PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învățământ:
Profesor:
Data: 11.V.2023
Clasa: a IX-a B
Aria curriculară: Om și societate
Disciplina: Istorie
Unitatea de învățare: Reforma religioasă și urmările sale
Titlul lecției: Contrareforma
Tipul lecției: comunicare/însușire de noi cunoștințe
Locul de desfășurare: sala de clasă
Scopul lecției: însuşirea unor noi cunoştinţe referitoare la impactul Contrareformei asupra creştinătăţii occidentale.
Informația diagnosticală: Elevii pot să utilizeze adecvat coordonatele temporale și
spațiale relative, pot să descrie și să analizeze informațiile
dintr-un document istoric și să utilizeze corect noțiunile
istorice în contexte variate;
Nivelul clasei: Mediu, elevii au posibilități intelectuale, învață din conștiinciozitate,
instituția școlară oferă condiții pentru derularea optimă a demersului
didactic centrat pe elev;
Competențe generale:
1. Utilizarea în contexte diverse a coordonatelor şi reprezentărilor despre timp şi spaţiu
2. Utilizarea critică şi reflexivă a limbajului de specialitate şi a surselor istorice
3. Manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice şi a diversităţii socio-culturale
4. Folosirea autonomă şi responsabilă a instrumentelor necesare învăţării permanente
Competențe specifice:
1.2. Utilizarea coordonatelor temporale referitoare la faptele şi procesele istorice
2.2. Utilizarea gândirii critice în analiza surselor de informare
3.1. Utilizarea dialogului intercultural
3.3. Descrierea consecinţelor deciziei şi acţiunii umane
4.1. Utilizarea informaţiilor cu ajutorul resurselor multimedia
Competențe derivate:
C1- să identifice cauzele Contrareformei;
C2 - să definească şi să utilizeze termenii de: contrareformă, protestantism, inchiziţie, hughenoți, congregație
C3 - să identifice mijloacele de acțiune ale Contrareformei
C4 - să precizeze scopul Congregației Indexului
C5 - să conştientizeze importanţa Reformei și Contrareformei în istoria universală şi religia creştină;
Competenţe afective:
1. Să participe cu plăcere și interes la activitate;
2. Să manifeste creativitate și să colaboreze cu colegii;
Strategia didactică propusă:
-resurse procedurale: conversaţia, învăţarea prin descoperire, interpretarea sursei istorice;
-resurse materiale: manualul, fişe de lucru, tabla, marker;
-resurse temporale: 50 de minute;
-forme de organizare a activităţii elevilor: frontală, individuală.
Strategia didactică
1. Metode şi procedee: explicaţia, expunerea, conversaţia, dezbaterea, observarea dirijată, exerciţiul
2. Mijloace de învăţământ: Harta Europei în secolul al XVI-lea, fişa de lucru, manual.
3. Forme de organizare a activităţii elevilor: Activitate frontală, activitate individuală
4.Bibliografice: - Cozma, Elena, Istoria religiilor, Ed. Polirom, Iaşi, 2000.
- Hélie, Jérôme, Mic atlas istoric al Timpurilor moderne, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.

DEMERSUL DIDACTIC

Nr Etapele C. Timp Detalieri de conţinut Metode Forme de Evalu

crt lecţiei d. şi resurse organizare are
1. Momentul 1’  Notarea absenţelor
organizatoric  Pregătirea clasei pentru desfăşurarea orei
2. Reactualiza 7’  Verifică cunoștințele elevilor din lecția anterioară: Reforma religioasă,
rea, solicitând elevilor să răspundă unui set de întrebări:
sistematizare - Ce este reforma religioasă?
a și - Ce tipuri de cauze a avut reforma religioasă? Explicaţia Activitate
- Care au fost formele de manifestare ale reformei religioase? individuală
esențializarea
- Care au fost urmările reformei religioase?
cunoștințelor

3. Captarea 2’  În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Biserica Apuseană a luat masuri de Explicația Activitate
atenției combatere a doctrinelor care îi ameninţau unitatea şi măsuri de întărire a Bisericii frontală
Catolice. Aceste acţiuni au purtat numele de Contrareformă.
4. Anunţarea 1’  Se scrie pe tablă data şi titlul lecţiei: Contrareforma.
titlului şi a Explicaţia Activitate
obiectivelor  Se precizează obiectivele lecţiei. frontală
lecţiei
5. Comunicarea C1 35’
noilor C2 Contrareforma Activitate
cunoștințe C3  Se prezintă poziţia Bisericii catolice faţă de propaganda reformatoare. frontală
C4  În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, Biserica Apuseană a luat masuri de
C5 combatere a doctrinelor care îi ameninţau unitatea şi măsuri de întărire a Bisericii
Catolice. Aceste acţiuni au purtat numele de Contrareformă. Expunerea
 În acest sens a fost convocat Conciliul de la Trento (1545-1563), în cadrul
căruia au fost adoptate următoarele măsuri: precizarea strictă a doctrinei bisericeşti,
reorganizarea învăţământului bisericesc; Papa era recunoscut în continuare ca Lecturarea
unicul conducător al Bisericii catolice. fișei de
 Pentru preîntâmpinarea răspândirii ideilor Reformei, catolicii au creat lucru
Activitate
Congregaţia Indexului, care avea ca scop examinarea tuturor scrierilor cu caracter frontală
religios sau laic şi alcătuirea unor liste cu cele interzise catolicilor, numite Index.
 Un alt mijloc de luptă împotriva Reformai a fost Inchiziţia.
Inchiziţie = Instituţie a Bisericii apusene, creată în 1183 pentru pedepsirea
ereticilor şi a celor ostili catolicismului.

4’ 1.Notează în rândul de mai jos ce ți-a plăcut cel mai mult din ceea ce ați discutat Conversaţia Activitate Apreci
despre Contrareformă și din modul de desfășurare a lecției. individuală eri
.......................................................... verbale
5. Reflecție
2. Notează acum ce ți-a plăcut cel mai puțin din ceea ce ați discutat despre
Contrareformă. Cum ai dori dă se desfășoare o lecție de istorie?
………………………………………………………………………………………
……………………….

6. Tema pentru 1’ A. Greşesc acei preoţi care spun că prin indulgenţele acordate de papa de la Explicaţia
acasă Roma omul este dezlegat de orice pedeapsă şi că se mântuie. Se vor osândi
Aprecierea pe veci acei care cred că prin scrisori de iertarea a păcatelor îşi asigură
activităţii
mântuirea. (din cele 95 de teze ale lui Martin Luther, 1517)
elevilor
B. Sfântul Consiliu loveşte cu blestem pe toţi cei ce pretind că indulgenţele
sunt inutile sau pe cei care neagă că Biserica are puterea de a le acorda. (din
hotărârile Conciliului de la Trento, 1545-1563)
Pornind de la documentele A şi B, imaginează-ţi un dialog între Martin
Luther şi un reprezentant al Bisericii Catolice, în privinţa credinţei şi a
vânzării de indulgenţe.