis ?elini-s-a lumea ?i spini crea?te-vor pre tot pam�ntul Reitiens simulacra homines, et munera ditis. Lepad�nd idoli(i) - omeni ?i darurile boga?ilor, Inquirens portas infriget carceris atri Cerc�nd por?ile, zdrobi-va a temni?ei iadului Sic et enim cunctae venit lux libera carni A?ea ?i dara a tot va veni lumina sloboda trup Tunc sanctis: ignis sontes aeternus aduret. Atunci svin?ilor focul pre vinova?i veacinici va arde Occultos actus omnes tunc quisque loquetur Ascunsele fapte toate, atunci tot �nsul va spune Sed tenebrosa Deus collustrans pectora pandet. Ce-ntunecosele Domnul lumin�nd, piepturi va de?chide. Threnus erit cunctis et stridor dentis adesi Jeale fi-va n-to?i ?i scr�?net dintelui ros. Effugiet solis iubar, astrorumque horae Fugi-va sorelui radza ?i a stealelor ?ireaguri. Omne poli lumen solvetur et aurea luna A tot ceriu luca s-a rumpe ?i acea de aur luna. Valles extollet, collesque avertice perdet Vaile nal?a-va, dealuri de v�rv gios le-a rasipi-le. Usquam nec celsum mortalibus, aut grave quis quam. Nici-au mai fost nalt mortacilor sau greu ceva ca aceasta Inde aequi montes campis hinc cerula ponti Dincoace tocma mun?i cu ?esuri, dincolea apele marii Omne ratis spernem onus, hiscte fulmine tellis. Tot a corabie or lepada tar, va casca cu fulger pam�ntul Sic fontes simul arescent et fluminis alvei. A?ea f�nt�ni cu tot vor saca ?-a p�raului matce. Stridula tum quaerulium sonitum tuba fundet Olimbo, Zbieratoriu atunce groznic sunet bucinul va da din ceriu Orbis grande malum rugiens et damna futura Lumii navarnic rau rugind ?i os�nde fiitore Tartareum que Chaos monstrabit terra de hiscens ?-a Tartarului prapaste va ivi pam�ntul casc�nd. Et venient omnes reges, domini ante tribunal. ?i veni-vor to?�i craii la Domnul nainte n-giude?. Refluent e coelo tunc sulfuris amnis et ignis Va cura din ceriu atunci de iarba pucioasa p�rau ?i de foc. Sic cunctorum hominum fient manifesta sepulchra A?ea tuturora oameni vor fi de?chise morm�nturi. Tunc lignum fidis erit ex optabile cornu. Atunce lemnul svin?ilor fi-va foarte dorit cornu Atque piorum vita hominum nocumenta que mundi ?-a bunilor via?a oameni ?i supararile lumii Undis lustrabunt bis seno in fonte vocatos Cu apele limpedz�-vor �ntr-a 12 f�nt�ni pre chema?. Rex pastoris erit nobis et ferrea virga Crai a pastoriu fi-ne-va noa ?i de her varga. Omnipotens deus est proescriptus versibus istis Totputearnic Dumnedzau iaste scrisul cu ver?uri-aceastea Servator nostro aeternus rex passus amore Spas�toriu pentr-a nostru veacinic crai ce-au pa?�t liubov. ?i aceasta-i Sivila Eritreea, carea �nsa? pre sine a ?easea dupa potop rudenie au trait ?-au fost popa lui Apolon. ?i cu dumnedzaiasca �nsuflare au prorocit cu ver?uri, la-ncepatura av�nd tot ver?ul carele? c�te una de-aceaste slove pre r�nd, precum ?i le-am scris pre marginea ver?urilor, carele dz�c a?ea: Iisus Hristos, Theou nios. Sotir. Stavros, adeca Iisus Hristos, a lui Dumnedzau, fiiu, Spas�toriu. Cruce. Fost-au �n dz�lele lui Ghedeon Sivila Eritreea Erofili aceasta. ?i era mai cinste?e de alalte sivile. C�nd Ghedeon au m�ntuit pre izraeliteani de Amalic. De-aceasta scrie Apolodorus Eritreanul sa-i fie dintr-un ora? adeca din Eritru. Scris-au de Troada ca sa va strica. ?i de alte monarhii. Sa purta �n port calugaresc ?i purta �n cap camalauca. Era miadza v�rsta. M�hnita la fa?a. Sabie goala a m�na. Mar ratund supt picioare, cu stele, �n chip de ceriu. Scris-au ?-aceasta de domnul Hristos: �n ultima aetate humiliabitur proles divina, et puellari officio educabitur. �n veacul cel de-apoi sa va smeri plodul lui Dumnedzau ?i cu prunceasca slujba sa va scoate. Iungebitur humanitati deitas iacebit in feno agnus deus et homo, eligit quisibi ex piscatoribus electis numerum duodecinarium.