Sunteți pe pagina 1din 3

Psalmul 1 - Dosoftei

Adaugat de: cariade


Ferice de omul ce n-a merge
�n sfatul celor fara de lege
?i cu raii nu va sta-n carare,
Nici a ?edea-n scaun de pierzare.
Ce voia lui va fi tot cu Domnul
?i-n legea lui ?-a petrece somnul,
De sa va-nva?a de z�, de noapte,
Sa-i deprinza poruncile toate.
?i va fi ca pomul l�nga apa,
Carele de roada nu sa scapa.
?i frunza sa �nca nu-?-va pierde,
Ce pre toata vremea va sta verde.
?i de c�te lucreaza i-spore?te,
?i agonisita lui va cre?te.
Iara voi, necura?�i, ca pleava,
De s�rg ve? cunoa?te-va isprava.
C�nd s-a v�ntura dintr-are vravul,
Va ve? duce cum sa duce pravul,
?i cu gr�ul n-i? cadea-n fa?are,
Ce ve? fi sufla? cu spulbarare.
?i la giude? nu va s-afla locul
Sa va scula?, ce-? peri cu totul.
Nici pacato?ii din direapta
Vor fi cu direp?ii sa-? ia plata,
Ca cel�r direp? Domnul le vede
Toata calea din scaun ce ?ede.
?i calea pag�nilor cea str�mba
Va pieri, ?i vor cadea-n grea sc�rba.

Acasa Dosoftei Acrostihul sibilin


Acrostihul sibilin - Dosoftei

Adaugat de: Gavriil Stiharul


Iuditii fuerit cum signum terra madebit
A giude?ului samnul fi-va, c�nd pam�ntul va asuda
E coelo veniet princeps per secula futurus
Din ceriu veni-va domnitoriul prin veacii ce va sa vie
Scilicet ut carnem presens et iudicet orbem
Pentru ca trupul de fa?a ?i sa giudece lumea
Omnis homo hunc fidusque deum, in(di)vidusque videbit
Tot omul pre-acesta cre?tin domn, ?i cel ur�t vedea-va
Una cum sanctis excelsum fine sub aevi
�mpreuna cu svin?ii prenaltul �n sf�r?it supt veacul
Sede sedens animas censebit corpora et ipsa.
N-scaun ?edz�nd, sufletele va-ntreba ?i trupure �nse.
Hersos erit mundus spinas ferit undique tellis
?elini-s-a lumea ?i spini crea?te-vor pre tot pam�ntul
Reitiens simulacra homines, et munera ditis.
Lepad�nd idoli(i) - omeni ?i darurile boga?ilor,
Inquirens portas infriget carceris atri
Cerc�nd por?ile, zdrobi-va a temni?ei iadului
Sic et enim cunctae venit lux libera carni
A?ea ?i dara a tot va veni lumina sloboda trup
Tunc sanctis: ignis sontes aeternus aduret.
Atunci svin?ilor focul pre vinova?i veacinici va arde
Occultos actus omnes tunc quisque loquetur
Ascunsele fapte toate, atunci tot �nsul va spune
Sed tenebrosa Deus collustrans pectora pandet.
Ce-ntunecosele Domnul lumin�nd, piepturi va de?chide.
Threnus erit cunctis et stridor dentis adesi
Jeale fi-va n-to?i ?i scr�?net dintelui ros.
Effugiet solis iubar, astrorumque horae
Fugi-va sorelui radza ?i a stealelor ?ireaguri.
Omne poli lumen solvetur et aurea luna
A tot ceriu luca s-a rumpe ?i acea de aur luna.
Valles extollet, collesque avertice perdet
Vaile nal?a-va, dealuri de v�rv gios le-a rasipi-le.
Usquam nec celsum mortalibus, aut grave quis quam.
Nici-au mai fost nalt mortacilor sau greu ceva ca aceasta
Inde aequi montes campis hinc cerula ponti
Dincoace tocma mun?i cu ?esuri, dincolea apele marii
Omne ratis spernem onus, hiscte fulmine tellis.
Tot a corabie or lepada tar, va casca cu fulger pam�ntul
Sic fontes simul arescent et fluminis alvei.
A?ea f�nt�ni cu tot vor saca ?-a p�raului matce.
Stridula tum quaerulium sonitum tuba fundet Olimbo,
Zbieratoriu atunce groznic sunet bucinul va da din ceriu
Orbis grande malum rugiens et damna futura
Lumii navarnic rau rugind ?i os�nde fiitore
Tartareum que Chaos monstrabit terra de hiscens
?-a Tartarului prapaste va ivi pam�ntul casc�nd.
Et venient omnes reges, domini ante tribunal.
?i veni-vor to?�i craii la Domnul nainte n-giude?.
Refluent e coelo tunc sulfuris amnis et ignis
Va cura din ceriu atunci de iarba pucioasa p�rau ?i de foc.
Sic cunctorum hominum fient manifesta sepulchra
A?ea tuturora oameni vor fi de?chise morm�nturi.
Tunc lignum fidis erit ex optabile cornu.
Atunce lemnul svin?ilor fi-va foarte dorit cornu
Atque piorum vita hominum nocumenta que mundi
?-a bunilor via?a oameni ?i supararile lumii
Undis lustrabunt bis seno in fonte vocatos
Cu apele limpedz�-vor �ntr-a 12 f�nt�ni pre chema?.
Rex pastoris erit nobis et ferrea virga
Crai a pastoriu fi-ne-va noa ?i de her varga.
Omnipotens deus est proescriptus versibus istis
Totputearnic Dumnedzau iaste scrisul cu ver?uri-aceastea
Servator nostro aeternus rex passus amore
Spas�toriu pentr-a nostru veacinic crai ce-au pa?�t liubov.
?i aceasta-i Sivila Eritreea, carea �nsa? pre sine a ?easea dupa potop
rudenie au trait ?-au fost popa lui Apolon. ?i cu dumnedzaiasca �nsuflare au
prorocit cu ver?uri, la-ncepatura av�nd tot ver?ul carele? c�te una de-aceaste
slove pre r�nd, precum ?i le-am scris pre marginea ver?urilor, carele dz�c a?ea:
Iisus Hristos, Theou nios. Sotir. Stavros, adeca Iisus Hristos, a lui Dumnedzau,
fiiu, Spas�toriu. Cruce. Fost-au �n dz�lele lui Ghedeon Sivila Eritreea Erofili
aceasta. ?i era mai cinste?e de alalte sivile. C�nd Ghedeon au m�ntuit pre
izraeliteani de Amalic. De-aceasta scrie Apolodorus Eritreanul sa-i fie dintr-un
ora? adeca din Eritru. Scris-au de Troada ca sa va strica. ?i de alte monarhii. Sa
purta �n port calugaresc ?i purta �n cap camalauca. Era miadza v�rsta. M�hnita la
fa?a. Sabie goala a m�na. Mar ratund supt picioare, cu stele, �n chip de ceriu.
Scris-au ?-aceasta de domnul Hristos:
�n ultima aetate humiliabitur proles divina, et puellari
officio educabitur.
�n veacul cel de-apoi sa va smeri plodul lui Dumnedzau ?i cu
prunceasca slujba sa va scoate.
Iungebitur humanitati deitas iacebit in feno agnus deus et homo, eligit quisibi ex
piscatoribus electis numerum duodecinarium.

Smeritul Dosoftei, mitropolitul Suceavschii.

S-ar putea să vă placă și