La umbra unui secol de la împlinirea idealului de unitate națională, românii și România
se pregătesc de marea lor sărbătoare. O sărbătoare care, dincolo de marea bucurie pe care o aduce cu sine, ar trebui să constituie un moment de redeșteptare națională, care să ne ofere luciditatea și maturitatea de a rezista și înfrunta iluziile și provocările pe care realitatea lumii globalizate și frământate le revarsă astăzi peste noi. Zorii marii sărbători s-au ivit la răsărit, dincolo de Prut, o limită a cărei croială despărțise de trupul Moldovei încercate de istorie o parte numită de Grigore Vieru ,,un copil înfăşurat în sârmă ghimpată”. Lucrarea de față a încercat să surprindă complexitatea procesului unirii Basarabiei cu România în contextul dificil al declanșării revoluției bolșevice. Acțiunile militare s-au împetit cu cele diplomatice astfel încât să permită exprimarea democratică a voinței populației basarabene. Pe lângă momentul festiv al unirii condiționate din ianuarie, la 10 decembrie Sfatul Ţării adopta declaraţia prin care renunţa la condiţiile stipulate anterior şi, fiind îndeplinită reforma agrară, Sfatul s-a dizolvat, pecetluind astfel unirea necondiţionată şi ireversibilă. Cu toate acestea istoria și vremurile au droit alt destin pentru aceste meleaguri dar in ciuda sa în Basarabia a rămas atâta limbă română încât, afirma poetul Vieru ,, ar putea s-o înveţe uşor şi rusul”.
Sărbătorirea Marii Uniri a prilejuit organizarea de activități didactice dedicate acestui
eveniment. Materialul de față a fost prezentat în cadrul cercului pedagogic al profesorilor de istorie din orașul Galați din data de 21 aprilie 2018, desfășurat la Școala Gimnazială ,,Ștefan cel Mare”.