APOPEI IULIAN FLORIN

FACULTATEA DE ISTORIE
EVALUARE PEDAGOGIE 2
 PROIECT DIDACTIC

Școala:
Profesor: Apopei Iulian Florin
Data:
Clasa: a VI-a
Unitatea de învățare: Reforma religioasă și urmările sale
Lecția: Reforma și Contrareforma
Tipul lecției: dobândire de noi cunoștințe
Competențe generale:
1. Utilizarea vocabularului și a informației în comunicarea orală sau scrisă
2. Dezvoltarea comportamentului civic prin exersarea deprinderilor sociale
3. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți
5. Utilizarea surselor istorice, a metodelor si tehnicilor adecvate istoriei pentru rezolvarea de probleme.
Competențe specifice:
1.1. Folosirea limbajului adecvat în cadrul unei prezentări orale sau scrise
1.2. Utilizarea gândirii critice în analiza surselor de informare.
2.3. Identificare elementelor de cauzalitate prezente în surse variate.

1
 3.3. Descrierea consecințelor deciziei și acțiunii umane

Obiective operaționale:
1. Să enumere principalele cauze ale apariției Reformei în Biserica Apuseană
2. Să numească principalii reformatori;
3. Să cunoască principiile reformatoare promovate în Biserica Apuseană
4. Să precizeze urmările Reformei în cadrul Bisericii Catolice;
5. Să indice ariile geografice în care s-a răspândit Reforma, în cele trei mari grupări principale: luterană, calvină, anglicană.
6. Să definească și să utilizeze termenii: Reformă, indulgență, protestant, inchiziție, Contrareformă.
7. Să-și însușească valorii precum: toleranța, acceptarea imaginii celuilalt, nondiscriminarea.

Metode de lucru:
a. Tradiționale: expunerea, explicația, conversația, descoperirea, lucrul cu manualul
b. Moderne: „ ciorchinele”, fișa de lucru, „convinge-ți auditoriul că ești....”, prezentare ppt.

Mijloace de învățământ: manualul, harta Europei in secolul al XVI-lea, fișa de lucru, calculatorul, videoproiectorul.

Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, activitate individuală

Resurse:
1. Oficiale: Programa şcolară pentru disciplina istorie, clasa a VI-a;

2
 2. Temporale: - număr de lecţii: 1
- durata: 50’
3. Bibliografice
- Hélie, Jérôme, Mic atlas istoric al Timpurilor moderne, Ed. Polirom, Iaşi, 2001.

Desfășurarea lecției

Succesiunea
etapelor Obiective Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode, mijloace
lecției/conținu
turi
1. Cerințe  Notează absențele Răspund cerințelor
inițiale/prelimi  Organizează clasa profesorului
nare (moment  Creează un climat cooperant
organizatoric)

2. Discuția  face legătura cu lecțiile anterioare și integrează  Notează titlul în Conversația,

premergătoare noua lecție în contextul epocii studiate caiete explicația
dobândirii  anunță noua lecție
noilor  notează titlul pe tablă
cunoștințe  face referiri la importanța subiectului despre care
urmează să vorbească

3
3. Dobândirea  Explică termenul de Reformă:  Răspund cerințelor
noilor profesorului: Explicația
cunoștințe În sens larg, reforma este acțiunea de a schimba ceva in
bine, de a îmbunătăți, de a îndrepta o situație, o concepție.
Reforma religioasă este o mişcare socio-politică şi
ideologică de la începutul secolului al XVI-lea
îndreptată împotriva Bisericii Catolice, a cărei principală
consecinţă a fost desprinderea din cadrul său a bisericilor
reformate sau protestante.
 prezintă cauzele Reformei:
O1  realizează schema pe tablă

a) cauze religioase:
 bogăţia excesivă a preoţilor care uitaseră preceptele
creștine (simplitatea, smerenia)
 cumpărarea şi vinderea funcţiilor bisericeşti videoproiectorul
(simonia)  Notează ideile
 nepotismul principale în caiete

 practica indulgenţelor (se explică elevilor noțiunea

de indulgență)
 viaţa scandaloasă a unor înalți prelați și chiar a unor

4
 papi (Alexandru VI Borgia)
 Prelații locuiau la Roma sau la curțile principilor si
nu cunoșteau problemele enoriașilor
 Existau prelați care cumulau mai multe funcții
ecleziastice pe care nu le puteau îndeplini, dar care
le aduceau beneficii materiale Expunerea

b)cauze economico-sociale:
- papalitatea devenise o mare putere europeană, capabilă
chiar să poarte războaie cu Imperiul
- papii promovează o politică edilitară care necesită imense
cheltuieli, pe care le adună de la credincioși, cei mai loviți
fiind orășenii și țăranii.
- în Germania, Biserica dobândise imense domenii; existau
mai multe principate ecleziastice, conduse de prinți ai
Bisericii, din care trei figurau între cei șapte principi
electori.

c) cauze politice: Explicația

- în secolul XV, statele intră în etapa monarhiei absolute,
dar clerul este supus autorității papale și scapă controlului
regal

5
 - bogățiile Bisericii nu erau impozitate, deci centralizarea
statului nu era deplină.
d) cauze culturale:
- apariţia noilor curente (Renaşterea şi umanismul) care
cultivau încrederea în forţele creatoare ale omului şi care au
zdruncinat credinţa în dogmele Bisericii;
- tipărirea cărţilor în limbile naţionale

 Încep schema
 prezintă reformatorii apuseni: grafică
„ciorchinele” în Ciorchinele
a) Martin Luther (1483 – 1546) – Germania caiete

 cine a fost Martin Luther?

Luther se consideră a fi iniţiatorul Reformei. El a afişat pe  Își exprimă propriile
uşa catedralei din Wittemberg (oct. 1517) 95 de teze în care cunoștințe despre
se pronunţa împotriva vânzării indulgenţelor şi consemna Martin Luther Conversația
O2 măsurile propuse pentru refacerea încrederii oamenilor în
Biserică.
Ruptura cu Roma s-a realizat în anul următor când Martin
Luther a refuzat să retracteze cele afirmate.

6
  Lectura unui
 prezintă principiile reformatoare ale lui Luther: fragment din cele
95 de teze și Utilizarea fișei de
1. indulgentele nu au nici o valoare și nu asigură extragerea ideilor lucru
mântuirea principale
O3 2. numai credinţa poate salva sufletul omului
(sola fide)  Notează în caiete
3. Biblia e singura sursă a credinței (sola câteva dintre
Scriptura): fiecare credincios trebuie sa principiile
citească Biblia şi să o interpreteze după propria reformatoare
conştiinţă (de aici și denumirea de Biserică
Evanghelică)
4. simplificarea ceremonialului (rugăciunea,
cântarea, predica, oficierea slujbelor în limbile
naţionale)
5. confiscarea bunurilor bisericești
6. nu acceptă cultul sfinţilor, al icoanelor, al
moaştelor
7. refuză celibatul preoţilor

 răspândirea luteranismului:

7
 1. în anul 1529 dieta Imperiului condamnă ideile
reformatoare: șase prinți și paisprezece orașe libere
protestează împotriva acestei hotărâri, iar din acel Expunerea
moment adepții lui Luther sunt numiți protestanți.
2. 1555: pacea de la Augsburg: principii primesc  Arată la hartă ariile
dreptul de a impune supușilor propria religie de răspândire a
3. Lutheranismul s-a răspândit în centrul şi nordul luteranismului
Germaniei, în nordul Europei, ajungând până la
saşii din Transilvania.

b) Jean Calvin (1509-1564)

 Continuă
 principiile reformatoare : ciorchinele Explicația
1. concepţia predestinării absolute, conform căreia
mântuirea este hotărâtă nu de faptele omului, ci
numai de voinţa și harul lui Dumnezeu (sola
grația)
2. simplificarea cultului divin : fără liturghie, altar,
icoane. Recunoaște doar două Taine: Botezul și
Împărtășania.
3. introduce ordinea şi disciplina exagerată în  arată la hartă ariile

8
 Biserică (viață ascetic, prezența obligatorie la de răspândire a
liturghie)- Biserica reformată. calvinismului

 răspândirea calvinismului:

1. în 1533 Calvin se refugiază în Elveția, la  Completează

Geneva, unde întemeiază o adevărată republică ciorchinele în caiete
teocratică.
2. Calvinismul s-a răspândit în Franţa, Ţările de
Jos, Scoţia, Ungaria şi la maghiarii din
Transilvania.

c) Biserica anglicană
- este o altă formă a protestantismului apărută în Anglia
(1534), în timpul regelui Henric al VIII-lea (un compromis
între catolicism şi protestantism). Dorind să anuleze prima
sa căsătorie cu Caterina de Aragon, Henric al VIII-lea este
refuzat de papă. Regele se proclamă „protector al Bisericii
engleze” (1531), este excomunicat de papă si rupe orice
legătură cu Roma (Actul de supremație -1534).  Își exprimă Ciorchinele
cunoștințele despre
d) alte confesiuni reformate: alte confesiuni

9
- zwinglianism (Ulrich Zwingli – Elveţia)- Biblia este reformate sau
autoritatea supremă neoprotestante
- anabaptism (Germania, Țările de Jos)- rebotezarea
adulților
- prezbiterianism (Scoția)
- unitarianism (Transilvania)
 Ce alte confesiuni reformate sau neoprotestante
cunoașteți?

Contrareforma

 Explică termenul de Contrareformă

 prezintă poziţia Bisericii Catolice faţă de Conversația

propaganda reformatoare în prima parte a secolului
al XVI-lea: acte de violență, excomunicări,
condamnări, războaie religioase.

 Conciliul de la Trento (1545-1563), în cadrul

căruia au fost adoptate următoarele măsuri: Explicația

10
 1. precizarea strictă a doctrinei bisericeşti: șapte Sfinte
Taine, mântuirea prin credință și prin fapte bune.
2. reorganizarea învăţământului bisericesc;
3. Papa era recunoscut în continuare ca unicul
conducător al Bisericii Catolice.
4. pentru preîntâmpinarea răspândirii ideilor
Reformei, catolicii au creat Congregaţia Indexului,
care avea ca scop examinarea tuturor scrierilor cu
caracter religios sau laic şi alcătuirea unor liste cu
cele interzise catolicilor, numite Index.
5. Se reorganizează Inchiziţia (Instituţie a Bisericii
apusene, creată în 1183 pentru pedepsirea ereticilor  Sintetizează
şi a celor ostili catolicismului). principalele
O7 6. Se hotărăște crearea de noi ordine monastice și consecințe ale
reorganizarea celor vechi; o importanță deosebită Reformei
revine ordinului iezuit, întemeiat de Ignațiu de religioase
Loyola, în 1540.

O4 Consecințele Reformei
- Reforma a produs schimbări
ireversibile in istoria lumii și a

11
 Bisericii
- S-a rupt unitatea creștinătății
occidentale, iar procesul continuă și
în zilele noastre
- S-au produs numeroase conflicte:
războaiele religioase
- Contrareforma poate fi considerată o
consecință a Reformei

4. Fixarea O5  Adresează întrebări referitoare la lecția predată  Răspund cerințelor Conversația

noilor O6 profesorului
cunoștințe - Explicaţi noţiunile de: Reformă,
indulgenţă, Contrareformă, protestant
- Precizaţi locul apariţiei Reformei  Realizează un scurt „Convinge-ți
- Menţionaţi principalele cauze care au eseu cu tema auditoriul că ești....”
contribuit la apariţia Reformei „Convinge-ți
- Menţionaţi principiile reformatoare auditoriul că ești
introduse de Luther Martin Luther”
- Precizaţi urmările Reformei

5. Evaluarea  Face aprecieri generale şi individuale privind  Pot să iși exprime Explicația

12
 implicarea elevilor în predarea noilor cunoştinţe propriile păreri

Clasa a VII-a

Nume si prenume…………………………………..

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

Timp de lucru: 50 min.

Se acordă 1 punct din oficiu

I. Itemi de tip dual

A. Precizați dacă enunțurile următoare sunt adevărate (A) sau false (F): 0.5 p.

13
 1. Germania a colaborat cu Anglia la cucerirea U.R.S.S.-ului.
2. La Nagasaki a fost aruncată prima bombă atomică din istorie.
3. La Kursk a avut loc cea mai mare bătălie de tancuri din istorie.
4. La Conferința de pace de la Paris, România a fost tratată ca stat învins.
5. Puterile Axei cuprindeau Germania, Italia și China.

B. Notați in dreptul fiecărui chenar daca afirmația este adevărată sau falsă: 0.5 p.
Naţiunile Unite Organizație internațională
întemeiată în 1945 cu scopul
păstrării păcii în lume
bombă atomică Un tip de armă folosit de
URSS în al Doilea Război
Mondial
ultimatum Cerință imperativă trimisă
unui stat, prin care se
revendică un anumit lucru,
într-un timp prestabilit
capitulare necondiţionată Capitulare fără alte condiții,
decât cele stabilite prin dreptul
internațional
conciliatorist Stat care a făcut diverse

14
 concesii lui Hitler

II. Itemi cu alegere multiplă

A. Încercuiți varianta de răspuns corectă. 0.5p.
1. Al doilea război mondial s-a desfășurat între anii:
a) 1839-1845
b)1914-1918
c) 1939-1945

2. Conducătorul Germaniei în cel de-al doilea război mondial a fost:

a) Stalin
b) Hitler
c) Mussolini

B. Alegeți explicația corectă pentru următoarele expresii: 0.5 p.

1. ”Soluția finală” înseamnă:
a) exterminarea germanilor;
b) bombardarea evreilor;
c) exterminarea evreilor.

15
2. State revizioniste înseamnă:
a) state nemulțumite de deciziile lui Hitler;
b) state nemulțumite de hotărârile Conferinței de la Paris, din 1919;
c) state mulțumite de hotărârile Conferinței de la Paris, din 1919.

III. Itemi de asociere

A. Realizați corespondența dintre elementele din cele două coloane: 0.5

A B
1 septembrie 1939 Hiroshima
Germania, Italia, Japonia începutul celui de-al doilea război mondial
Nagasaki 9 august 1945
6 august 1945 Anglia, S.U.A, Rusia
Carta Atlanticului Axa Berlin-Roma-Tokio
Sfârșitul primului război mondial

16
 B. Asociați corect informațiile din coloana A cu cele din coloana B 0.5 p
A B
Regim democrat URSS
Regim fascist Franța
Regim comunist Italia
Stat conciliatorist Germania
Stat revizionist Anglia
România

IV. Itemi de completare

A. Completaţi spaţiile libere cu răspunsul corect: 1 p.

1. În vara anului 1940, România a pierdut...................................................................................
2. URSS a fost atacată de către Germania nazistă şi aliaţii săi în data de...................................
3. In luna mai 1940 Germania a atacat.........................................................................................
4. Pentru menţinerea păcii şi organizarea postbelică a lumii, pe 26 iunie 1945, la San Francisco s-a
constituit................................................................
5. In 1941, România s-a aliat cu......................................, împotriva...............................................

B. Completați spațiile libere cu termenii corespunzători din lista de termeni: 1 p.

Cauza principală a declanșării celui de-al Doilea Război Mondial a fost lupta pentru _________________, a statelor_________________. Până
în anul 1942, puterile Axei, ________________, ____________________ si ________________au abținut o serie de victorii: în anul 1941,

17
__________________controla aproape întreaga Europă (cu excepția _______________), iar zona Pacificului era la discreția
________________.

Listă de termeni: totalitare, Germania, teritorii, Japonia, Hitler, Angliei, Japoniei, Italia.

V. Itemi de tip eseu

A. Citiţi cu atenție textul de mai jos:

” Astăzi dimineață, la ora 4, (Germania) a atacat și invadat URSS. Toate metodele cu care este (obișnuită) au fost îndeplinite cu o
conștiinciozitate desăvârșită. Între aceste două țări fusese semnat un pact de neagresiune și acesta era în vigoare. Fără nicio declarație de război,
fără măcar un ultimatum, trupele germane au încălcat granița. Astfel, a fost repetată, pe o scară mai întinsă, aceeași crimă împotriva tuturor
obligațiilor internaționale și a angajamentelor semnate, pe care am văzut-o comisă în Norvegia, Danemarca, Olanda și Belgia și pe care
Mussolini a imitat-o în cazul Greciei.”
( Winston Churchill, 22 iunie 1941)
Pornind de la textul dat, realizași un scurt eseu în care să răspundeți următoarelor cerințe:
1. Menționați, pe baza textului, documentul care reglementa relațiile sovieto- germane.
2. Precizați modul în care Germania a încălcat hotărârile tratatelor internaționale în primii ani ai celui de-al doilea război mondial.
3. Menționați un motiv pentru care România s-a aliat cu Germania împotriva URSS.
4. Descrieți, în 5-10 rânduri operațiunea despre care se vorbește în text.

18
 2 p.

B. Realizaţi, în aproximativ jumătate de pagină, un eseu cu tema: „Holocaustul, întâmplare sau premeditare?”
2 p.

19