Proiect didactic

Profesor: NISTOR MIRELA

Şcoala: GIMN. NR. 16 ,,N. BALCESCU”, GALATI
Data:
Clasa: a VI-a B
Disciplina: Istorie
Tema: Lumea la începutul epocii moderne
Lecţia: Reforma şi Contrareforma. Războaiele religioase
Tipul lecţiei: dobândirea de noi cunoştinţe

Scopul lecţiei: dobândirea unor noi cunoştinţe referitoare la cauzele, urmările şi impactul Reformei asupra creştinătăţii occidentale.
Obiective operaţionale:
La sfârşitul lecţiei, toţi elevii vor fi capabili:
O1 – să explice noţiunile: Reformă, indulgenţă, lutheranism, calvinism, anglicanism, inchiziţie, hughenoţi.
O2 – să enumere principalele cauze ale apariţiei Reformei în Biserica Apuseană
O3 – să numească pe marii reformatori protestanţi
O 4 – să indice timpul şi teritoriile geografice în care s-a răspândit Reforma, în toate cele trei grupări principale (lutherană, calvină,
anglicană)
O5 – să menţioneze principalele principii reformatoare introduse treptat de marii reformatori
O6 – să precizeze urmările Reformei, insistând cu precădere asupra războaielor religioase

Strategia didactică
1. Metode şi procedee: explicaţia, expunerea, conversaţia, dezbaterea, observarea dirijată, exerciţiul
2. Mijloace de învăţământ: Harta Europei în secolul al XVI-lea, fişa de lucru, manual.
3. Forme de organizare a activităţii elevilor: Activitate frontală, activitate individuală

Resurse:
1. Oficiale: Programa şcolară pentru disciplina istorie, clasa a VI-a; planificarea calendaristică orientativă, clasa a VI-a
2. Temporale: - număr de lecţii: 1
- durata: 50’
3. Bibliografice: - Cozma, Elena, Istoria religiilor, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.
- Hélie, Jérôme, Mic atlas istoric al Timpurilor moderne, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.
Nr Etapele Ob. Timp Detalieri de conţinut Metode Forme de Evalu
crt lecţiei op. şi resurse organizare are
1. Momentul 1’  Notarea absenţelor
organizatoric  Pregătirea clasei pentru desfăşurarea orei
2. Pregătirea 1’  Protestantismul este a treia ramură a creştinismului, alături de catolicism şi
elevilor ortodoxism: el a luat naştere la începutul secolului al XVI-lea în urma Reformei.
pentru  Reforma a fost o amplă mişcare ideologică îndreptată împotriva Bisericii
receptarea catolice (deci nu împotriva creştinismului în general), cu implicaţii social-politice Explicaţia Activitate
şi culturale din cele mai profunde. frontală
noilor
cunoştinţe  Numită „dramă a conştiinţei europene”, Reforma a produs separarea unor noi
biserici creştine de cea catolică (lutherană, calvină, anglicană).
3. Anunţarea 1’  Se scrie pe tablă data şi titlul lecţiei: Reforma şi Contrareforma.
titlului şi a Războaiele religioase Explicaţia Activitate
obiectivelor  Se precizează obiectivele lecţiei. frontală
lecţiei
35’  Se prezintă noile cunoştinţe după următorul plan de idei, care se notează pe
tablă şi se completează ulterior:
I. Cauzele Reformei: Expunerea Activitate
O1 a) religioase frontală
4. Comunicarea O2 b) economico-sociale
c) culturale
/însuşirea O3
II Reformatorii:
noilor O4 a) Martin Luther
cunoştinţe O5 b) Ulrich Zwingli
O6 c) Jean Calvin
III. Principii reformatoare
IV. Contrareforma
V. Urmările Reformei. Războaiele religioase
 Se explică noţiunea de Reformă:
Reformă = mişcare socio-politică şi ideologică de la începutul secolului al XVI-lea Explicaţia Activitate
îndreptată împotriva Bisericii catolice, a cărei principală consecinţă a fost frontală
desprinderea din cadrul său a bisericilor reformate sau protestante.
 I. Se prezintă cauzele Reformei:
a) religioase: - bogăţia excesivă a preoţilor care uitaseră de smerenia şi simplitatea Expunerea Activitate
cerute de preceptele creştine Lecturarea frontală
- cumpărarea şi vinderea funcţiilor bisericeşti documentul Activitate
- vânzarea indulgenţelor ui I (fişa de de grup
- viaţa scandaloasă a unor papi (Alexandru VI Borgia) lucru)
  Se explică elevilor noţiunea de indulgenţă.
Indulgenţă = document ce conţine textul rugăciunilor care trebuia spus pentru a
obţine iertarea totală sau parţială a păcatelor, pe care Biserica catolică o acorda
credincioşilor în schimbul unei sume de bani.
Precizare:
În Germania, călugărul Tetzel se ocupa cu vânzarea indulgentelor. Acesta spunea
că indulgenţele au efect imediat şi sigur: „îndată ce banul sună în cutie, sufletul
zboară spre cer”.
 Se continuă prezentarea cauzelor Reformei:
Expunerea Activitate
b) economico – sociale: - taxele mari către Biserică
frontală
- acumularea şi folosirea proprietăţilor de pământ în mod
neonest de către clerul catolic
- burghezia dorea o biserică mai săracă, simplificarea ce-
remonialului religios şi u calendar cu mai puţine sărbători
c) culturale: - apariţia noilor curente – Renaşterea şi umanismul – care cultivau
încrederea în forţele creatoare ale omului şi care au zdruncinat credinţa în dogmele
Bisericii; tipărirea cărţilor în limbile naţionale.
 II. Se prezintă reformatorii apuseni:
a) Martin Luther (1483 – 1546) – Germania
b) Ulrich Zwingli – Elveţia (partea germană)
c) Jean Calvin – Elveţia (partea franceză) Lecturarea
Precizare: biografiei Activitate
Iniţiatorul Reformei este considerat a fi Martin Luther (1517). El a afişat pe uşa lui Martin frontală
catedralei din Wittemberg (oct. 1517) 95 de teze în care se pronunţa împotriva Luther
vânzării indulgenţelor şi consemna măsurile propuse pentru refacerea încrederii (manual, p.
oamenilor în Biserică. 102)
Ruptura cu Roma s-a realizat în anul următor când Martin Luther a refuzat să
retracteze cele afirmate.
 Se indică la harta ariile geografice în care s-a extins luteranismul şi Observarea Activitate
calvinismul. dirijată frontală
Lutheranismul s-a răspândit în centrul şi nordul Germaniei, în nordul Europei, (manual,p.
ajungând până la saşii din Transilvania. 129)
Calvinismul s-a răspândit în Franţa, Ţările de Jos, Scoţia, Ungaria şi la maghiarii
din Transilvania.
 Se explica denumirea de protestanţi atribuită lutheranilor.
Precizare:
În anul 1529, împăratul Carol Quintul a cerut statelor care aderă la lutheranism, să
păstreze respectul pentru Biserica Romei, dar ele au protestat, fapt pentru care
lutheranii se mai numesc protestanţi.
 III. Se prezintă principiile reformatoare ale lui Luther:
1. pomenirile şi cumpărarea indulgentelor nu au nici o valoare
 2. numai credinţa poate salva sufletul omului
3. fiecare credincios trebuie sa citească Biblia şi să o interpreteze după Citirea unui Activitate
propria conştiinţă fragment frontală
4. simplificarea ceremonialului (rugăciunea, cântarea, predica, oficierea din cele
slujbelor în limbile naţionale) 95 de teze
5. confiscarea bunurilor bisericeşti ale lui
6. nu acceptă cultul: Maicii Domnului, al sfinţilor, al icoanelor, al Luther
moaştelor.
7. refuza celibatul preoţilor
Prin faptul că lutheranii şi-au bazat dogmele numai pe Sfânta Scriptură, biserica lor
se mai numeşte şi Biserică Evanghelică.
Activitate
 Se prezintă principiile reformatoare adăugate de Jean Calvin: Expunerea
frontală
1. concepţia predestinării absolute, conform căreia mântuirea este hotărâtă
nu de faptele omului, ci numai de voinţa lui Dumnezeu
2. simplifică cultul divin mai mult decât Luther
3. introduce ordinea şi disciplina exagerată în Biserică
Biserica calvină se mai numeşte şi reformată.
 Se prezintă cea de-a treia formă a protestantismului apărută în Anglia (1534),
în timpul regelui Henric al VIII-lea
- în 1534 Henric al VIII-lea scoate Biserica catolică de sub autoritatea papei şi
pune bazele Bisericii anglicane – care reprezintă un compromis între catolicism şi
protestantism.
IV. Contrareforma
 Se prezintă poziţia Bisericii catolice faţă de propaganda reformatoare. Activitate
 În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Biserica Apuseană a luat masuri de Expunerea frontală
combatere a doctrinelor care îi ameninţau unitatea şi măsuri de întărire a Bisericii
Catolice. Aceste acţiuni au purtat numele de Contrareformă.
 În acest sens a fost convocat Conciliul de la Trento (1545-1563), în cadrul
căruia au fost adoptate următoarele măsuri: precizarea strictă a doctrinei bisericeşti,
reorganizarea învăţământului bisericesc; Papa era recunoscut în continuare ca
unicul conducător al Bisericii catolice.
 Pentru preîntâmpinarea răspândirii ideilor Reformei, catolicii au creat
Congregaţia Indexului, care avea ca scop examinarea tuturor scrierilor cu caracter
religios sau laic şi alcătuirea unor liste cu cele interzise catolicilor, numite Index.
 Un alt mijloc de luptă împotriva Reformai a fost Inchiziţia.
Inchiziţie = Instituţie a Bisericii apusene, creată în 1183 pentru pedepsirea
ereticilor şi a celor ostili catolicismului.
V. Urmările Reformei. Războaiele religioase
 Se prezintă consecinţele Reformei:
- a slăbit unitatea creştinătăţii occidentale, dar şi a creştinătăţii în general
- a determinat apariţia a numeroase conflicte între protestanţi şi catolici
 a) Războaiele civile şi religioase din Germania:
- 1531 – liga constituită din principi şi oraşe germane a declanşat o luptă Expunerea
împotriva împăratului Carol Quintul, din dorinţa de a primi dreptul de a trece la
protestantism
- prin pacea de la Augsburg (1555) Carol Quintul admitea existenţa a două religii:
catolică şi protestantă. Libertatea religioasă era acordată doar principilor.
b) Războaiele religioase din Franţa:
- război purtat între catolici şi protestanţi (1562-1598); catolicii erau conduşi de
familia de Guise, în timp ce protestanţii, numiţi aici hughenoţi, aveau în frunte
familia Bourbon. Citirea Activitate
- războiul a atins un moment de vârf la 23 august 1572 când a avut loc masacrul textelor, p. frontală
din noaptea Sfântului Bartolomeu, când mii de hughenoţi au fost măcelăriţi. 114-115.
- în 1598, prin Edictul de la Nantes, se recunoaşte hughenoţilor libertatea
religioasă şi dreptul de a-şi practica cultul.
10’  Se cere elevilor să răspundă următoarelor cerinţe: Conversaţia Activitate Apreci
O1 - Explicaţi noţiunea de: Reformă, indulgenţă, Contrareformă frontală eri
O2 - Precizaţi locul apariţiei Reformei verbale
5. Fixarea şi
O3 - Menţionaţi principalele cauze care au contribuit la apariţia Reformei
sistematizare O4
a cunoştin- - Enumeraţi numele marilor reformatori
O5 - Indicaţi pe hartă ariile geografice unde s-a răspândit lutheranismul, calvinismul
ţelor O6
şi anglicanismul
- Menţionaţi principiile reformatoare introduse de Luther
- Precizaţi urmările Reformei
6. Tema pentru 2’ - rezolvarea ex. 2/p. 115 Explicaţia
acasă - se fac aprecieri generale şi individuale privind implicarea lor în predarea noilor
Aprecierea cunoştinţe
activităţii - se notează elevii care au participat activ la lecţie
elevilor