SEMINARUL BIBLIC PENTICOSTAL SUCEAVA

CURS DE OMILETICA

Con inut:
No iuni introductive
I. Predicatorul (mesagerul):
1. Personalitatea predicatorului
2. Chemarea predicatorului
3. Preg tirea predicatorului
II. Predica (alc tuirea mesajului):
4. Defini ia, importan a i obiectivele predicii
5. Preg tirea pentru predic
6. Textul biblic
7. Titlul predicii
8. Subiectul
9. Planul de predic
10. Introducerea
11. Propozi ia de tranzi ie

13. Discu ia predicii

12. Diviziunile predicii

14. Citatele i ilustra iunile

15. Aplica ia i încheierea
16. Clasificarea predicilor
17. Predica expozitiv
18. Predica textual
19. Predica topic
20. Predicile ocazionale
III. Predicarea (expunerea mesajului)
21. Expunerea predicii
22. Stilul
23. Expunerea verbal
24. Limbajul non-verbal

ANEX : Elemente de hermeneutic

1
NO IUNI INTRODUCTIVE

1. Ce este omiletica?
Omiletica este o disciplin a teologiei practice care studiaz :
• metodologia alc tuirii i expunerii unei predici
• principiile dezvolt rii personalit ii i abilit ii necesare predicatorului

Câteva defini ii ale omileticii:

• Omiletica este ştiinţ a propovăduirii Cuvântului. (V. Talpoş)
• Omiletica este ştiinţ a care tratează natura, clasificarea, analiza, construcţ ia şi
compoziţ ia unei predici. (A. Popovici)
• Omiletica este ştiinţ a pregătirii şi predării unui discurs bazat pe Scriptură. ( J.A.
Broadus)
• Omiletica este acea disciplină a teologiei practice, care se ocupă cu teologia şi cu
teoria predicii, cu scopul de a constata şi descrie în mod sistematic şi metodic, în
ce condiţ ii se poate înţ elege şi cum poate fi făcută înţ eleasă pentru comunitate
solia Sfintelor Scripturi. (E.G. White)
• Omiletica este disciplina teologică (practică), în care se expun sistematic
principiile, metodele şi procedeele alcătuirii şi rostirii predicilor. (C.V. Roske)

Potrivit acestor defini ii, cursul d e fa cuprinde 3 mari diviziuni:

I. Predicatorul (mesagerul)
II. Predica (alc tuirea mesajului)
III. Predicarea (expunerea mesajului)

2. Ce înseamn omiletic ?
Omiletic - provine din:
• verbul grec. omilein = a sta de vorb , a comunica prin...
• subst. grec. omilia = conversa ie , comunicare (termen consacrat pentru
predic începând cu Origen, 185-254)

3. Omilein este un termen biblic?

În original, NT folose te termenul omilein de 3 ori:
• Lc. 24.14: vorbeau unul cu altul despre
• Fapte 20.11: vorbind cu ei mult
• Fapte 24.26: vorbea cu el

4. Pentru predicatorul penticostal, este necesar studierea omileticii?

Prima opinie: NU, pentru că:
• vechii no tri predicatori n-au studiat niciodat omiletica, dar au fost îmbr ca i cu
putere de sus în predicare
• preg tirea uman i inspira ia divin sunt doi factori care se exclud reciproc
• preg tirea predicii îl transform pe predicator într-un robot insensibil la nevoile
ascult torilor
Aceast opinie con ine o doz de adev r, dar nu poate sta în picioare, întrucât are la baz
o fals concep ie despre omiletic .

2
A doua opinie: DA, pentru că:
• omiletica este, în acela i timp:
- un dar: chemarea i împuternicirea pentru predic le d Dumnezeu
- o știinţ ă: omiletica ofer predicatorului cuno tin ele necesare îmbun t irii
calit ii predic rii
- o artă: eficacitatea aplic rii cuno tin elor omiletice depinde de predicator

5. Ce elemente concur la reu ita unei predici:

La reu ita unei predici concur 3 elemente:
1) elementul raţ ional – munca predicatorului pentru a- i clarifica materialul (termeni
necunoscu i, detalii istorice, geografice, obiceiuri, m suri, greut i etc), i pentru
a-l structura omiletic (schi a predicii)
2) elelementul inspirativ - lumina Duhului dat min ii predicatorului pentru a
în elege corect textele studiate în vederea predic rii
3) elementul profetic – cuvânt de la Duhul Sfânt dat predicatorului în timpul
predic rii (acel cuvânt este o profe ie, de i predica, în ansamblul ei, nu este
acela i lucru cu profe ia)

„Dacă predica este cea mai importantă dintre toate serviciile, omiletica trebuie să fie
cea mai importantă ramură a teologiei practice, iar un studiu inteligent al Omileticii este
cel mai important dintre toate aspectele lucrării practice” (L. Brastow).

I. PREDICATORUL

CAPITOLUL 1. PERSONALITATEA PREDICATORULUI

6. Cum este numit predicatorul în NT?

În NT, predicatorul este numit:
• propov duitor (1 Tim. 2.7)
• slujitor al Evangheliei (Efes. 3.6-7)
• slujitor al lui Hristos (1 Cor. 4.1)
• ispravnic al tainelor lui Dumnezeu (1 Cor. 4.1)
• trimis împuternicit al lui Hristos (2 Cor.5.20)
• lucr tor împreun cu Dumnezeu (1 Cor. 3.9)
• pescar de oameni (Mat. 4.19) etc.

7. Ce factori asigur reu ita pe termen lung a unui predicator?

Reu ita de o via a unui predicator poate fi asigurat de 3 factori majori:
• caracterul s u
• chemarea sa
• preg tirea sa

8. Ce calific ri spirituale se cer unui predicator?

Din punct de vedere spiritual, predicatorul trebuie:

3
 • s fie n scut din nou
• s fie un om plin de Duhul Sfânt
• s fie animat de dragostea lui Dumnezeu
• s iubeasc sufletele oamenilor
• s fie un om al rug ciunii
• s fie un bun cunosc tor al Bibliei
• s posede însu iri morale irepro abile: integritate, puritate moral etc.
• s fie apt pentru lucrare (sub aspect spiritual, fizic, intelectual etc.)

9. Ce calific ri intelectuale se cer unui predicator?

Din punct de vedere intelectual, predicatorul trebuie:
• s dobândeasc o cultur general cât mai bogat
• s aib o bun memorie
• s - i dezvolte o imagina ie pozitiv
• s - i dezvolte un spirit de observa ie adecvat

CAPITOLUL 2. CHEMAREA PREDICATORULUI

10. Ce este chemarea predicatorului?

Chemarea predicatorului este:
• invita ia divin , personal , de a se consacra propov duirii
• înzestrarea divin pentru a vesti Evanghelia

11. Cum cheam Dumnezeu pe predicator?

Dumnezeu cheam pe predicator în mod personal, specific i suficient de clar, prin:
• îndemnul pus de Duhul Sfânt în inima lui (foc l untric Ier. 20.9)
• versete date de Duhul în timpul citirii devo ionale a Bibliei (Osea 6.3; Ioan 7.17)
• sfatul unor credincio i spirituali (Gal. 2.2)
• interven ii speciale ale Duhului (Fapte 13.2) etc.

12. Cum se confirm chemarea predicatorului?

Chemarea predicatorului trebuie s fie recunoscut i de al ii, pe baza câtorva dovezi:
• ungerea de sus (înzestrare special )
• zelul sfânt manifestat în lucrare
• roadele evidente

CAPITOLUL 3. PREG TIREA PREDICATORULUI

13. Ce presupune preg tirea predicatorului?

Pregătirea predicatorului presupune atingerea a dou obiective:
1) preocuparea permanent pentru formarea i men inerea personalit ii sale
2) însu irea i perfec ionarea abilit ilor privind întocmirea i expunerea predicii

4
 14. Cum poate fi atins primul obiectiv?
Primul obiectiv poate fi atins prin:
• studierea Bibliei (zilnic, sistematic, într-un spirit adecvat - rug ciune, post)
• acumularea de cuno tinte din diverse domenii (teologie, misionarism, istorie,
biografii celebre etc)
• culegerea de informa ii zilnice privind evenimentele majore ale vie ii etc.

15. Cum poate fi atins al doilea obiectiv?

Al doilea obiectiv poate fi atins prin:
• studierea unor cursuri de omiletic , în particular sau în cadrul unui seminar biblic
• preg tirea minu ioas a fiec rei predici în parte

II. PREDICA

CAPITOLUL 4. DEFINI IA, IMPORTAN A I OBIECTIVELE PREDICII

16. Ce este predica?

„Prin predică în elegem proclamarea personal , verbal a Cuvântului lui Dumnezeu,
sub împuternicirea Duhului Sfânt, cu scopul de a convinge pe oameni să se întoarcă la
Dumnezeu, să crească în harul Său i s tr iasc o via îmbel ugat în Domnul Isus
Hristos” (I. Feher).

Alte defini ii ale predicii:

• Predica este Cuvântul lui Dumnezeu, rostit de El însuşi prin intermediul
serviciului unui om chemat pentru aceasta în biserica sa, care în libertatea şi
responsabilitatea sa explică un anumit text biblic pentru oamenii din secolul său”
(Karl Barth).
• „Predica este prezentarea Cuvântului Întrupat, din Cuvântul Scris, prin Cuvântul
Rostit" (Bernard Manning).
• „Predica este aţ intirea privirilor asupra Celui Răstignit; este arătarea,
demonstrarea puterii lui Dumnezeu spre mântuire, în vederea zidirii Bisericii"
(Galeriu).
• „Prezenţ a Domnului Isus în predică, face din cuvânt Cuvânt... căci fără El,
păcătoşii rămân tot păcătoşi" (Rudolf Bohren).
• „Predica este singura ceremonie sau liturgie lăsată de Hristos" (M. Luther).
• Predica înseamn adevăr prin personalitate (Phillips Brooks).

17. De ce este important predica?

Predica este important pentru c :
• este o cale prin care Dumnezeu vorbe te oamenilor (2 Cor. 5.20)
• este o ac iune cu impact spiritual major (Fapte 2.41).
• este o oportunitate de a lucra împreun cu Dumnezeu (1 Cor. 3.9)
• este un mod de a împlini Marea Îns rcinare (Mat. 28.19-20)

5
 „Dumnezeu nu vorbeşte direct din cer, ci El alege oamenii ca instrumente ale
Sale”(J.Calvin).
„Predica şi-a avut întotdeauna locul central în viaţ a spirituală a Bisericii. Când predica
a decăzut, şi Biserica a fost în declin” (A. Allen).
„Prin actul predicării, creştinismul stă în picioare sau se prăbuşeşte, pentru că aceasta
este metoda de introducere a Evangheliei în lume” (P.T. Forsyth).

18. Ce obiective trebuie s ating o predic ?

Predica trebuie s ating 3 obiective:
1) luminarea minţ ii apel la ra iune, oferindu-i argumente biblice i solu ii practice
2) mişcarea inimii apel la sentimente, producând simpatie i atrac ie fa de
lucrurile bune, precum i antipatie i respingere fa de lucrurile rele
3) înduplecarea voinţ ei apel la întreaga fiin a ascult torului, determinându-l s
treac imediat la ac iune, înf ptuind un lucru bun sau punând cap t unui lucru r u

Reu ita predicii se m soar în func ie de atingerea ultimului obiectiv ( Fapte 26.28).
„O predică există doar pentru oameni. Este modul în care Dumnezeu le cere oamenilor
un răspuns la Cuvântul Său” (G. Batson).

19. De unde deriv puterea predicii de a atinge aceste obiective?

Puterea predicii deriv din:
• Scriptur , care are menirea s înve e, s mustre, s îndrepte, s dea în elepciune
în neprih nire (2 Tim. 3.16).
• Duhul Sfânt, care are puterea de a-i convinge pe ascult tori (Ioan 16.8).

„Duhul reînvie Cuvântul în comunitatea credincioşilor astfel ca prin text iarăşi se relevă
şi vorbeşte Dumnezeu, cum a făcut-o cu ocazia revelaţ iei originale" (John Macquarrie).

CAPITOLUL 5. PREG TIREA PENTRU PREDIC

20. Care sunt etapele pentru preg tirea unei predici?

În preg tirea unei predici, distingem mai multe etape:
1) rug ciune
2) alegerea textului pentru predic
3) stabilirea titlului predicii
4) alegerea subiectului predicii
5) efectuarea unui studiu biblic individual pe textul ales
6) identificarea ideilor principale ale textului biblic
7) organizarea logic a ideilor predicii
8) adunarea de materiale auxiliare (citate, pilde, biografii, m rturii personale,
informa ii istorice, arheologice, geografice etc. care au leg tur cu subiectul)
9) selectarea materialului adunat (nu toate informa iile culese pot fi incluse în acea
predic )
10) întocmirea unui plan de predic

21. Ce rol are rug ciunea în preg tirea unei predici?

6
În preg tirea predicii, rug ciunea are un rol esen ial:
• în alegerea textului biblic cel mai potrivit pentru acea predic
• în primirea ilumin rii Duhului, atât de necesar pe parcursul studierii textelor
biblice folosite în predic
• în întocmirea unui plan de predic eficient
• în formularea unor aplica ii care s exprime a tept rile lui Dumnezeu de la
ascult torii respectivi
• în aplicarea mesajului mai întâi în via a predicatorului, înainte de a-l expune
ascult torilor

22. Ce rol are rug ciunea în expunerea unei predici?

În expunerea predicii, rug ciunea are un rol determinant:
• în rostirea mesajului sub ungerea Duhului Sfânt
• în producerea convingerii în ascult tori

Rug ciunea trebuie s constituie elementul central al vie ii unui predicator, dup
exemplul Domnului Isus, al apostolilor sau al altor predicatori remarcabili (John Wesley,
între 4-6 diminea a; Charles Simion între 4-8 diminea a; Martin Luther, dou ore pe zi;
episcopul Andrew, 5 ore pe zi).

CAPITOLUL 6. TEXTUL BIBLIC

23. Ce este textul biblic al predicii?

Textul biblic este pasajul din Biblie (unul sau mai multe versete) ales ca suport al
predicii. Cuvântul text vine din latinescul textus care înseamn ceva esut .

24. Ce avantaje ofer folosirea textului în predic ?

Textul biblic ofer avantaje atât predicatorului, cât i ascult torilor, prin faptul c :
• d autoritate mesajului biblic (este acel a a vorbe te Domnul! pe care Duhul
Sfânt îl folose te pentru a convinge pe ascult tori)
• delimiteaz predica, evitând abaterile de la subiect
• d unitate predicii (dac predicatorul tie s expun clar textul)
• câ tig aten ia i încrederea ascult torilor (ei vor s asculte i s în eleag
Cuvântul, nu altceva!)
• asigur varietatea în predic (pentru acela i subiect se pot alege texte diferite).

Pentru predicator, textul biblic nu trebuie s devin colivia din care nu poate ie i ca s - i
formeze o imagine de ansamblu, dar nici trambulina pe care nu se mai întoarce dup
lansare; textul ar trebui s -i fie albia care dirijeaz cursul predicii.

25. Ce factori conteaz în alegerea textului biblic?

În alegerea textului biblic, predicatorul trebuie s in cont de:
• natura serviciului divin: evanghelizare, studiu biblic, coala duminical etc.
• ocazii speciale (botez, înmormântare, nunt , cina Domnului, binecuvânt ri de
copii etc.)

7
 • s rb tori ( Na terea Domnului, Pa te, Rusalii etc.)
• componen a i nevoile spirituale ale adun rii
• specificul adun rii (unele adun ri au texte programate dinainte)
• timpul de care dispune (uneori trebuie s predice mai mul i predicatori!)
• vârsta, cuno tin ele i experien a sa cu amvonul etc.

Ace ti factori nu-l scutesc pe predicator de obliga ia de a alege textul biblic sub
c l uzirea Duhului Sfânt. Spurgeon spunea: „Strigă la Dumnezeu pentru text!”

26. Ce fel de texte trebuie s evite predicatorul?

Predicatorul trebuie s evite anumite texte:
• alese la întâmplare (adic , ignorând sugestiile anterioare)
• ce nu pot fi citite în public (ex. Gen. 9.20-24)
• mutilate sau frânturi de texte, ce devin ridicole atunci când sunt scoase din context
(ex. Gen. 22.5)
• ce necesit explica ii preten ioase, care-l dep esc pe predicator
• rostite de oameni neinspira i pe moment (ex. Iov 21.14-15)
• prea lungi sau prea scurte pentru acel tip de predic

27. De ce se cere predicatorului mai întâi s studieze textul din care va

predica?
Predicatorul trebuie s nu strice Cuvântul lui Dumnezeu (2 Cor. 2.17), ci s studieze
textul din care predic , pentru c :
• el trebuie s identifice ideile principale ale textului, care vor sta la baza
diviziunilor principale ale predicii
• el trebuie s descopere acele detalii din text care se cer l murite în cadrul
diviziunilor secundare
• el trebuie s interpreteze corect adev rurile extrase din text
• el trebuie s deduc din text aplica iile pe care le va cere de la ascult tori

28. Ce presupune studierea prealabil a textului predicii?

Studierea textului predicii presupune:
1) Cercetarea critică a faptelor: Am în eles bine textul citit?" Aceasta cere
stabilirea precis a sensului lingvistic i biblic al cuvintelor. Uneori, traducerile
sunt imprecise sau neconcludente. Ex: Lc. 23.48: i tot norodul care venise la
priveli tea aceea, când a v zut cele întâmplate, s-a întors, b tându-se în piept".
Textul nu sugereaz poc in a martorilor, întrucât Luca nu folose te termenul
metanoia", ci hypostrepho", care arat un simplu act de întoarcere acas .
2) Clarificarea con inutului textului: Care este ideea central a textului? Chiar
dac ideea central a textului nu este i ideea de baz a predicii (de i este indicat
ca acestea s corespund !), predicatorul trebuie s clarifice con inutul textului.
3) Descoperirea detaliilor importante ale textului: F r aceasta, predica va fi s rac
în idei biblice, sau se va dilua cu detalii inexistente în text. Detaliile descoperite
trebuie interpretate corect i apoi folosite în argumentare i în aplicare.

8
Note: Sec iunea Elemente de hermeneutică din Anexa acestui curs prezint metodologia
unui studiu biblic individual pe textul predicii.
Dup terminarea studiului biblic individual pe textul predicii, predicatorul trebuie s
consulte i alte materiale (dic ionare, enciclopedii, comentarii, c r i de referin ), pentru a
compara concluziile personale cu cele ale altor interpre i.

CAPITOLUL 7. TITLUL PREDICII

29. Ce rol are titlul predicii?

Titlul predicii:
• treze te aten ia i curiozitatea ascult torilor
• stimuleaz pl cerea de a urm ri predica
• faciliteaz re inerea i identificarea predicii

30. De ce trebuie s se in cont în formularea unui titlu?

Formularea titlului este o art care ine de predicator; totu i, el trebuie s in cont c :
• Titlul trebuie s fie în strâns leg tur cu subiectul predicii: Gen. 22.1-18 - Preţ ul
ascultării.
• Titlul trebuie s fie interesant: 1 Regi 4.25-34 Câştigul pietăţ ii; 1 Cor. 15
Moartea morţ ii.
• Titlul trebuie s fie scurt. Totu i, un titlu dintr-un singur cuvânt poate fi clar, dar
nu i destul de interesant.

31. Ce tipuri de titlu se pot da predicii?

Exist numeroase modele de titluri de predic :
• Titlu sub form interogativ : După moarte, ce va urma?, Unde sunt morţ ii
noştri?, Unde ne vom petrece veşnicia?, Crezi tu lucrul acesta?, De ce pierd unii
cerul?, Unde sunt fra ii mei?, Cine este ca Dumnezeul nostru?
• Titlu sub form imperativ : Caut un om!, Îţ i mai lipseşte un lucru!, Vegheaţ i dar!,
Eu vin curând!, Fi i oameni! , Ştiu în Cine am crezut!
• Titlu sub form afirmativ : La început, Dumnezeu, Ferestre în cer, Cele trei
tribunale, Magnetul universal, Un divorţ fatal, Ultima chemare (Apoc.22:17), Cel
mai mare text din Biblie (Ioan 3:16)
• Titlu ca o expresie urmat de o întrebare: Tineri în dificultate: ce facem pentru
ei?, Adversităţ ile vieţ ii: cum le înfruntăm?
• Titlu sub forma unui subiect compus: Creştinul şi semenii; Semnele timpului şi
Revenirea lui Christos.
• Titlu ca un paradox, un contrast: Când sunt slab, atunci sunt tare!, Iubiţ i de El şi
totuşi bolnavi!, Sfinţ ii suferă şi Isus Se bucură, Începutul sfârşitului, Moartea
mor ii etc.

CAPITOLUL 8. SUBIECTUL PREDICII (S)

32. Ce este subiectul predicii?

9
Subiectul predicii este condensarea la maximum a adev rului central al predicii.
Termenul subiect provine din lat. subiectum care înseamn lucru plasat sub , ceea
ce este pus în discu ie .

Notă: Unii omileticieni fac distinc ie între subiectul predicii i tema predicii. Ex. Mat.
3.1-12 subiectul este Poc in a, iar tema este Necesitatea Poc in ei sau De ce trebuie s ne
poc im. Aceast distinc ie va fi prezentat pe larg în capitolul Predica expozitivă din
acest Curs.

Subiectul predicii sus ine, coordoneaz i subordoneaz structura omiletic a predicii,

33. Ce rol are subiectul predicii?

adic :
• decide adev rul central ce urmeaz a fi prezentat în predic
• constituie suportul de care se in diviziunile principale ale predicii
• delimiteaz materialul inclus în diviziunile secundare

34. Ce factori concur în alegerea subiectului?

Alegerea subiectului este pasul care, în general, decide reu ita sau e ecul predicii.
Aceast alegere se face în baza unuia sau a mai multora dintre factorii urm tori:
• c l uzire direct din partea Duhului Sfânt (uneori, subiectul poate fi primit în
timpul rug ciunii sau p rt iei cu Dumnezeu)
• solicit ri venite din partea credincio ilor din biseric (func ie de nevoile lor)
• decizia predicatorului (în baza unui plan pe termen lung sau a altor criterii)

35. De ce trebuie inut cont în alegerea s ubiectului?

Sugestii în alegerea subiectului:
• s aib con inut biblic (amvonul nu este pentru dezbateri politice, sociale,
tiin ifice etc.)
• s fie actual i relevant (s ofere solu ii biblice la nevoile actuale ale
ascult torilor)
• s fie accesibil (în general, ascult torii nu sunt teologi, ci oameni simpli, cu nevoi
reale)
• s fie decent (chestiunile sensibile nu se dezbat în public, ci în grupuri de studiu
adecvate)
• s fie potrivit cu ocazia cu care se predic (s rb torile i evenimentele speciale cer
predici ocazionale adecvate)
• s nu aib un grad de dificultate peste cuno tin ele i experien a predicatorului
(conteaz i vârsta predicatorului)

CAPITOLUL 9. PLANUL DE PREDIC

36. Ce este planul de predic ?

Planul de predică este schi a care prezint structura omiletic a predicii. Aceast schi
trebuie s con in în mod obligatoriu: textul, titlul predicii, introducerea, propozi ia,
diviziunile principale, diviziunile secundare i încheierea. În plus, pe planul de predic

10
pot fi notate: propozi iile de tranzi ie, pildele i aplica iile (nu narate, ci doar câteva
cuvinte pt. identificare), scurte citate etc.

Planul de predic poate fi redat astfel:

TITLU _____________________________________________________________
TEXT _____________________________________________________________
INTRODUCERE _____________________________________________________

PROPOZI IA _______________________________________________________
PROPOZI IE DE TRANZI IE _________________________________________

I. DIVIZIUNE PRINCIPAL ___________________________________________

1. Diviziune secundar
_____________________________________________________
2. Diviziune secundar
_____________________________________________________

PROPOZI IE DE TRANZITIE ___________________________________________

II. DIVIZIUNE PRINCIPAL __________________________________________

1. Diviziune secundar _____________________________________________
2. Diviziune secundar _____________________________________________
3. Diviziune secundar _____________________________________________

PROPOZI IE DE TRANZI IE __________________________________________

ÎNCHEIERE __________________________________________________________

37. Ce se recomand în leg tur cu planul de predic ?

Câteva recomand ri practice:
• formatul planului de predic s fie pu in mai mic decât pagina Bibliei
• scrisul s fie cite , cu eventuale prescurt ri, semne conven ionale, diferite culori
• scrisul s nu fie prea înghesuit, pentru a permite eventuale intercal ri
• planul s con in data i locul inerii predicii
• planurile de predic s fie p strate (în plicuri, fi iere, pe subiecte sau pe texte),
pentru a putea fi refolosite la nevoie

CAPITOLUL 10. INTRODUCEREA PREDICII

38. Ce scop are introducerea?

Introducerea are un scop pe cât de important, pe atât de precis:
• s capteze aten ia ascult torilor (stabilirea leg turii cu ascult torii)
• s scoat la lumin nevoile ascult torilor (transformarea aten iei involuntare în
aten ie voluntar : Aceast predic m prive te pe mine! )

11
 • s indice direc ia predicii (dirijarea aten iei ascult torilor spre subiect
J. Oman consider c „chiar dacă subiectul tău nu, dar auditoriul tău are nevoi de
introducere”.

39. Ce se poate spune în introducere?

Omileticianul L.J. Ogilvie sugereaz 10 posibilit i pentru o introducere:
1) o experien pe rsonal scurt , urmat de o aplica ie imediat la predic
2) o istorisire real din via a de fiecare zi, urmat de aplica ia practic la predic
3) o anecdot sau o parabol din via sau din istorie, care s duc la în elegerea ideii
centrale a predicii
4) o enun are a unei propozi ii din textul citit, care sumarizeaz con inutul predicii
5) o referin cu caracter de simpatie fa de o nevoie care exist în adunarea local ,
urmat de o fraz de tranzi ie spre mesajul predicii
6) o istorie sau un eveniment biblic prezentate dramatic, urmate de o aplica ie la
mesaj
7) o enun are direct a unui eveniment contemporan cu impact între oameni, urmat
de aplica ia la textul biblic
8) o întrebare adresat direct, care vizeaz majoritatea ascult torilor
9) un adev r din paragraful citit, enun at direct
10) un eveniment care nu s-a stins din memoria audien ei, reamintit i aplicat la text

Notă: Lista poate fi extins , ca de pild : un citat interesant, o cugetare, un vers, un

paradox, un obicei deosebit, o statistic ocant , un sondaj de opinie etc.

40. Cum poate fi formulat o introducere?

G. Batson sugereaz patru pa i de urmat în formularea unei introduceri:
1) propozi ia de început (similar cu titlul unui articol de revist )
2) exemple din via care confirm propozi ia de început (scurte, f r detalii inutile)
3) explicarea din perspectiva predicii (îndreapt aten ia de la exemple la text)
4) propozi ia predicii (anun adev rul central i precizeaz direc ia predicii)

Exemplu: Mat.7.7-11: Pute i fi siguri c unele lucruri pe care le face i vor da

rezultate, ca, de pild , plantarea unei gr dini. Tot a a, trebuie s tim c în via a noastr
spiritual , rug ciunea aduce cu siguran rezultate.

41. Cum trebuie s fie o introducere?

O introducere reu it trebuie s fie:
• potrivit (cu textul, ocazia, ascult torii)
• personal (adresare direct , nu academic , abstract )
• simpl (f r un plan de idei, f r explica ii greoaie sau paranteze)
• interesant (primele 25 de cuvinte sunt decisive!)
• realist (s nu promit ce nu poate oferi, dar nici fals modestie!)
• pertinent (f r scuze inutile, elemente laudative sau def im toare)
• variat (tiparele sau repetarea în introducere sunt absolut fatale!)
• scurt (cam 5 minute la o predic de 30-40 minute)

12
„O introducere trebuie să fie suficient de lungă ca să capteze atenţ ia, să prezinte nevoile
şi să-i orienteze pe ascultători spre subiect, spre idee sau spre primul punct. Până când
n-a făcut aceasta, introducerea este incompletă; după aceasta, introducerea este prea
lungă” (H.W. Robinson).

CAPITOLUL 11. PROPOZI IA DE TRANZI IE (PT)

42. Ce este propozi ia de tranzi ie?

Propoziţ ia de tranziţ ie este un tip special de propozi ie care leag introducerea predicii de
corpul s u, diviziunile între ele, precum i corpul predicii de încheiere. Ea are menirea de
a conduce pe ascult tori de-a lungul predicii f r nici o întrerupere în comunicare, putând
fi comparat cu tendoanele care leag oasele scheletului.

Notă: Corpul predicii este partea central a predicii, cea mai consistent , care dezvolt
subiectul propus folosind explica ii, argumente, ilustra ii i aplica ii.

43. Cum se poate formula o propozi ie de tranzi ie?

Exist mai multe moduri de a formula o astfel de propozi ie. În general, propozi ia de
tranzi ie folose te acel cuvânt-cheie care apare în propozi ia predicii.
Exemple:
P: Fiecare persoan trebuie s se nasc din nou (DE CE?)
PT: S analiz m MOTIVELE pentru care fiecare persoan trebuie s se nasc din nou

P: Noi putem birui ispita (CUM?)

PT: Acum, s ne îndrept m aten ia spre MODURILE în care putem birui ispita

P: Noi trebuie s ne preg tim pentru venirea Domnului (DIN CE CAUZ ?)

PT: Noi trebuie s ne preg tim pentru venirea Domnului din cauza urm toarelor
EVENIMENTE

P: Noi putem cunoa te voia Domnului (CUM?)

PT: Noi putem cunoa te voia Domnului prin urm toarele ÎNDRUM RI

Referindu-ne la acelea i exemple, atunci când PT leag diviziunile principale între ele,
se poate formula dup modelul urm tor: Al doilea motiv pentru care fiecare persoan
trebuie s se nasc din nou este... sau: Un alt mod prin care putem birui ispita este... .

Notă: P = propozi ia predicii (vezi detalii în cap. Predica expozitivă)

CAPITOLUL 12. DIVIZIUNILE PREDICII

44. Ce sunt diviziunile predicii?

13
Diviziunile predicii sunt segmentele care dezvolt propozi ia unei predici. Ele se clasific
în diviziuni principale i diviziuni secundare (numite i subdiviziuni). De i predica
prezint o idee central unitar , ideea trebuie divizat în timpul expunerii.

45. Ce rol au diviziunile predicii?

În raport cu predicatorul:
• Diviziunile favorizeaz claritatea gândirii predicatorului, ajutându-l:
- s organizeze gândurile predicii, recurgând la logic , unitate, propor ie
- s împart con inutul predicii pe segmente, u urând repartizarea
explica iei, argument rii, ilustr rii i aplic rii
- s evite digresiunile (abaterile de la subiect)
- s re in mai u or planul predicii
• Diviziunile favorizeaz unitatea gândirii predicatorului: Predica se deosebe te de
studiu biblic în primul rând prin unitatea conferit de propozi ia predicii. Unitatea
este esen ial în construirea unei predici. Diviziunile împart propozi ia predicii,
dar nu-i distrug unitatea; din contr , ele îl ajut pe predicator s descopere i s
sistematizeze toate argumentele din text, care sus in propozi ia. Aducând mai
multe argumente, propozi ia r mâne unitar i demn de crezare.
• Diviziunile ajut predicatorul s re in punctele principale ale predicii: O predic
dezorganizat , lipsit de diviziuni, îl oblig pe predicator s - i a inteasc privirile
mai mult c tre noti e decât c tre ascult tori. Organizarea predicii pe diviziuni îl
ajut pe predicator s re in u or planul predicii i, dac este cazul, s g seasc o
informa ie din prima privire pe plan.

În raport cu ascultătorii:
inând cont c ascult torii nu au în fa a lor planul de predic , diviziunile le sunt de un
real folos, întrucât:
• Diviziunile clarific ascult torilor punctele principale ale predicii: Diviziunile
bine întocmite i anun ate de predicator îi ajut pe ascult tori s vad adev rul
întreg. Ei pot realiza rela ia fiec rei diviziuni cu întregul, precum i progresia lor
în expunerea propozi iei predicii.
• Diviziunile ajut pe ascult tori s re in ideile majore ale predicii: Ascult torii î i
vor aminti ceva mai mult decât c a fost o predic bun ! ; ei î i vor aminti cel
pu in ideile expuse în fiecare diviziune principal .

46. Cum trebuie formulate diviziunile principale (DP)?

Diviziunile principale trebuie:
• s porneasc de la subiectul/propozi ia predicii - fiecare diviziune trebuie s
contribuie la dezvoltarea sau la studiul detaliat al propozi iei predicii, recurgând la
argumente biblice adecvate
• s fie în întregime distincte una de alta - s recurg la versete biblice diferite, cu
con inut distinct
• s fie aranjate progresiv - textul i subiectul predicii nu impun de la sine ordinea
diviziunilor principale, ci ele trebuie aranjate astfel încât s asigure progresia
gândirii predicatorului, într-o anumit ordine:
- în ordinea importan ei diviziunilor - asigurând predicii dinamic i apogeu

14
 - în ordinea logic , cronologic , geografic etc.
- în ordinea cerut de rela ii de tip cauz -efect, de compara ii, contraste etc.
- în ordinea cerut de anumite întreb ri - ce? de ce? pentru ce? cum? etc.
- în ordinea cerut de con inut - diviziunile negative înaintea celor pozitive
• s dezvolte i s valideze declara ia din propozi ia predicii - când propozi ia
predicii con ine o declara ie controversat , DP trebuie s aduc dovezi clare i
suficiente în vederea valid rii propozi iei, deoarece dovezile insuficiente sau
obscure produc impresia de predic neterminat i f r putere de convingere
• s con in fiecare câte o singur idee de baz fiecare DP trebuie dezvoltat ca o
unitate în sine
• s fie formulate ca o propozi ie complet - un cuvânt sau o expresie, oricât de
sugestive ar fi ele, nu pot exprima decât o parte a ideii atât cât poate exprima o
singur limb la un ceasornic!
• s fie formulate în mod similar - a ezate una sub alta, diviziunile seam n prin
ablonul dup care sunt construite: repet propozi ia predicii, substantiv sub
substantiv, verb sub verb, prepozi ie sub prepozi ie etc.
• s fie urmate de unul sau mai multe versete biblice imediat dup enun area unei
DP, trebuie precizat versetul (versetele) din care este extras . Versetele constituie
autoritatea din spatele diviziunilor, care cucere te încrederea ascult torilor.

Notă: Capitolele care prezint fiecare tip de predic în parte con in mai multe detalii i
exemple privind formularea DP.

47. Câte diviziuni principale trebuie s aib o predic ?

Num rul DP nu este fix, ci depinde de con inutul textului sau de subiectul predicii. În
principiu, predicatorul nu trebuie s omit vreo diviziune de dragul num rului, dar trebuie
s se str duiasc s men in num rul cât mai mic posibil. Num rul preferat este 3, dar el
poate varia (între 2-7).

48. Ce rol au diviziunile secundare (DS)?

Diviziunile secundare (numite i subdiviziuni) au rolul de a explica, a argumenta, a ilustra
i a aplica ideile enun ate în diviziunile principale.
„Diviziunea principală expune adevărul dintr-un pasaj şi atât. Nu spune ce înseamnă
acest adevăr, cum afectează viaţ a de zi cu zi a oamenilor sau cum poate fi aplicat la
nevoile cuiva sau la umblarea sa cu Dumnezeu. Aici intervin diviziunile secundare pentru
a dezvolta diviziunea principală. Ele explică şi aplică adevărul său” (G.Batson).

49. Cum trebuie formulate diviziunile secundare?

Diviziunile secundare trebuie:
• s - i trag originea din diviziunile principale ele se subordoneaz diviziunilor
principale, dezvoltând fiecare câte un aspect ce ine de DP
• s fie simetrice sau bine echilibrate - s urm reasc simetria în cadrul DP de care
depinde
• s fie limitate ca num r o DP nu trebuie s aiba mai mult de 3-4 DS; când se
impune un num r mai mare, acea DP ar trebui împ r it în dou DP

15
 • s urm reasc o anume ordine nu neaparat cea din text, ci cea stabilit de
predicator (vezi ordinea DP)

Note: Nu se recomand o predic mai am nun it de primul nivel de DS decât în situa ii

de analiz foarte minu ioas .
Num rul de ordine al DS nu se men ioneaz în expunerea predicii (pentru a nu fi
confundat cu num rul diviziunilor principale).

50. Cum se pot ob ine diviziunile secundare?

DS se pot ob ine:
• Prin explicarea unui cuvânt sau expresii cheie folosite în enun area DP. Ex: Mat.
3.1-12 în DP Oamenii trebuie să se pocăiască fiindcă Împărăţ ia cerurilor este
aproape, o DS trebuie s explice ce înseamn să se pocăiască.
• Prin expunerea detaliat a versetului din care este extras DP. Aceast procedur
este mai frecvent în cadrul predicilor expozitive.
• Prin folosirea unor interoga ii (cum?, care?, de ce?) puse afirma iei din DP. Ex:
Mat. 7.7-8 din DP Rugăciunea primeşte întotdeauna un răspuns – putem
ob ine diferite DS: CUM primeşte rugăciunea răspuns? (printr-un verset din
Biblie, prin m rturia l untric a Duhului, printr-o alt persoan , prin împrejur ri,
printr-o ac iune direct a puterii lui Dumnezeu); CE răspunsuri primeşte
rugăciunea? (Da, Nu sau A teapt ); DE CE rugăciunea primeşte întotdeauna
răspuns? (pentru c El a promis aceasta, pentru c El Î i ine întotdeauna
promisiunile).
• Prin nararea unei DP care se bazeaz pe o istorisire. Povestirea va ajuta pe
ascult tori s vad adev rul înve mântat în culoarea vie ii de zi cu zi, i nu ca
o afirma ie teologic arid .
• Prin ilustrarea DP. O ilustra iune aduce lumin în DP cu care trebuie s aib o
strâns leg tur (vezi cap. Citatele i ilustra iunile).
• Prin aplicarea adev rului din DP. (vezi cap. Aplica ia i încheierea).

CAPITOLUL 13. DISCU IA PREDICII

51. Ce este discu ia predicii?

Discuţ ia predicii este dezvoltarea corespunz toare a ideilor enun ate în diviziuni. În timp
ce DP alc tuiesc scheletul predicii i arat direc ia în care merge mesajul, discu ia joac
rolul decisiv în atingerea obiectivelor predicii: luminarea min ii, înc lzirea inimii i
înduplecarea voin ei ascult torilor.

52. Ce procedee retorice poate utiliza discu ia predicii?

Discu ia are la îndemân mai multe procedee retorice:
• explicarea
• argumentarea
• citarea
• ilustrarea
• aplicarea

16
Notă: Nu toate aceste mijloace vor fi incluse într-o singur predic ; arta predicatorului
este decisiv în selectarea i ordinea includerii lor în predic .

53. Ce calit i trebuie s aib discu ia predicii?

Discu ia trebuie s întruneasc mai multe calit i:
• unitate
• progresie
• propor ie
• concizie
• claritate
• vigoare
• diversitate etc

54. De unde provin materialele folosite în discu ia predicii?

Materialele pentru discu ie pot fi luate din: Sfânta Scriptur , literatur util , experien
personal , observa ii din realitatea înconjur toare, imaginative etc.

55. Ce se în elege prin explicare?

Explicarea este o procedur retoric folosit în discu ia predicii, care const în expunerea
detaliat a pasajelor biblice care stau la baza predicii. Chiar dac predica nu este tot una
cu studiul biblic, ea trebuie s explice clar i corect Cuvântul lui Dumnezeu.

56. Ce aspecte trebuie abordate în explicare?

Explicarea intuie te i r spunde întreb rilor din mintea ascult torilor, legate de:
• contextul imediat i îndep rtat al pasajului biblic expus în predic
• pasajele corelate (trimiterile)
• limbajul pasajului (construc ii gramaticale, figuri de stil, etimologie etc.)
• contextul istoric i cultural etc.

57. Ce fel de argumente se pot folosi în explicare?

Tipuri de argumente ce pot fi folosite în explicare:
• argumentul biblic cel mai important i care nu este admis s lipseasc din
predic
• argumentul m rturiei apostolii au folosit argumentul Învierii, eveniment la care
au fost martori oculari
• argumentul analogiei pildele Domnului Isus sunt exemple de argumentare
pornind de la fapte bine cunoscute de ascult tori
• argumentul induc iei (de la particular la general): judec ile de acum asupra
anumitor p c to i sunt dovada unei judec i finale asupra tuturor
• argumentul deduc iei (de la general la particular): toat lumea va fi judecat ,
deci i tu!

17
„În predică, argumentele nu au sensul de controversă, dispută, dezbatere sau polemică,
ca în alte domenii. Ele constituie doar o discuţ ie sau o prezentare logică de
raţ ionamente cu putere de convingere” (C.V. Roske).

CAPITOLUL 14. CITATELE I ILUSTRA IUNILE

58. Ce fel de citate se pot folosi în predic ?

În predic pot fi citate:
• scurte fraze memorabile
• declara ii provenind din surse autorizate
• versuri din cânt ri sau poezii
• maxime, proverbe, cuget ri, adev ruri spirituale precise exprimate concis, etc.

Citatele clarific i împodobesc discu ia predicii; atât lipsa, cât i abuzul lor în predic se
simte.

59. Ce rol au ilustra iunile în predic ?

Ilustraţ iunile (de la lat. ilustratio = a arunca lumin asupra unui obiect ) joac rolul
unor ferestre, care las s p trund lumina în predic . Prin aceasta ele:
• atrag i men in viu interesul ascult torilor
• stimuleaz imagina ia, favorizând leg tura predicatorului cu ascult torii
• stârnesc reac ii emo ionale, putând fi folosite de Duhul Sfânt în deschiderea inimii
ascult torilor
• înlesnesc în elegerea adev rului, oferind explica ii i dovezi necesare
• dau actualitate predicii, fiind puntea dintre lumea Scripturii i cea de azi
• produc un efect psihologic recreativ, oferind o pauz intelectual în timp ce
predica este continuat pe plan emo ional
• asigur varietate în predic , atingând toate nivelele de vârst i preg tire.

60. Ce calit i trebuie s îndeplineasc ilustra iunile folosite în predic ?

Ilustra iunile incluse în predic trebuie:
• s fie în leg tur clar cu subiectul predicii
• s fie, pe cât posibil, de mâna întâi (din surs proprie)
• s fie cuviincioase
• s fie u or de în eles
• s fie cât se poate de scurte
• s fie credibile, conving toare
• s fie, de preferin , ilustra iuni comune, obi nuite

„Cu cât sunt mai apropiate de înţ elegerea şi interesul ascultătorilor, cu atât
ilustraţ iunile sunt mai pline de sens şi mai impresionante” (J. Booth).

61. Câte ilustra iuni se pot folosi într-o predic ?

Num rul ilustra iunilor dintr-o predic depinde de lungimea predicii, de lungimea lor etc.

18
În general, 2-3 ilustra iuni sunt suficiente. Dup cum prea multe ferestre d uneaz
rezisten ei unei cl diri, prea multe pilde diminueaz credibilitatea unei predici.

CAPITOLUL 15. APLICA IA I ÎNCHEIEREA PREDICII

62. Ce este aplica ia?

Aplicaţ ia este procedeul retoric prin care predicatorul încearc s - i conving ascult torii
s pun în practic adev rul prezentat în predic . Aplica ia este „concentrarea
adevărurilor predicii asupra ascultătorului, pentru a-i oferi acestuia răspunsuri” (G.
Batson). Scopul fundamental al fiec rei predici trebuie s fie nu informarea, ci
transformarea ascult torilor. Predica nu- i propune s îmbog easc cuno tintele, ci s
schimbe vie ile. „Predica începe acolo unde începe aplicaţ ia” (Spurgeon).

63. Câte aplica ii se recomand într -o predic ?

Exist dou variante privind num rul aplica iilor ce se pot face într-o predic :
1) Mai multe aplicaţ ii – câte una în fiecare DP, dup explicare i argumentare. Acest
model, recomandat pentru predica expozitiv care con ine o cantitate
considerabil de exegez , poate transforma o expunere arid , rece, într-un mesaj
cald, vital.
2) O singură aplicaţ ie - extras din ideea central , f cut în încheiere, când
predicatorul, asemenea unui avocat, cere un verdict. Acest model este recomandat
pentru predica topic sau pentru predicile construite sub forma unui discurs
progresiv, ale c ror DP sunt aranjate progresiv, ultima DP fiind rezervat
aplica iei.

Notă: Ambele modele de aplica ie pot da rezultate excelente, func ie de situa ie ; uneori
sunt mai eficiente alicele de plumb, alteori glontele.

64. Ce se cere de la predicator pentru a face o aplica ie reu it ?

Pentru o aplica ie reu it , pe lâng buna preg tire a predicii, predicatorul trebuie:
• să-L cunoască bine pe Dumnezeu: Cu cât predicatorul Îl cunoa te mai bine pe
Dumnezeu, cu atât mai clar le poate spune oamenilor ce cere Dumnezeu de la ei.
„Ascultătorii nu aud o predică, ei aud un om!” (H.W.Robinson). C ci predicarea
înseamn „adevăr exprimat prin personalitate” (W.A.Quayle).
• să cunoască bine vremea sa: David a slujit celor din vremea lui (Fapte 13.36).
Predicatorul trebuie s cunoasc bine prezentul, pentru a putea oferi solu ii
concrete la situa iile actuale.
• să cunoască bine natura umană: Oamenii sunt foarte diferi i i mereu altfel, dar
nevoile lor sunt foarte asem n toare i mereu acelea i. Predicatorul trebuie s
ofere solu ia lui Dumnezeu potrivit cu nevoile spirituale, emo ionale i fizice ale
ascult torilor s i.
• să cunoască bine auditoriul său: Cunoa terea reciproc face din aplica ia predicii
leacul de care are nevoie fiecare ascult tor. Rela iile calde sunt sursa cunoa terii;

19
 Pavel î i cuno tea atât de bine ascult torii, încât le putea declara: v port în
inima mea (Fil. 1.7).
• să cunoască bine arta expunerii naturale: Dac predicatorul nu este el însu i, nu
este predicator! Aceasta înseamn atât originalitate, cât i naturale e. Vocea de
amvon trebuie s -i fie vocea de fiecare zi; nimic artificial în emo ii, nimic fals în
declara ii. Numai a a aplica ia predicii va deveni ceva natural pentru ascult tori.
• să cunoască bine dependenţ a de Duhul Sfânt: La amvon, predicatorul trebuie s
transpire, ca i când totul ar depinde de el, dar i s respire, ca i când totul ar
depinde de Duhul Sfânt.

65. Cum trebuie s fie o aplica ie reu it ?

O aplica ie reu it trebuie s fie:
• personal
• simpl
• clar
• formulat ca ac iune, i nu ca dorin sau ca imperativ
• pl nuit pentru un timp scurt
• m surabil

Aplica ia poate cere: un adev r de acceptat, o idee de corectat, o atitudine de schimbat, o

activitate de realizat, etc.

66. Ce este încheierea predicii?

Încheierea este partea final a unei predici, punctul culminant al concentr rii
predicatorului, în efortul de a ob ine r spunsul a teptat din partea ascult torilor.
Termeni sinonimi:
• concluzie (lat. conclusio = împresurare a unei cet i, sfâr it)
• peroraţ ie (lat. peroratio = încheiere a unui discurs)
• epilog (gr. epilogos = propozi ie care se adaug pentru a l muri ceva, concluzie)

67. Ce scop are încheierea?

Scopul încheierii nu este s pun cap t predicii, ci s ajung la o concluzie, la un
sentiment de finalitate. Încheierea trebuie s ating dou obiective:
• s fixeze în mintea ascult torilor scopul predicii
• s determine pe ascult tori s r spund la acest scop

Luther prefera încheierile surpriz , obi nuind s taie firul ideilor cu cuvinte ca: Pentru
ast zi ajunge!"

Scopul predicii este enun area ac iunii cerut de o predic , în vederea ob inerii unui
68. Ce este scopul predicii?

r spuns din partea ascult torilor. În timp ce subiectul/propozi ia enun adev rul, scopul
enun ac iunea cerut de adev r. Scopul predicii este s schimbe adev rul predicat în
adev r aplicat. Dac n-o face, predica nu are scop! Dac nu are scop, predica nu merit
predicat !

20
Notă: Cap. Predica expozitivă prezint procedura de stabilire a scopului predicii.

69. Care sunt cele mai frecvente tipuri de încheiere?

Cele mai frecvente tipuri de încheiere sunt:
1) sumarizare - repetarea ideilor principale, în scopul fix rii predicii i aplica iei
2) ilustrare - folosirea unei ilustra ii, în scopul oferirii unui model de aplica ie
3) aplicare - prezentarea unei aplica ii ca model, în scopul imit rii ei
4) vizualizare - zugr virea pericolului poten ial, în scopul evit rii celui real
5) obiecţ ie - confruntarea obiec iilor ascult torilor, în scopul întoarcerii la Cuvânt
6) îmbărbătare, încurajare - motivarea cu patos , c tre ac iuni morale i spirituale
7) rugăciune - apelarea la Dumnezeu, ca Sprijin în împlinirea aplica iei
8) versificare - sensibilizarea prin versuri, în acord cu aplica ia propus
9) textualizare - citarea unui pasaj, oferind Scripturii ultimul cuvânt

Notă: Indiferent de tipul de încheiere ales (func ie de predic , de ascult tori i de

predicator), aceasta trebuie s proclame scopul predicii i s insiste asupra împlinirii lui.

70. Ce ar trebui evitat în încheiere?

Numero i predicatori respect câteva NU-uri în încheiere:
• nu încheie cu amenin ri, sem nând panic i dezn dejde
• nu introduc material nou în încheiere, ca post scriptum sau ca alt predic
• nu sfâr esc predica f r a face o încheiere sesizabil
• nu fac mai multe încheieri (anun ul ultimul gând impune imediat oprirea)
• nu lungesc încheierea, dup ce au promis sau au pornit a o face
• nu promit lucruri mari pentru data viitoare (numai Domnul tie viitorul!)
• nu închid Biblia înainte de vreme, ca apoi s-o redeschid
• nu solicit decizii vizibile de predare, dac nu au confirmarea Duhului

71. Ce mai trebuie tiut despre încheiere?

Formularea încheierii este o art perfectibil . Câteva sugestii pentru îmbun t irea
calit ii încheierii:
• încheierea trebuie s fie scurt (cam o zecime din predic )
• încheierea trebuie s fie simpl
• ultimele cuvinte ale încheierii trebuie s fie memorabile

CAPITOLUL 16. CLASIFICAREA PREDICILOR

72. Cum se pot clasifica predicile?

Predicile se pot clasifica dup mai multe criterii, astfel:
• dup structura predicii - predici deductive
- predici inductive
- predici tez -antitez -sintez
• dup conţ inutul pasajului din Scriptur - predici doctrinare
- predici biografice etc.
• dup raportarea la text - predici topice

21
 - predici textuale
- predici expozitive

Notă: Acest curs urmeaz clasificarea dup ultimul criteriu, prezentând în continuare cele
3 tipuri de predic : topic , textual i expozitiv .

73. Care sunt deosebirile esen iale dintre cele 3 tipuri de predic ?
Prezentare comparativ (extras din Predica expozitivă de G. Batson):

TIPUL PREDICII EXPUNEREA PASAJ/VERSETE DIVIZIUNI PRINCIPALE

EXPOZITIV Detaliat Pasaj de minim 3 v. Din acela i pasaj

TEXTUAL Par ial Unul sau dou vers. Din acela i pasaj

TOPIC Pu in Versete din mai Din idei apar inând

multe pasaje subiectului ales

CAPITOLUL 17. PREDICA EXPOZITIV

74. Ce este predica expozitiv ?

Predica expozitivă este expunerea detaliată şi aplicaţ ia a trei sau mai multe versete ale
Scripturii, care scot în evidenţ ă toate diviziunile principale ale predicii şi care se
construieşte în jurul unei idei centrale sau a unei propoziţ ii (G. Batson).

Acest tip de predic a fost preferat de Domnul Isus, de apostoli i de marii predicatori ai
tuturor timpurilor, pentru c expune (adic , explic i interpreteaz ) ascult torilor textul
Scripturilor.

75. Ce nu este predica expozitiv ?

Predica expozitiv nu este:
1) Un comentariul detaliat. Comentariul const în abordarea exegetic a unui pasaj
biblic, verset cu verset, cu scopul de a l muri semnifica ia textului. În general,
expozitorul acord importan egal fiec rui verset, men inând ordinea lor din
pasaj. Comentariul biblic nu impune obligativitatea aplica iei. În ciuda unor
asem n ri cu predica expozitiv , comentariul nu poate fi considerat un tip de
predic , pentru c nu are cel pu in dou elemente esen iale ale predicii: propozi ia
sau ideea central i diviziunile.
2) O omilie. Omilia biblic este o prezentare verset cu verset a unui pasaj biblic, dar
mai simpl , f r exegez . Ea se rezum la câteva gânduri sau îndemnuri din text,
f r a analiza rela ia p r ilor cu întregul. Fiind lipsit de orice structur omiletic ,
omilia nu are unitate, coeziune. Din cauza multelor ei limit ri, omilia nu este
competitiv .

76. Care sunt elementele esen iale ale predicii expozitive?

22
Defini ia lui G. Batson relev 5 elemente esen iale:
1) Expunerea detaliată. A expune (lat. exponere ) înseamn a explica , a
dezv lui în elesul , a r sfira ceea ce pare strâns laolalt . Expunerea detaliat
cere explicarea cuvintelor i a expresiilor cheie, precum i a versetelor care
necesit l muriri.
2) Aplica ia. În contextul predicii, aplica ia poate fi definit drept „concentrarea
adevărurilor predicii asupra ascultătorului, pentru a-i oferi acestuia răspunsuri”
(G. Batson). Ideea central a predicii expozitive trebuie s fie aplicat de Duhul
Sfânt întâi în via a predicatorului i apoi în via a ascult torilor.
3) Diviziunile principale. Obligatoriu, toate diviziunile principale ale unei predici
expozitive apar in aceluia i text. O singur predic poate s expun i s aplice un
singur text biblic. Fiecare text con ine propria sa idee central , care este
dezvoltat de diviziunile principale.
4) Textul biblic. O predic expozitiv cere minim 3 versete consecutive, pentru a
putea asigura necesarul formul rii ideii centrale i diviziunilor. Lungimea
pasajului este un element de diferen iere dintre predica textual (1-2 versete) i
predica expozitiv (minim 3 versete).
5) Propozi ia. Propoziţ ia este ideea centrală în jurul căreia se organizează
întreaga predică (G. Batson). Propozi ia leag diviziunile principale ale predicii
i d unitate structurii acesteia.

Notă: G. Batson este de p rere c propoziţ ia i ideea centrală sunt sinonime.

77. De ce este atât de important predica expozitiv ?

Predica expozitiv este cel mai important tip de predic , pentru c :
• Prezint Cuvântul lui Dumnezeu a a cum a fost scris. Adic , spune exact ceea ce a
inten ionat scriitorul biblic s comunice, punând accent pe în elegerea cadrului
istoric i cultural în care a tr it scriitorul, precum i a scopului pasajului respectiv.
• Folose te mai mult material din Scriptur . Pe lâng faptul c folose te un text mai
lung, acesta este expus pe tot parcursul predicii: din el se formuleaz ideea
central i diviziunile predicii.
• Explic Cuvântul lui Dumnezeu în profunzime. Expunerea detaliat recurge la
context, la cadru istoric i cultural, la explica ia cuvintelor i expresiilor cheie etc.

78. Care sunt pa ii parcur i în alc tuirea unei predici expozitive?

G. Batson sugereaz 8 pa i:
1) descoper subiectul
2) alege o tem
3) scrie o propozi ie
4) alc tuie te o propozi ie de tranzi ie
5) formuleaz diviziunile principale
6) dezvolt diviziunile secundare
7) alc tuie te introducerea
8) alc tuie te o încheiere

79. Ce este subiectul predicii expozitive?

23
Subiectul este un domeniu de adev ruri, general, vast, care con ine multe idei, pentru
multe predici. Ex: poc in a, credin a, na terea din nou, sfin irea, rug ciunea, postul,
încerc rile, p rt ia cre tin , umplerea cu Duhul Sfânt, a doua Venire etc.

80. Cum se descoper subiectul predicii expozitive?

Subiectul exist deja în textul ales. El nu trebuie luat din alt parte, ci doar descoperit,
prin:
• Citirea textului, pân când majoritatea ideilor scot la lumin un domeniu general
de adev ruri.
• Observarea cuvintelor-cheie care se repet ; cel mai proeminent dintre ele poate fi
chiar subiectul.
Exemple:
• Text: Mat.2.1-12; Subiect: Închinarea
Subiectul nu poate fi Magii, pentru c acesta nu desemneaz un domeniu de
adev ruri general, vast, care s con in multe idei, pentru multe predici. În
schimb, Închinarea îndepline te condi iile cerute de defini ia subiectului.
• Text: Rom. 13.8-10; Subiect: Dragostea
Acest termen se repet i este un adev r general, vast, care poate oferi idei i
con inut pentru multe predici.

Tema este un adev r specific, restrâns, ce con ine o singur idee, pe care o dezvolt acea
81. Ce este tema predicii expozitive?

predic . Ex: Subiectul Pocăinţ a con ine o mul ime de idei, care pot constitui tot atâtea
teme de predic : Ce este pocăinţ a? De ce este necesară? Cum se poate obţ ine? Ce
beneficii oferă? etc.

82. Ce rol are tema predicii expozitive?

Tema este decisiv într-o predic expozitiv , pentru c :
• ea controleaz direc ia în care se îndreapt predica (ca i locomotiva unui tren)
• ea controleaz modul în care este construit predica (formularea i aranjarea
diviziunilor principale)

Un subiect este prea vast pentru a fi tratat într-o predic expozitiv . De aceea este esen ial
ca predicatorul s aleag o singur tem pentru predica sa.

i alege tema, predicatorul trebuie:

83. Cum se alege tema predicii expozitive?
Când î
• s cear c l uzirea Duhului Sfânt, întrucât a alege tema înseamn a alege predica
• s observe dac tema aleas îi poate oferi materialul pentru DP ale predicii sale

84. Cum se poate formula o tem ?

G. Batson propune urm toarea procedur de formulare a temei:
SUBIECT + CUVÂNT SAU EXPRESIE = TEM

El sugereaz 4 cuvinte sau expresii ce se adaug subiectului, pentru a ob ine o tem :

(1) Expresia interogativă „De ce?”:

24
 Ex: Subiect + De ce? = Temă
Mat. 7.7-11 Rug ciunea De ce trebuie s ne rug m?
Evr. 11.1-6 Credin a De ce este necesar credin a?
Mat. 18.15-35 Iertarea De ce trebuie s iert m?
Iac. 1.2-4 Încerc rile De ce apar încerc rile?

(2) Interogaţ ia „Cum?”

Ex: Subiect + Cum? = Temă
Iac. 1.13-15 Ispita Cum lucreaz ispita?
Lc. 18.1-8 Rug ciunea Cum trebuie s ne rug m?
1 Pet. 4.12-19 Suferin a Cum s facem fa suferin ei?
Mat. 6.25-34 Îngrijorarea Cum s învingem îngrijorarea?

(3) Un cuvânt-cheie:
Ex: Subiect + Cuvânt cheie = Temă
Mat. 6.9-13 Rug ciunea Principii din rug ciunea domneasc
1 Cor. 13-4-7 Dragostea Caracteristici ale dragostei
2 Cor. 7.8-13 Poc in a Dovezi ale adev ratei poc in e
Mat. 15.21-28 Credin a Semne ale credin ei mari

Notă: Prin cuvânt-cheie , se în elege un substantiv multiplu, care apare în fiecare DP.
Ex: alternative, aspecte, avantaje, bariere, calit i, cauze, condi ii, consecin e, criterii,
direc ii, efecte, expresii, factori, gre eli, instruc iuni, întreb ri, judec i, lec ii, legi,
manifest ri, metode, moduri, obiec ii, obstacole, pa i, p reri, pericole, porunci, privilegii,
probe, promisiuni, r spl i, r spunsuri, reguli, rezultate, semne, surse, tendin e, tr s turi,
valori etc.

(4) Un cuvânt (frază )limitativ(ă):

Ex: Subiect + Cuvânt limită = Temă
Mat. 6.25-34 Îngrijor rile Biruind îngrijor rile (Cum?)
1 Tes. 5.4-11 Revenirea Sa Pregătit pentru Revenirea lui Christos (Cum?)
Iac. 1.22-25 Cuvântul S u Ascultând eficient Cuvântul lui Dumnezeu (Cum?)

Notă: Un cuvânt limitativ poate fi un gerunziu (ex.: biruind, trecând, urm rind), un
participiu (ex.: pregătit, alarmat, mul umit), un adverb (ex.: eficient, normal, dispus) etc.

85. Ce este propozi ia predicii expozitive? (P)

„Propoziţ ia este un simplu anunţ al subiectului (temei) pe care predicatorul îşi propune
să-l dezbată, dezvolte, dovedească şi explice în mesaj” (J. Braga). Propozi ia predicii
este principala lec ie spiritual , adev rul atemporal al predicii, expus într-o simpl
propozi ie declarativ .

86. Ce rol are propozi ia predicii expozitive?

Propoziţ ia expune ideea centrală a unei predici şi apo, organizează predica în jurul
acesteia (G. Batson). A adar, P are rol:

25
 1) În expunerea predicii: P prezint clar, ideea central a predicii. Ea anun direc ia
în care se îndreapt predica, r spunzând ascult torilor la întrebarea: Oare ce va
spune predicatorul din acest text? O P bun câ tig aten ia ascult torilor i îi
ajut s în eleag i s re in scopul predicii.
2) În organizarea predicii: P este temelia structurii predicii. Ea îi indic
predicatorului cum s - i organizeze DP i ce s includ sau s elimine în DS.

87. Ce caracteristici trebuie s aib propozi ia predicii expozitive?

G. Batson arat 4 caracteristici ale propozi iei predicii expozitive:
1) P expune ideea centrală a predicii ca pe un adevăr veşnic, universal. Adev rul
propozi iei se aplic tuturor oamenilor, din toate timpurile. De aceea, el nu trebuie
s con in nume de oameni sau de localit i din Biblie.
Ex: Gen. 3.1-7:
P gre it : Creştinii trebuie să fie atenţ i să nu fie ispiti i ca Adam şi Eva.
P corect : Creştinii trebuie să fie atenţ i la strategiile ispitei.

2) P expune ideea centrală a prediciî într-o singură propoziţ ie. Întrucât propozi ia
predicii con ine o singur idee, ea trebuie redat într-o propozi ie simpl , clar .
Tot ce dep e te aceast propozi ie simpl constituie detalii i d uneaz unit ii
predicii.
Ex: Iac. 1.12-15:
P gre it : Creştinii pot birui ispita şi deveni ucenici mai buni (con ine dou idei).
P corect : Creştinii pot birui ispita.

3) P trebuie să folosească aceeaşi idee ca şi tema predicii.

Ex: Mat. 6.25-34
Tema predicii: Învingerea fricii
P: Orice creştin trebuie să caute mai întâi Împărăţ ia lui Dumnezeu (aceasta poate
fi o diviziune principal , dar nu propozi ia predicii!)
P corect : Orice creştin poate birui frica.

4) Propoziţ ia este întotdeauna anunţ ată unei adunări. P face ca scopul predicii s fie
clar pentru ascult tori. Ea le arat oamenilor ideea central a predicii i ce trebuie
s fac în urma ascult rii predicii respective.

88. Ce tipuri de propozi ie pot fi folosite în predica expozitiv ?

În Ghidul predicilor biblice , Lloyd Perry prezint 3 tipuri de P:
1) O propoziţ ie despre datorie. Prin datorie în elegem o cerin divin , o obliga ie
moral , o responsabilitate. Acest tip de P folose te termeni ca: trebuie, ar trebui,
este necesar, suntem obliga i, suntem datori etc. P despre datorie se folose te cu
teme care implic întrebarea de ce? .
Ex:
Subiectul: Tema: P despre datorie:
Na terea din nou De ce este important ? Orice om trebuie s se nasc din nou
Iertarea De ce trebuie s iertam? Noi suntem datori s iert m pe al ii
Recuno tin a Motive pentru recuno tin Este necesar ca to i s fim recunosc tori

26
M rturisirea Necesitatea m rturisirii Noi suntem obliga i s m rturisim

2) O propoziţ ie despre abilitate. Prin abilitate în elegem un lucru cerut de Biblie, pe

care îl putem face. Acest tip de P folose te termeni ca: putem, suntem în stare,
suntem capabili etc. P despre abilitate se folose te cu teme care implic întrebarea
cum? .
Ex:
Subiectul: Tema: P despre abilitate:
Ispita Cum s biruim ispita? Noi putem birui ispita
Frica Cum s învingem frica? Noi suntem în stare s învingem frica
Trezirea C i ale trezirii spirituale Noi putem experimenta trezirea
Credin a Condi ii ale credin ei Noi ne putem m ri credin a
Du manii Iubindu-ne du manii Noi suntem capabili s ne iubim du manii

3) O propoziţ ie de evaluare. Acest tip de P evalueaz ceea ce se spune în predic i

se poate folosi cu teme de orice tip (de ce?, cum?, cuvânt-cheie, cuvânt limitativ).
Ex:
Subiectul: Tema: P de evaluare:
Încerc rile De ce sunt necesare încerc rile? Încerc rile dezvolt caracterul nostru
Închinarea Cum este adev rata închinare? Adev rata închinare este cea în duh i
în adev r
Zeciuiala Binecuvânt rile zeciuielii Zeciuiala aduce binecuvânt ri
financiare
Rug ciunea Rug ciunea care ob ine Dumnezeu r spunde întotdeauna
r spunsuri rug ciunii sincere

89. Ce este ideea central a predicii expozitive (IC)?

Ideea centrală este tot una cu propozi ia predicii, sus in unii omileticieni. Totu i, putem
admite c IC este mai complex decât P, întrucât prima include i ideile din DP.
Ex:
• Iac. 1.5-8:
T: Cum putem ob ine în elepciunea
P: Noi putem ob ine în elepciunea
IC: Noi putem ob ine în elepciunea cerând-o de la Dumnezeu, cu credin

• Iac. 1.13-15:
T: Modul cum lucreaz ispita
P: Ispita lucreaz dup un anumit tipar
IC: Ispita lucreaz prin dorin , prin momeal i prin voin a uman

90. Ce condi ii obligatorii trebuie s respecte DP ale predicii expozitive?

DP ale predicii expozitive trebuie s respecte cel pu in dou condi ii obligatorii :
1) s fie extrase din textul predicii
2) s dezvolte propozi ia predicii
Ex: Mat. 3.1-12
S: Poc in a

27
T: Necesitatea poc in ei
P: Oamenii trebuie s se poc iasc de p catele lor
PT: Acest pasaj ne arat motivele pentru care oamenii trebuie s se poc iasc de p catele
lor
DP I: Oamenii trebuie s se poc iasc pentru c Împ r ia cerurilor este aproape (v.2)
II: Oamenii trebuie s se poc iasc pentru c Dumnezeu nu accept auto-îndrept irea
(v.7-9)
III: Oamenii trebuie s se poc iasc pentru c judecata este aproape (v.10,12).

Ex: Mat. 6.25-34

S: Îngrijorarea
T: Cum s învingem îngrijorarea
P: Îngrijorarea poate fi învins de copiii lui Dumnezeu
PT: Acest pasaj ne prezint câteva modalit i eficiente pentru a învinge îngrijorarea
DP I: Cre tinul poate învinge îngrijorarea dac î i d seama cât de valoros este în
ochii Domnului (v.26,28-30)
II: Cre tinul poate învinge îngrijorarea dac nu se teme de viitor (v.34)
III: Cre tinul poate învinge îngrijorarea dac va c uta mai întâi Împ r ia lui
Dumnezeu (v.33)

91. Ce se întâmpl când vreuna dintre aceste condi ii nu este

îndeplinit ?
Când vreuna dintre cele dou condi ii obligatorii ale DP nu sunt îndeplinite, p redica nu
mai este expozitiv .
Ex. 1): Mat. 18.21-35 (nu toate DP sunt din text)
S: Iertarea
T: Necesitatea de a ierta
P: Cre tinul trebuie s ierte
DP I: Cre tinul trebuie s ierte pentru c Dumnezeu îi cere aceasta (v.21-22)
II: Cre tinul trebuie s ierte pentru c altfel nici el nu este iertat (Mat. 6.15)
III. Cre tinul trebuie s ierte pentru c Dumnezeu i-a iertat i lui multe (v.24-27)
Notă: Diviziunea a doua nu este din text. Pentru ca predica s fie expozitiv , DP II
trebuie înlocuit astfel: Cre tinul trebuie s ierte pentru c Dumnezeu îi judec neiertarea
(v.34-35).

Ex. 2): Mat. 28.16-20 (DP nu dezvoltă propoziţ ia predicii)

S: Marea Trimitere
T: Împlinind Marea Trimitere
P: Cre tinii pot contribui la împlinirea Marii Trimiteri.
DP I: Scopul Marii Trimiteri (v.19)
II: Puterea Marii Trimiteri (v.18)
III: Promisiunea Marii Trimiteri (v.20)

Note: De i toate DP sunt din text, ele nu dezvolt propozi ia predicii. Pentru ca predica
s fie expozitiv , DP ar fi trebuit s arate cum (modalităţ i) pot contribui cre tinii la
împlinirea Marii Trimiteri.

28
 Cele 3 DP ar putea fi folosite într-o predic expozitiv , cu condi ia ca s
modific m tema i propozi ia predicii, astfel:
T: Evaluând Marea Trimitere
P: Marea Trimitere este conving toare
DP I: Marea Trimitere este conving toare prin scopul ei (v.19)
II: Marea Trimitere este conving toare prin puterea ei (v.18)
III: Marea Trimitere este conving toare prin promisiunea ei (v.20)

92. De unde provin diviziunile secundare ale predicii expozitive?

DS ale predicii expozitive trebuie s origineze din text, f r a fi obligate s se limiteze la
acesta. Ele pot fi extrase:
• din textul predicii, pe cât posibil pentru c specificul predicii expozitive este
expunerea detaliat , analiza am nun it a textului
• din afara textului pentru a explica, argumenta, ilustra, nara sau aplica, dup caz,
ideile din DP (defini ii, argumente, pilde, exemple din via etc).

93. Cum se parcurg practic cei 8 pa i în expunerea predicii expozitive?

Ordinea celor 8 pa i în timpul expunerii predicii difer de ordinea urm rit la întocmirea
planului de predică. În recapitulare, prezent m pa ii în ordinea din expunerea predicii:

TEXT: minim 3 versete consecutive

SUBIECT: domeniul larg, general de adev ruri pe care le subliniaz textul
TEM : ideea-cheie pe care o dezvolt textul în fluxul s u de idei
Restrângerea subiectului pentru a se ajunge la o tem se poate face astfel:
Tema = Subiect + Cum?
+ De ce?
+ Cuvânt cheie
+ Cuvânt limitativ
INTRODUCERE:
1) Propozi ie de început (îndreapt aten ia ascult torilor în aceea i direc ie cu tema)
2) Exemple de propozi ii de început (luate din via a de zi cu zi)
3) Explica ia din perspectiva predicii (schimb aten ia de la exemple de via la text)
4) PROPOZI IE: Formuleaz ideea-cheie a predicii (adev rul central)
Tipuri de P: de datorie, de abilitate, de evaluare

PROPOZI IE DE TRANZI IE: face leg tura între introducere i corpul predicii
CORPUL PREDICII:

DIVIZIUNI PRINCIPALE: dezvolt propozi ia predicii

1) Toate diviziunile principale apar in aceluia i pasaj
2) Ele sunt formulate în aceea i form
3) Ele sunt a ezate în ordinea importan ei
4) Fiecare diviziune principal are o referin biblic

DIVIZIUNI SECUNDARE:
1) Explic expresia sau cuvântul-cheie din diviziunea principal

29
 2) Face exegez detaliat a versetelor de lâng diviziunea principal
3) Aplic un interogativ (de ce? cum? care?) la diviziunea principal
4) Red diviziunea principal realizat pe baza unei povestiri
5) Ilustreaz diviziunea principal
6) Aplic diviziunea principal

ÎNCHEIERE: de mai multe tipuri:

1) Apel direct: prezint scopul predicii, adresându-se fiec rui ascult tor
2) Sumar al diviziunilor principale: folose te adev rul fiec rei diviziuni principale

3) Obiec ie: întâmpin posibilele obiec ii ale ascult torilor, motivându-i s ac ioneze
pentru a motiva oamenii în realizarea scopului predicii

potrivit scopului predicii

4) Aplica ie: ofer ascult torilor c i de realizare a scopului predicii
5) Ilustra ie: povestire care motiveaz ascult torii s r spund la scopul predicii

CAPITOLUL 18. PREDICA TEXTUAL

94. Ce este predica textual ?

O predică textuală este expunerea sau aplicaţ ia unui verset sau două, din care se
evidenţ iază toate diviziunile principale ale predicii şi care se realizează în jurul unei idei
sau al unei propoziţ ii principale (G.Batson).

Predica textual este o predică în care diviziunile principale îşi trag originea dintr-un
text biblic constând din câteva versete. Fiecare diviziune principală este astfel utilizată
ca o sugestie, şi textul furnizează tema predicii” (J. Braga).

95. Ce rol are textul biblic într-o predic textual ?

Textul biblic (compus din câteva cuvinte, dintr-un verset sau din cel mult dou versete)
st la baza întregii structuri omiletice a predicii textuale; el furnizeaz subiectul/tema,
ideea central i diviziunile principale. Doar diviziunile secundare pot fi luate i din alte
texte.

96. Ce rol are subiectul i tema într -o predic textual ?

În general, predicile textuale î i structureaz DP dup text i dup subiect. Tema nu este
la fel de relevant ca la predica expozitiv , dar î i are rolul ei.
Ex: Rom. 12.1 (Schi de J.M. Gray):
TITLU: Gata de jertf !
S: Jertfa
DP I. Ra iunea jertfei: V îndemn dar, fra ilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu
II. Subiectul jertfei: s aduce i trupurile voastre
III. Condi iile jertfei: ca o jertf vie, sfânt , pl cut lui Dumnezeu
IV. Obliga ia jertfei: aceasta va fi din partea voastr o slujb duhovniceasc

97. Cum se formuleaz diviziunile principale ale predicii textuale?

DP se ob in din textul ales, prin aplicarea câtorva proceduri:

30
 1) DP reies din text, amplificând propoziţ ia şi dezvoltând ideea centrală:
Ex: Ezra 7.10
TITLU: Inim dedicat
S: Cuvântul lui Dumnezeu
T: Dedicându-ne Cuvântului
P: Noi trebuie s ne dedic m Cuvântului
IC: Noi trebuie s ne dedic m studierii, împlinirii i înv rii Cuvântului
DP I. Noi trebuie s ne dedic m studierii Cuvântului C ci Ezra î i pusese inima s
adânceasc Legea Domnului
II. Noi trebuie s ne dedic m împlinirii Cuvântului i s împlneasc Legea
Domnului
III. Noi trebuie s ne dedic m înv rii Cuvântului i s înve e pe oameni în
mijlocul lui Israel legile i poruncile

2) DP explică cuvintele textului în mod sistematic:

Ex: Ioan 3.16 (Schi de C.V. Roske):
TITLU: Dumnezeu i omul
DP I. Atitudinea Lui fa de om: Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea
II. Ac iunea Lui pentru om: c a dat pe singurul Lui Fiu
III. Cererea Lui de la om: oricine crede în El
IV. Oferta Lui pentru om s nu piar , ci s aib via ve nic

3) DP accentuează cuvintele textului în mod diferit:

Ex: Ps. 23.1a Domnul este P storul meu
TITLU: Cu Domnul meu
S: Rela ia cu Domnul
T: Caracteristicile rela iei noastre
P. Noi putem avea o rela ie cu Domnul
DP I. Noi putem avea o rela ie protectoare: Domnul este P STORUL meu
II. Noi putem avea o rela ie personal : Domnul este P storul MEU
III. Noi putem avea o rela ie actual : Domnul ESTE P storul meu

4) DP scot în evidenţ ă comparaţ iile sau contrastele din text:

Ex: Evr. 13.5b-6 (DP subliniaz comparaţ ia dintre declara ia lui Dumnezeu i declara ia
credinciosului):
TITLU: Dou angajamente
S: Încrederea în Dumnezeu
T: Manifestarea încrederii
P: Noi trebuie s ne manifest m încrederea în Dumnezeu
DP I. Noi trebuie s ne exprim m încrederea în El acceptând promisiunea Sa v.5
II. Noi trebuie s ne exprim m încrederea în El oferindu-I promisiunea noastr v.6

Ex: Ps. 1.1-2 (DP subliniaz contrastul dintre cele dou aspecte ale caracterului):
TITLU: Omul fericit
S: Caracterul cre tin

31
T: Aspecte ale caracterului
P: Caracterul cre tin se manifest sub dou aspecte
DP I. Aspectul negativ separare fa de cei r i v.1
II. Aspectul pozitiv consacrare fa de Cuvânt v. 2

5) DP scot în evidenţ ă o anume temă din textul dat:

Ex: Ioan 3.16 (DP subliniaz tema Darul lui Dumnezeu)
S: Darul lui Dumnezeu
T: Caracteristicile darului lui Dumnezeu
DP I. Este un dar al dragostei: Fiindc atât de mult a iubit Dumnezeu lumea
II. Este un dar jertfitor: c a dat pe singurul Lui Fiu
III. Este un dar universal: pentru ca oricine
IV. Este un dar condi ionat: crede în El
V. Este un dar etern: s nu piar , ci s aib via ve nic .

Ex: Ioan 3.16 (DP subliniaz tema Aspecte ale planului de mântuire):
DP I. Autorul planului: Dumnezeu
II. Motivul întocmirii planului: Fiindc atât de mult a iubit lumea
III. Pre ul stabilit: a dat pe singurul Lui Fiu
IV. Condi ia impus : oricine crede în El
V. Oferta garantat : s nu piar , ci s aib via ve nic .

98. În ce ordine trebuie prezentate diviziunile principale ale predicii

textuale?
Ordinea DP ale predicii textuale:
• nu este impus de ordinea cuvintelor din text
• trebuie s reflecte progresia c tre scopul predicii
• poate fi: ordine logic , cronologic etc.

99. De unde provin diviziunile secundare ale predicii textuale?

În predica textual , adeseori DP epuizeaz cuvintele textului; de aceea, DS:
• î i extrag materialul din alte texte, dar
• se leag de DP (pe care le explic , argumenteaz , nareaz , ilustreaz sau aplic )

CAPITOLUL 19. PREDICA TOPIC

100. Ce este predica topic ?

Predica topică îşi extrage subiectul dintr-un pasaj al Scripturii, dar îşi dezvoltă
diviziunile principale independent de acesta, conform cu ideile din subiectul ales (D.
Duncan).

Predica topic se mai nume te cu subiect, pentru c DP sunt luate din subiectul pe care
îl trateaz . Acest tip de predic este preferat în cazul predicilor doctrinale.

101. Cum se raporteaz predica topic la textul ales pentru predic ?

32
 Predica topic expune un subiect, nu un text; de aceea ea î i extrage din textul dat doar
subiectul. DP sunt extrase din alte texte biblice (fiecare DP trebuie argumentat
obligatoriu cu cel pu in o referin biblic !) i organizate dup cum dore te predicatorul
s - i prezinte ideile subiectului.

Ex: Lc. 18.1-8

SUBIECTUL: Rug ciunea
DP I. Metode de rug ciune -1 Tim. 2.1
II. Motiva ii pentru rug ciune - Iac. 4.3
III. Marea putere a rug ciunii - Iac. 5.16-18

Notă: Alitera ia (litera M cu care începe fiecare DP nu este obligatorie, dar este de
dorit, întrucât înlesne te re inerea DP).

Ex: Iac. 4.1-3

SUBIECTUL: Rug ciunea
DP I. Cereri cu gând r u - Iac. 4.3
II. Cereri f r credin Iac. 1.6-7
III. Cereri tip borboroseal Mat. 6.7
IV. P catul din inim Ps. 66.18
V. Comportare familial gre it 1 Petru 3.7
VI. Neascultare de Cuvânt Prov. 28.9

Notă: În acest caz, predica topic dezvolt doar o singur tem din subiect: Piedici în
calea rug ciunii)

102. Predica topic are nevoie de o tem ?

Prin defini ie, predica topic expune un subiect. Dar aceast expunere ofer dou op iuni:
1) Tratarea sistematic a întregului subiect, dup modelul unui studiu biblic. În acest
caz, nu putem vorbi de o anume tem a predicii.
2) Alegerea unei singure idei-cheie din subiect i expunerea ei detaliat . Aceast
idee-cheie este de fapt tema predicii.

103. Cum se formuleaz diviziunile principale ale predicii topice?

Predica topic î i deduce DP din subiect, utilizând diverse proceduri:
1) DP pot face o analiză succintă a tuturor ideilor-cheie ale subiectului:
Ex: Satan, marele adversar al credincioșilor
DP I. Originea sa (Ezech. 28:12-17)
II. C derea sa (Is. 14.12-15)
III. Puterea sa (Efes. 6.11-12; Lc. 11.14-18)
IV. Activitatea sa (2 Cor. 4.4; Lc. 8.12; 1 Tes.2.18)
V. Destinul s u (Mat. 25.41

2) DP pot expune detaliat o singură idee-cheie a subiectului:

Ex: Beneficiile Cuvântului
DP I. Ne ofer în elepciunea care duce la mântuire (2 Tim. 3.15)

33
 II. Ne fere te de p cat (Ps. 119.11)
III. Ne asigur cre terea spiritual (1 Petru 2.2)
IV. Ne garanteaz o via reu it (Ios. 1.8).
Notă: În acest exemplu, putem considera c subiectul este Cuvântul lui Dumnezeu, iar
tema este Beneficiile Cuvântului.

3) DP pot trata un subiect prin analogie sau prin contrast cu alte lucruri din Biblie:
Ex: Sarea/Influenţ a sării
DP I. Ca i sarea, m rturia credinciosului trebuie s s reze (Col. 4.6)
II. Ca i sarea, m rturia credinciosului trebuie s purifice (1Tes. 4.4)
III. Ca i sarea, m rturia credinciosului trebuie s - i p streze savoarea (Mat. 5.13)
IV. Ca i sarea, m rturia credinciosului trebuie s produc sete (1 Petru 2.12)

4) DP pot fi obţ inute prin repetarea unui cuvânt sau a unei expresii din Biblie:
Ex: Puterea lui Dumnezeu
DP I. El poate mântui (Evr. 7.25)
II. El poate p zi (Iuda 24)
III. El poate ajuta (Evr. 2.18)
IV. El poate supune (Fil. 3.21)
V. El poate umple cu har (2 Cor. 9.8)
IV. El poate face mai mult decât cerem sau gândim (Ef. 3.20)

5) DP pot fi formulate pornind de la un cuvânt/expresie care apare de mai multe ori

în Biblie:
Ex: „În dragoste”(expresie care se repetă în Efeseni)
DP I. Tr irea în dragoste este prev zut în planul S u (1.4-5)
II. Tr irea în dragoste este posibil când Hristos locuie te în inim (3.17)
III. Tr irea în dragoste trebuie s se manifeste în rela iile noastre cre tine (4,1-2; 4.15)
IV. Tr irea în dragoste are ca rezultat zidirea i cre terea Bisericii (4.16)
V. Tr irea în dragoste are ca model tr irea lui Hristos (5.1-2)

6) DP pot fi o analiză a unuia sau mai multor termeni-cheie din Biblie:

Ex. 1: Iertarea (Fiecare DP redă unul din sensurile termenului în original)
DP I. Aphiemi (de 51 ori în NT) a izgoni (de sub priviri), a îndep rta: Mat. 6.12-15
II. Apoloo (de dou ori în N.T.) a elibera, a dezlega, a ierta: Lc. 6.37
III. Charizomai a trata cu har, a acorda un favor, a ierta: Ef. 4.32; Col. 3.13.

Ex. 2: Am păcătuit! (Fiecare DP redă unul din sensurile termenului/expresiei în diferite

contexte în care apare):
DP I. O expresie a fricii (Faraon: Ex. 9.27;10.16; Acan: Ios. 7.20; imei: 2 Sam. 19.20)
II. O expresie a nesincerit ii (Saul: 1 Sam. 15.24-30)
III. O expresie a remu c rii (Saul: 1 Sam. 26.21; Iuda: Mat. 27.4)
IV. O expresie a poc in ei veritabile (David: 2 Sam. 12.13; Ps. 51.4; Neemia: 1.6; fiul
risipitor: Lc. 15.18,21).

34
Notă: DP trebuie formulate f r a for a sau deforma sensul versetelor prin scoaterea lor
din context; predicatorul este dator s utilizeze citatele potrivit cu scopul inten ionat de
scriitorul biblic.

104. În ce ordine trebuie prezentate diviziunile principale ale

predicii topice?
Ordinea DP în predica topic ine de arta predicatorului. El va ine cont de:
1) Ordinea cerută de întrebări în predicile doctrinale care analizeaz un subiect:
DP I. CE? EXPLICA II (defini ie, explica ii etimologice etc.)
II. DE CE? ARGUMENTE (ra iunea alegerii subiectului, context actual etc.)
III. CUM? ILUSTRARE (mijloace de realizare, exemple etc.)
IV. CE URMEAZ DECI? APLICARE (o aplica ie cerut ascult torilor)

2) Ordinea logică astfel ca ultima DP s ating climaxul:

SUBIECT: Speran a credinciosului
DP I. Este o speran vie (1 Petru 1.3)
II. Este o speran mântuitoare (1 Tes. 5.8)
III. Este o speran sigur (Evr. 6.19)
IV. Este o speran bun (2 Tes. 2.16)
V. Este o speran invizibil (Rom. 8.24)
VI. Este o speran binecuvântat (Tit 2.13)
VII. Este o speran etern (Tit 3.7).

3) Ordinea cronologică cerut uneori de con inutul predicii:

SUBIECT: Domnul Isus
DP I. El este Dumnezeu manifestat în trup (Mat. 1.23)
II. El este Mântuitorul oamenilor (1 Tim. 1.15)
III. El este Regele care vine (Apoc. 11.15)

Notă: DP ale predicii topice mai pot fi prezentate în ordine geografic , în ordinea cerut
de rela ia efect-cauz etc.

CAPITOLUL 20. PREDICILE OCAZIONALE

105. Ce sunt predicile ocazionale?

Predicile ocazionale constituie o categorie special de predici, care expun înv turile
biblice i ale moralei cre tine adecvate ocaziei cu care sunt inute: Cina Domnului, botez
în ap , binecuvântare de copii, c s torie, înmormântare, ordinare de slujitori, dedicare de
loca uri de închinare etc.

106. Ce caracteristici au predicile ocazionale?

Predicile ocazionale necesit :
• un text biblic specific, adecvat evenimentului
• cuno tin e specifice despre situa ie, persoane, loc etc.
• preg tire serioas , inând cont i de componen a ascult torilor

35
 • importan acordat evenimentului, evitând atât rutina, cât i exagerarea
• concizie, inând cont de timpul scurt afectat predicii

107. Ce este predica în aer liber?

Predica în aer liber poate fi considerat o predic ocazional (înmormânt ri, botezuri,
nun i etc), inut în afara cl dirii bisericii. Atât predicatorii vremurilor biblice, cât i cei ai
marilor treziri, au vorbit adesea sub cerul liber.

108. Ce avantaje are predicarea în aer liber?

Predicarea în aer liber are câteva avantaje:
• ofer posibilitatea particip rii unor ascult tori care n-ar intra niciodat într-o
biseric evanghelic
• ofer posibilitatea particip rii unui auditoriu oricât de numeros
• înl tur somnolen a i monotonia ce se pot instala într-o sal

109. Ce dezavantaje are predicarea în aer liber:

Câteva posibile neajunsuri:
• condi ii atmosferice neprielnice (ger, vânt, soare dogorâtor, ploaie)
• vocifer ri, strig te, fluier turi în timpul vorbirii
• aruncarea cu diverse obiecte asupra predicatorului etc.

110. Ce se cere de la un predicator în aer liber?

Predicarea în aer liber cere de la predicator:
• voce bun , clar , puternic (uneori poate lipsi sistemul de amplificare)
• cunoa tere profund a Scripturilor (audien a poate declan a uneori interpel ri
incomode!)
• cuno tin e sumare despre convingerile religioase ale ascult torilor (în scopul
corect rii lor, prin confruntarea cu Scripturile)
• tact în expunerea adev rului biblic (evitând jignirea audien ei i polemica inutil )
• putere de concentrare (predici scurte!) i de ilustrare a predicii
• siguran de sine, naturale e, bun sim i adaptare la public
• via sfânt (mai ales când predicatorul este cunoscut ascult torilor)

111. Ce sfaturi practice pot fi utile unui predicator în aer liber?

Câteva sfaturi practice:
1) Alege i un loc potrivit:
• pe cât posibil, mai ridicat, ca s asigure o bun vizibilitate
• nu împotriva vântului, ci folosind vântul în avantaj
2) Alc tui i planuri simple:
• cu puncte pu ine, de sine st t toare (mul i vin sau pleac pe parcurs)
• cu fraze scurte, vii (evitând adresarea la pers. a III-a)
3) Folosi i ilustra iuni mai multe i, de preferin , scurte
4) Vorbi i cât mai liber posibil (evita i urm rirea vizibil a planului scris)

36
 III. PREDICAREA

CAPITOLUL 21. EXPUNEREA PREDICII

Eficacitatea unei predici depinde de trei factori: cine spune, ce spune i cum spune.
Primul factor se refer cu prec dere la personalitatea predicatorului, al doilea, la
con inutul predicii, iar al treilea, la expunerea predicii.
Sectiunea a III-a (Predicarea) supune analizei i ofer sugestii practice privind arta
expunerii mesajului biblic.

112. Ce importan are felul de expunere a predicii?

Reu ita unei predici depinde de con inutul ei, dar i de felul în care este expus .
În ordinea importanţ ei lor, ingredientele care alcătuiesc predica sunt: ideea, modul de
organizare a predicii, limbajul, vocea şi gesturile. Dar în producerea de impresii,
ordinea se inversează. Gesturile şi vocea se profilează ca fiind cele mai evidente şi mai
determinante. Orice studiu empiric al expunerii şi al efectului ei asupra rezultatelor unei
cuvântări sau predici ajunge la aceeaşi concluzie: felul cum este expusă predica are
foarte mare importanţ ă (H. Robinson).

113. Ce trebuie s fac predicatorul dup ce i -a preg tit planul de

predic ?
Dup întocmirea planului de predic i înainte de sus inerea mesajului, predicatorul are
de f cut înc cel pu in 3 lucruri importante:
1) Mediteaz : - asupra predicii
- asupra actului predic rii (acesta este o jertf adus înaintea lui
Dumnezeu i înaintea lui Isus Hristos - 2 Tim. 4.1)
2) Realizeaz : - mandatul de a predica este un mandat divin
3) Practic : - revizuie te planul de predic foarte minu ios
- roag -te, permi ând inimii s - i însu easc mesajul preg tit
- roag -te, implorând ungerea Duhului în timpul expunerii predicii

Cea mai dificilă fază de după pregătire va fi aşteptarea pentru predică. Timpul dintre
pregătire şi amvon este crucial în felul în care îl vom folosi (L. Gog).

114. Care sunt caracteristicile unei expuneri reu ite?

O expunere eficace trebuie s se caracterizeze prin:
• putere divin
• naturale e
• simplitate
• originalitate
• atractivitate
• spontaneitate
• adaptare etc.

Ce al i factori contribuie la reu ita expunerii predicii?

Expunerea predicii este o art , care poate fi îmbun t it acordând aten ie câtorva factori:
115.

37
stil, gesturi, expresia fe ei, intona ie, inut etc.

CAPITOLUL 22. STILUL PREDICATORULUI

116. Ce este stilul predicatorului?

Alegerea cuvintelor pe care le folosim se numeşte stil. Oricine posedă un stil – fie el
curtenitor, plictisitor, înviorător sau precis – dar, oricare ar fi felul în care mânuim noi
cuvintele, acesta devine stilul nostru... Stilul diferă de la un vorbitor la altul, şi vorbitorul
îşi va modifica stilul în funcţ ie de ascultători şi de ocazie (H. Robinson).

117. Prin ce se caracterizeaz un stil eficient?

H. Robinson spune: Un stil de predică eficient este clar, este direct şi personal, este
vioi .

Eficien a stilului lui Luther consta în faptul c el folosea un limbaj viu, colorat, bogat în
expresii populare, f r artificii (nu era stilist de dragul stilului). Stilul predicilor lui
Calvin era clar, practic i popular.

118. Ce presupune un stil clar?

Un stil clar presupune:
1) O schi clar , care cere:
• anun area ideii centrale a predicii, în introducere
• enumerarea DP (eventual recapitularea lor), folosind tranzi ii clare
2) Propozi ii scurte. R. Flesch sus ine c :
• pe m sur ce lungimea frazei scade, claritatea cre te
• un stil clar va cere o medie de 17-18 cuvinte într-o fraz , i nu va
permite fraze mai lungi de 30 de cuvinte
3) O structur simpl a propozi iei. Aceasta cere urm toarea succesiune:
• subiectul principal
• verbul principal
• complementul principal (unde este cazul)
4) O structur simpl a frazei. Adic :
• întâi se vor construi propozi iile principale
• acestora li se vor ad uga cât mai pu ine propozi ii subordonate ( O nuia
cu frunze pe ea nu ustură - H.W. Beecher).
• o fraz va exprima un singur gând (pentru dou gânduri sunt necesare
dou fraze)
5) Cuvinte simple. Aceasta presupune:
• evitarea jargoanelor (termeni tehnici, specifici limbajului teologic)
• preferarea cuvintelor scurte în locul celor lungi (în versiunea engleza,
73% din cuvintele Ps. 23, 76% din cuvintele rug ciunii Tatăl nostru i
80% din cuvintele din 1 Cor. 13 sunt cuvinte dintr-o singur silab !)
• preferarea cuvintelor bine cunoscute în locul celor mai pu in cunoscute
(nu supraestima vocabularul ascult torilor i nu le subestima inteligen a)

38
Predicatorul trebuie s se fac în eles pe loc i bine. De aceea el trebuie s vorbeasc
foarte clar. Pentru predicator, claritatea este o chestiune morală. Dacă ceea ce
predicăm noi are puterea de a-i atrage pe oameni la Dumnezeu sau de a-i ţ ine la distanţ ă
de El, atunci, de dragul lui Dumnezeu şi de dragul oamenilor, trebuie să fim clari (H.
Robinson).

119. Ce presupune un stil direct i personal?

„Un stil direct și personal presupune că predicatorul le vorbeşte ascultătorilor faţ ă în
faţ ă şi îi cunoaşte pe nume” (H.Robinson). În acest scop, el poate recurge la:
• adresarea direct ( voi sau noi adic voi i eu, împreun )
• adresarea de întreb ri (care arat c vorbitorul i ascult torii se afl fa în fa )

Vorbirea personală, directă, nu trebuie să fie neglijentă. Limbajul unei predici bune
trebuie să fie limbajul elegant şi decent folosit în conversaţ ie (H. Robinson).

120. Ce presupune un stil vioi?

Un stil vioi presupune alegerea acelor cuvinte care stimuleaz sim urile ascult torilor,
ajutându-i s în eleag mesajul.

Cuvintele îi fac pe ascultători să-şi amintească experienţ ele din trecut şi să reacţ ioneze
la cuvintele respective aşa cum au reacţ ionat la acel eveniment. De exemplu, sucurile
gastrice încep să fie secretate atunci când auzim cuvintele „franzelă caldă cu unt” şi se
opresc cu un tremur al corpului când ne gândim la gândacii de bucătărie care se urcă pe
pâine (H.Robinson).

Cum poate fi îmbun t it vivacitatea stilului?

H. Robinson arat c vivacitatea stilului cre te astfel:
121.

1) Folosind din abundenţ ă detalii specifice şi concrete. Specific înseamn explicit

i clar, iar concret înseamn c zugr ve te imagini.
Ex: în loc de produse agricole , spunem concret varz , castrave i i ardei ;
num rul 1.932.475,36 este specific pân la ultimul b nu , dar nu este concret, ca
num rul 50.210 lei de pe factura de telefon.
2) Permiţ ând substantivelor şi verbelor să comunice gândul. Adjectivele i
adverbele numeroase deranjeaz vorbirea i înso esc cuvintele slabe.
Substantivele i verbele puternice stau singure.
Ex: în loc de un om înalt spunem gigant ; în loc de strig puternic spunem
url etc.
Verbele vii, active dau via propozi iilor, pe când verbele pasive absorb via a din
vorbire. Verbele i substantivele trezesc imagina ia atunci când sunt precise.
Ex: s-a târât comunic mai precis decât s-a dus ; a ipat este mai precis
decât a spus .
3) Folosind figuri de stil noi. Metaforele i compara iile produc senza ii în ascult tor
i-i stârnesc imagini vii din experien e tr ite.
Figurile de stil economisesc timp, deoarece cuprind mai mult într-o expresie decât
spune un risipitor de cuvinte într-un paragraf. Noi trebuie să predicăm mesajul etern în
cuvintele de astăzi. De aceea, figurile de stil utilizate trebuie să fie mereu proaspete.

39
Când o comparaţ ie s-a învechit, arunc-o şi adu una proaspătă, care lămureşte ideea şi îi
ţ ine pe ascultători treji” (H. Robinson).

122. Cum poate fi evitat p catul de a vorbi neinteresant?

În mare m sur , limbajul predicatorilor este imprecis, irelevant şi nesemnificativ (D.O.
Soper). H. Robinson prezint calea c tre cuvântul bine îmbr cat :
1) Acordă atenţ ie modului în care foloseşti limba. În conversa iile particulare, nu- i
scoate mintea din func iune folosind expresii care stau nemi cate în loc s salte.
Cultiv alegerea unor compara ii noi i vei descoperi c este mai u or s le
folose ti când predici.
2) Studiază felul în care folosesc alţ ii limba. Când un scriitor sau un vorbitor te
scutur i te treze te, examineaz cum a f cut-o. Întrucât poeziile sunt înc rcate
de compara ii i metafore, studierea versurilor dezvolt un sim pentru limbajul
figurat.
3) Citeşte cu voce tare. Citind cu voce tare, vei realiza dou lucruri: mai întâi, î i vei
îmbog i vocabularul. În al doilea rând, când cite ti lucr ri cu un stil mai bun
decât al t u, î i vor fi imprimate noi tipare de vorbire i expresii creatoare. Î i vei
dezvolta un sim pentru limbajul care creeaz imagini.

CAPITOLUL 23. EXPUNEREA VERBAL (VOCEA)

123. Ce trebuie tiut despre voce?

Vocea este o unealt de lucru pentru predicator. Vocea comunic idei i sentimente:
• prin cuvintele rostite
• prin calitatea vocii (intensitatea, tremurul, înal imea i ritmul vorbirii tr deaz
emo ia, frica, sup rarea, fericirea, oboseala, boala, optimismul etc.)
• prin punctua ia vorbirii (modificarea intona iei, a intensit ii, a ritmului vorbirii
i a pauzei sunt modalit i de a sublinia con inutul)
Predicatorul trebuie s tie c :
• tonul vocii nu trebuie s devin mai înalt când vorbe te mai tare
• vorbire cu falca imobil , cu limba lene sau cu din ii strân i, estompând sunetul,
deranjeaz
• vocea gâfâit care las s -i scape prea mult aer când vorbe te este nepl cut
• vorbirea prea rar i monoton plictise te de moarte
• vorbirea prea repede obose te i poate duce la o sup r toare amestecare a
cuvintelor

Predicatorii „ar trebui să acorde o atenţ ie deosebită cultivării vocii lor. Ei ar trebui să
înveţ e să vorbească nu într-o manieră nervoasă şi grăbită, ci folosind o pronunţ are lentă,
distinctă şi clară, menţ inând muzicalitatea vocii” (E.G. White).

124. Ce trebuie tiut despre intona ie?

Intonaţ ia se referă la mişcările în sus şi în jos pe scară, în registre diferite şi cu
inflexiuni diferite” (H.Robinson).

40
Modific rile în intona ie sunt ca o melodie; monotonia în intona ie este ca o vioar cu o
singur coard . Asemenea culorii pictorului, intona ia predicatorului plumbuie te sau
pasteleaz viu o predic .
Din exact aceea i propozi ie, intona ia - i numai intona ia!- poate scoate adev r, ironie
sau glum . De pild , propozi ia Crezi c exist înviere? poate fi o întrebare serioas ,
dac este rostit cu o voce urcând repede de la tonuri joase la tonuri înalte; i poate fi o
negare sau o ironie, dac se schimb intona ia. Unii predicatori se feresc chiar i de
umorul s n tos în predic , tocmai pentru c nu st pânesc arta intona iei.

125. Ce rol are intensitatea vocii?

Intensitatea vocii este înc un mod de a sublinia cuvinte-cheie, idei valoroase etc. Mai
precis, nu intensitatea vocii, ci schimbarea intensit ii produce efectul.
Predicatorul trebuie s tie c :
• intensitatea vocii mereu aceea i obose te i plictise te
• schimbarea intensit ii poate accentua o idee sau un cuvânt (ex: cuvintele
Domnul este P storul meu (Ps.23), accentuate diferit, pot constitui diviziunile
unei predici textuale)
• vocea ridicat poate sublinia o idee important , dar vocea nu trebuie s fie un
exerci iu de strigare (t ria vocii nu este tot una cu puterea spiritual ; Dumnezeu
poate vorbi i prin vârtejuri de vânt , dar i prin susur blând i sub ire )
• sc derea intensit ii vocii pân la oapt poate avea mare efect în subliniere

Gama larg de intensitate a vocii vocii este secretul sublinierii ideii i al captiv rii aten iei
ascult torilor.

Ritmul vorbirii, prin diferite modific ri, comunic diferite sensuri i sent imente.
126. Ce rol are ritmul vorbiri?

Predicatorul trebuie s tie c :

• contrastul în ritm poate marca o subliniere
• o întâmplare, o relatare sau un rezumat de fapte biblice bine cunoscute, trebuie
f cute într-un ritm alert
• o idee-cheie, un adev r teologic important, o lec ie moral puternic , vor fi
prezentate rar, ca ascult torii s le priceap bine i s le re in
• reducerea ritmului are efect benefic asupra ra iunii ascult torilor (înlesne te
memorarea), iar intensificarea lui, asupra voin ei (produce convingere)
• a men ine constant ritmul vorbirii este p gubitor: l l iala plictise te, iar turuiala
obose te

„Rosteşte în acelaşi ritm cuvintele de durere ale lui David pentru fiul său răzvrătit,
Absalom: „Fiul meu, Absalom! O, dacă aş fi murit eu în locul tău! Absalom, fiul meu,
fiul meu!”(2 Sam. 18.33). Rosteşte după aceea propoziţ iile foarte, foarte rar. Rosteşte
după aceea primele trei cuvinte repede şi cu simţ ire, iar pe celelalte rar. Modificarea
ritmului comunică diferite înţ elesuri şi diferite sentimente” (H. Robinson).
127. Ce rol au pauzele în vorbire?

41
 „Pauzele sunt punctuaţ ia care marchează vorbirea. Pauzele sunt tăceri premeditate. Ele
trec dincolo de oprirea vorbirii şi dau ascultătorilor o scurtă ocazie de a gândi, de a
simţ i, de a răspunde şi de a reacţ iona”(H. Robinson).
Predicatorul trebuie s tie c :
• o pauz pune accentul pe cuvintele imediat urm toare; i înc o pauz , imediat
dup acele cuvinte, le face memorabile
• o pauz înaintea punctului culminant m re te tensiunea
• o pauz într-o relatare dramatic stârne te emo ii i st ri pe care cuvântul scris nu
le poate transmite („Prin tăcerea voastră veţ i vorbi!” - R. Kipling)

Pauzele în vorbire sunt la fel de benefice ca pauzele dup un efort fizic intens. Pentru
predicator, acestea trebuie s fie momente de concentrare intens : mintea lui gone te
dup idei, inima lui clocote te de emo ii, iar privirea lui inte te pe fiecare ascult tor.
Ascult torii simt dac predicatorul munce te sau dac chiule te în pauz .

128. Ce efect au pauzele întâmpl toare?

Pauzele întâmplătoare sunt acele g selni e ale predicatorului în pan de aer sau de idei.
Predicatorul ar trebui s tie c :
• pauzele întâmpl toare în predic deranjeaz ca i punctua ia întâmplatoare într-o
lectur (ele nu o elesc, ci opresc nervul ascult rii)
• frânturile de cuvinte ( ... , îîî... ) sau umpluturile (uneori chiar cu Amin
sau cu Slav Lui! ), sunt pauzele din gândirea, nu din vorbirea predicatorului
(ele nu sunt accente, ci accidente!)

129. Cât de lung trebuie s fie o pauz în vorbire?

Despre lungimea pauzei, H. Robinson spune: „Unii predicatori pot folosi greşit această
tehnică şi, prin pauze prea lungi, devin melodramatici. Pauza ar trebui să fie suficient de
lungă ca să atragă atenţ ia asupra ideii, dar nu atât de lungă încât tăcerea să atragă
atenţ ia asupra pauzei”.

CAPITOLUL 24. LIMBAJUL NONVERBAL

130. Ce este limbajul nonverbal?

Limbajul nonverbal , numit i limbajul comportamentului, este acea comunicare t cut ,
care se realizeaz prin gesturi, expresia fe ei, intona iile vocii, inut etc.

„Noi transmitem mesaje chiar şi când nu vorbim...prin felul în care stăm jos sau în
picioare, prin expresiile feţ ei, prin gesturi şi chiar prin spaţ iul pe care-l lăsăm între noi
şi cei pe care-i întâlnim” (H. Robinson).

131. Ce importan are limbajul nonverbal?

Limbajul nonverbal are o importan strategic în predicare. „Când ne adresăm unor
ascultători, poziţ ia noastră devine distinctă şi grăitoare. Înfigerea mâinilor în buzunare,
trecerea palmei peste păr sau peste faţ ă, jucatul cu verigheta, aranjarea cravatei,
frecarea picioarelor pe podea sunt gramatica deficitară a expunerii” (H. Robinson).

42
Limbajul nonverbal este mai gr itor decât cuvintele. „Dacă mesajul nonverbal îl
contrazice pe cel verbal, este mai probabil că ascultătorii vor crede limbajul tăcut” (H.
Robinson).

132. Ce leg tur trebuie s fie între mi care, gesturi i mesaj?

La amvon, predicatorul este dator s - i controleze trupul ca s vorbeasc inteligent. Un
sfat în elept: Potrivi i ac iunea cu cuvântul i cuvântul cu ac iunea . Regula este aceasta:
conţ inutul mesajului guvernează mişcarea trupului.

Predicatorul trebuie s evite dou extreme:

1) a sta aproape nemi cat i a nu permite trupului s interac ioneze cu mesajul
( capete vorbitoare )
2) a se plimba încoace i încolo, gesticulând nu cum o cere mesajul, ci doar ca s - i
descarce energiile ( pus în priz )

Sc pate de sub control, mi carea i gesturile d uneaz expunerii: „Dacă vreo mişcare
de-a ta se datorează obişnuinţ ei, opreşte-te. Dacă vine din conţ inutul mesajului, renunţ ă
la inhibiţ ii şi exprimă-te” (H. Robinson).

Ce importan au gesturile predicatorului?

Gesturile sunt un ajutor important atât pentru predicator, cât i pentru ascult tori:
133.

• pe predicator - îl ajut s explice i s descrie

- îl ajut în a pune accent pe anumite idei
- îl relaxeaz
• pe ascult tori - îi ajut s p streze interesul i aten ia
- îi ajut s simt ce simte i predicatorul

Ce calit i trebuie s aib gesturile predicatorului?

Gesturile predicatorului trebuie s aib câteva calit i:
134.

• Să fie spontane. Predicatorul nu joac teatru; gesturile sale izvor sc din interior,
i exprim sim minte i convingeri personale. „Deşi pot fi exersate, gesturile nu
trebuie planificate. Dacă nu vin în mod natural în timpul predicării, renunţ ă la
ele” (H. Robinson).
• Să fie hotărâte. Fiecare gest trebuie s fie sus inut de tot trupul. „Un simplu gest
cu degetul arătător implică nu numai degetul, palma şi încheietura mâinii, ci şi
braţ ul, umărul şi spatele. Chiar şi centrul tău de greutate se deplasează pentru a
da mai multă forţ ă gestului”. (H. Robinson).
• Să fie variate. Oricât de plin de for ar fi un gest, el î i pierde din impact prin
repetare. Intrat în obi nuin , acel gest va deranja pe ascult tori, dac nu cumva
va stârni i ironiile criticilor.
• Să fie bine sincronizate. În loc s ajute exprimarea verbal , un gest întârziat o
încurc . Gesturile nesincronizate devin ridicol i tr deaz lipsa de spontaneitate i
de motiva ie adev rat .

135. Ce este limbajul capului ?

43
„Limbajul capului” este acea comunicare transmis de pozi ia i mi c rile capului în
timpul predic rii. Capul este cea mai expresiv parte a trupului uman. El particip nu
numai în expunerea verbal (gura), ci i în comunicarea nonverbala, printr-un limbaj
de larg acceptare.

„Capul plecat arată umilinţ a, dat pe spate aroganţ a, înclinat în lături lâncezeala, ţ eapăn
şi nemişcat, o oarecare duritate de caracter” (C.V. Roske). Mi c rile capului mai pot
exprima aprobare, confirmare, refuz, admira ie, ru ine, îndoial , indignare etc.

Obiceiul leg n rii capului în timpul vorbirii trebuie exclus cu des vâr ire.

Ce rol are expresia fe ei?

Expresia fe ei predicatorului este oglinda sufletului s u. Înc înainte de a- i deschide
136.

gura, predicatorul este tr dat de expresia fe ei lui: prietenos, sup rat, îngrijorat etc.
Dup zâmbetul sau încruntarea lui, privirea fix sau clipitul din ochi, ascult torii tiu din
primul minut dac le va pl cea sau nu de acel predicator.

Predicatorul trebuie s tie c fiecare parte a fe ei î i are propria elocven :

• fruntea încre it exprim gândire profund sau durere; înal at , ea reflect mirare
• sprâncenele ridicate indic surpriza; l sate în jos denot triste e, iar contractate,
exprim mânie

„Expresia feţ ei trebuie să însoţ ească predica în mod natural, fără a degenera în
ipocrizie” (C.V. Roske).

137. Ce impact are contactul vizual?

Contactul vizual cu ascult torii are un impact deosebit, fiind unul dintre cele mai eficace
mijloace de comunicare nonverbal . Ochii predicatorului, prin mi care, devin hot râ i,
indiferen i, mândri, amenin tori, blânzi sau aspri, dup cum o cere mesajul verbal. Ca
urmare, ascult torii nu- i vor mai lua ochii de la predicator.

Privindu-i în ochi pe ascult tori:

• predicatorul le capteaz aten ia i men ine leg tura cu ei (feedback-ul)
• predicatorul observ dac ascult torii în eleg, dac sunt interesa i, dac mai sunt
cu el (aceasta poate fi ansa lui de a- i recâ tiga audien a, recurgând la o
explica ie sau la o ilustra ie captivant )
• ascult torii simt c predicatorul le vorbe te lor personal i îl vor urm ri cu aten ie
• ascult torii v d prin ferestrele sufletului în interiorul predicatorului i se pot
încrede în el.

„Aproape fără excepţ ie, oamenii nu vor asculta cu atenţ ie un vorbitor care nu se uită la
ei când vorbeşte. Oamenii nu au încredere în cineva care evită contactul vizual şi, drept
urmare, subestimează ce spune el” (H. Robinson).

138. Cum se poate stabili un contact vizual eficient?

H. Robinson ofer câteva sfaturi practice:

44
 • când te ridici s vorbe ti, f o pauz pentru a stabili contactul vizual cu
ascult torii
• plimb - i privirile peste ascult tori, ca grup, dar opre te-te o clip asupra câtorva
persoane diferite
• propune- i s vorbe ti cu un ascult tor pentru o secund sau dou , privind
persoana aceea în ochi, apoi întoarce-te spre altcineva
• alege ascult tori din fiecare parte a s lii i p streaz contactul vizual suficient de
mult ca ei s - i dea seama c te ui i la ei i c le vorbe ti
• dac biserica este foarte mare, po i s alegi un grup mic dintr-o parte a s lii i s
te ui i la ei pentru o clip sau dou , apoi s treci la un alt grup i s continui s-o
faci în tot timpul predicii
• fii atent ca nu numai s te ui i la ascult tori, ci s le i vorbe ti. Concentreaz -te
asupra comunic rii fiec ruia în parte a mesajului pe care vrei cu tot dinadinsul s -
l în eleag to i.

139. Ce este limbajul mâinilor ?

„Limbajul mâinilor” sunt gesturile, care pot înlocui aproape orice comunicare verbal ;
ele au devenit vorbirea comun a tuturor oamenilor. „Celelalte părţ i ale corpului ajută
vorbitorul; mâinile însă vorbesc ele însele” (Quintilian).

„Indignarea cu care deschizi o uşă şi araţ i cu degetul înspre ea este întocmai la fel de
emfatică precum cuvintele ‘Ieşi din cameră!’ A refuza mâna, atunci când altul o oferă pe
a lui, reprezintă o declaraţ ie semnificativă de rea-voinţ ă şi va crea, probabil, o
amărăciune mai îndelungată decât pot crea cele mai severe cuvinte. Cererea de a păstra
tăcerea cu privire la un anumit subiect poate fi comunicată bine prin punerea unui deget
peste buze” (C.H. Spurgeon).

Gesticula ia mâinilor predicatorului:

• nu trebuie s substituie, ci s sus in mesajul verbal: de i unanim recunoscut
limbajul mâinilor nu întotdeauna poate fi dogmatizat sau presupus ca suficient
(ex. nu se poate dogmatiza c bra ele încruci ate la piept arat c omul acela vrea
s -i reduc la t cere pe cei din jurul s u)
• trebuie s fie în armonie cu p r ile componente ale predicii: mai lini tit în
introducere, pentru a cre te în intensitate pe m sura derul rii subiectului
• trebuie s fie în armonie cu con inutul mesajului: stânga când se prezint lucruri
reprobabile, interzise, dreapta pentru cele îng duite, i ambele mâini pentru fapte
m re e

Predicatorul trebuie s predice cu aceea i libertate i naturale e a mâinilor pe care o are în

conversa iile particulare. Numai s nu uite dictonul grecesc: Nimic peste m sur !

45
 ANEX : ELEMENTE DE HERMENEUTIC

Realizarea oric rui studiu biblic cuprinde trei stadii: Observarea, Interpretarea şi
Aplicarea.

I. OBSERVAREA

1. Ce este observarea?
Observarea este procesul de scrutare a textului cu scopul de a descoperi i a nota ceea ce
spune i ceea ce nu spune el de fapt.

2. Ce presupune o bun observare?

O bun observare presupune:
• Exactitate identificarea cu precizie a ceea ce spune i a ceea ce nu spune textul
biblic; delimitarea precis a faptelor textuale de alte tipuri de aser iuni (afirma ii).
• Claritate formularea într-un mod u or de în eles a lucrurilor descoperite în text.
• Selectivitate concentrarea asupra acelor fapte textuale care au o importan mai
mare pentru în elegerea mesajului.

3. Ce piedici se pot ivi în calea observ rii?

Principalele piedici în calea observ rii sunt:
• nu tim ce s c ut m
• nu avem experien suficient (cu Christos i cu studierea Bibliei)
• nu acord m suficient timp studiului

4. Ce întreb ri de baz se folosesc în procesul observ rii?

Exist ase întreb ri de baz care se folosesc în cursul observ rii:
1) CINE? Cine sunt personajele textului?
2) CE? Ce s-a întâmplat? Ce idei sunt exprimate?
3) UNDE? Unde a avut loc ac iunea? În ce cadru geografic?
4) CÂND? Când a avut loc aceasta? În ce cadru istoric?
5) DE CE? De ce s-a întâmplat a a? Din ce motiv, cu ce scop?
6) CUM? Cum au fost f cute aceste lucruri? Cât de bine? Cât de repede? Cu ce
mijloace?

5. Ce trebuie s c ut m în procesul observ rii?

În procesul observ rii, trebuie s c ut m:
1) Formă literară / Stil / Atmosferă
Conteaz ce spune un text, dar conteaz i modul în care spune acel lucru. De aceea,
trebuie s ne întreb m: Cum procedeaz scriitorul pentru a exprima con inutul? Ce form
de structur folose te?
Ca formă literară, în Biblie se întâlne te:
• discurs ex. Epistolele
• nara iune ex. Evangheliile
• poezie ex. Psalmi, Cântarea Cânt rilor

46
 • literatur apocaliptic ex. Apocalipsa, Daniel.

Stilul reprezint mijloacele lingvistice folosite în text. El poate fi:

• concis ex. Proverbe
• livresc ex. Evrei
• intempestiv ex. Galateni
• simplu ex. Ep.Ioan

Atmosfera poate fi:

• de bucurie, mul umire
• de preocupare, de îmb rb tare
• de mânie, de disperare, etc.

2) Cine vorbeşte şi cui se adresează. Personajele. Ex. Fapte 1.1-2; Evr. 10.25-29

3) Indicaţ ii geografice. Harta. Ex. Fapte 1.8; 1 Pet. 1.1

4) Indicaţ ii şi proporţ ii de timp. Ex. Gal. 1.18;2.1

5) Construcţ ii gramaticale: Timpul verbelor, diateza; num rul substantivelor

6) Cuvinte de legătură: - de timp: când, atunci

- de loc: unde, încotro
- de accent: într-adev r
- ideative - motiva ionale: deoarece , întrucât
- de rezultat: pentru c , ca s
- de contrast: îns , dar, iar, ci
- de compara ie: ca i, tot a a
- de condi ie: dac

7) Relaţ ii structurale
Relaţ iile structurale sunt rela ii între propozi ii, idei, paragrafe, pasaje. Ele sunt cheia
care ne ajut s determin m contextul; ele încearc s ne determine structura intern a
textului. Iat câteva dintre ele:

• Comparaţ ia asocierea lucrurilor asem n toare: Rom. 12.1

• Contrastul asocierea lucrurilor opuse: Mat. 5 A i auzit c s-a zis... dar Eu v
spun...
• Repetiţ ia repetarea acelora i termeni, expresii, propozi ii: Mat. 5.29-30; 10.37-
38; 11.8-9; 23:13,14,15,23,25,27,29 etc.
• Continuitatea folosirea repetat a termenilor, expresiilor sau propozi iilor
similare: Ps. 15.1: cine va locui în cortul T u?...cine va locui pe muntele T u cel
sfânt?
• Extinderea tratarea extensiv a unui aspect particular, a unei idei sau a unei
serii de evenimente (aceasta implic extinderea ideii, i nu repetarea ei):
evenimentele din ultima s pt mân din ev. Ioan

47
• Punctul culminant aranjarea unui material într-o grada ie crescând : Rom. 5:8-
9: deci... cu atât mai mult
• Punctul crucial subiectul este astfel aranjat încât el se mi c în jurul unui factor
numit pivot: 2 Sam. 11.1-5 - eveniment ce schimb cursul lucrurilor
• Alternanţ a schimbarea sau alternarea anumitor elemente (pentru a accentua
anumite contraste sau compara ii): Rom. 2:7-10
• Particularizarea o mi care de la general la particular: Mat. 6:1u
• Generalizarea o mi care de la particular la general: Rom. 2.17-24
• Relaţ ia cauză-efect - o mi care de la cauz la efect: Rom. 1:28-31
• Relaţ ia efect-cauză - o mi care de la efect la cauz : Jud. 5: 23-26
• Instrumentaţ ia prezentarea mijloacelor prin care se atinge un scop precum i
scopul însu i: Rom. 12:1-2
• Explicaţ ia prezentarea unei idei sau a unui eveniment urmat de explicarea ideii
sau evenimentului: Mc.4:1-20
• Introducerea includerea fondului sau a decorului evenimentelor sau ideilor
Cititorul este preg tit s în eleag ceea ce urmeaz prin ceea ce a precedat. (Mai
des utilizat în literatura narativ ): Lc. 2:1u; Fapte 26:2-3; Lc. 1:1-4
• Rezumatul includerea unui rezumat privind fie ideile precedente, fie cele care
urmeaz : Gen. 1.1u
• Interogaţ ia includerea unei întreb ri sau anun area unei probleme urmate de
r spuns: Rom. 6:1-2
• Armonia ilustra ii de armonie ar putea fi promisiunile urmate de împlinirea lor ;
realizarea unit ii prin intermediul concordan ei sau al conformit ii adev rului:
ex. o boal urmat de o vindecare

8) Cuvinte necunoscute.

9) Cuvinte în jurul cărora gravitează textul/Repetiţ ii (eventual cuvinte-cheie).

10) Promisiuni/Sfaturi/Avertizări.

11) Figuri de stil: - metafora: Iov 13.25 eu sunt vierme i nu om

- metonimia: - cauza în locul efectului Iov 34.6
- semnul în locul lucrului semnificat Ap. 3.7
- autorul în locul scrierii 2 Cor . 3.15; Lc. 16:29
- sinecdoca - partea în locul întregului Gen. 42.38, Ier. 25.29

12) Întrebări/Afirmaţ ii retorice: Gal. 1:10

13) Referiri din V.T. în N.T. Gal. 4.27

14) Proporţ ii de importanţ ă: ev.după Ioan – ultima săptămână din viaţ a lui Isus

48
II. INTERPRETAREA

6. Ce este interpretarea?
Interpretarea este procesul de definire a semnifica iei faptelor i a implica iilor acestora,
cu scopul de a determina con inutul pe care a inten ionat scriitorul s -l transmit .

7. Cum se face trecerea de la observare la interpretare?

Întreb rile adunate în timpul observ rii constituie podul între observare i interpretare.

8. Ce rol au întreb rile?

Întreb rile au un rol important în:
• stimularea gândirii
• identificarea cuvintelor i a expresiilor care trebuie interpretate
• deschiderea de noi u i spre observare
• preg tirea aplica iilor
• conducerea discu iilor în grupul de studiu biblic

9. Care sunt principalele tipuri de întreb ri?

În cursul unui studiu biblic, se folosesc mai multe feluri de întreb ri:
• de în elegere (ce înseamn ?)
• de importan (care este importan a acestui termen pentru mesaj? de ce a folosit
autorul acest termen?)
• de implica ie (ce implic aceasta?)
• de rela ie (ce leg tur exist între...?)
• de progresie (cum evolueaz ac iunea?) etc.

10. Care sunt pa ii procesului interpret rii?

Procesul interpret rii cere urm torii pa i:
1) Rugăciune şi meditaţ ie - asupra observa iilor i întreb rilor, pentru a în elege
lucrurile de studiat
2) Selectarea întrebărilor - în trei liste (co uri):
a. de eliminare: întreb rile care - au r spuns evident
- se suprapun cu altele
- sunt nerelevante
b. de răspuns: întreb rile importante i relevante pentru acel studiu biblic
c. de așteptare : întreb ri care merit a fi tratate în alt studiu biblic
3) Definirea cuvintelor şi a expresiilor cheie:
• defini ie i sinonime (dintr-un dic ionar biblic)
• uzajul biblic, pentru a descoperi - ce a avut autorul în minte când a
folosit acest cuvânt
- ce lumin aduce defini ia termenului
asupra textului studiat
4) Compararea diverselor traduceri - pentru a descoperi sinonime i sensuri noi
5) Corelarea cu alte pasaje - pentru plasarea adev rului din text în ansamblul
revela iei divine
6) Adunarea de informaţ ii geografice, istorice şi culturale

49
 7) Integrarea lucrurilor descoperite într-o sinteză unitară
8) Rezumatul: Se pare c autorul a vrut s spun c ...
9) Schi a

Notă: Se vor nota, pentru a fi p strate:

• defini ia cuvintelor cheie
• pasajele corelate
• informa iile geografice, istorice, culturale
• rezumatul i schi a

11. Cum pot fi clasificate principiile de interpretare folosite într-un

studiu biblic?
Principiile de interpretare se pot clasifica în 4 tipuri (vezi W. Henrichsen, „Cerceta i
Scripturile”- editura Logos , Cluj, 1995):
1) principii generale
2) principii gramaticale
3) principii istorice
4) principii teologice

12. Care sunt principiile generale de interpretare?

P1. Porne te de la premisa c Biblia are deplin autoritate.
P2. Biblia se interpreteaz pe sine. Scriptura explic cel mai bine Scriptura.
P3. Pentru în elegerea i interpretarea corect a Scripturilor, ne sunt necesare credin a
mântuitoare i Duhul Sfânt.
P4. Interpreteaz experien a personal în lumina Scripturii, i nu Scriptura în lumina
experien ei personale.
P5. Exemplele biblice au autoritate numai dac sunt sus inute de o porunc .
P6. Scopul fundamental al Bibliei este s ne schimbe vie ile, nu s ne îmbog easc
cuno tin ele.
P7. Fiecare cre tin are dreptul i responsabilitatea s studieze i s interpreteze el însu i
Cuvântul lui Dumnezeu.
P8. Istoria Bisericii este important , dar nu decisiv în interpretarea Scripturilor.
P9. Promisiunile lui Dumnezeu date în Scriptur sunt la dispozi ia Duhului Sfânt pentru
credincio ii din fiecare genera ie.

13. Care sunt principiile gramaticale de interpretare?

P10. Scriptura are un singur în eles i trebuie luat în sens propriu.
P11. Interpreteaz cuvintele în armonie cu în elesul lor din vremea în care a tr it autorul.
P12. Interpreteaz cuvântul în cadrul propozi iei i contextului în care se afl .
P13. Interpreteaz pasajul în armonie cu contextul s u.
P14. Când un obiect neînsufle it este folosit pentru a descrie o fiin vie, afirma ia poate
fi interpretat în sens figurat.
P15. Când o expresie nu se potrive te cu caracterul obiectului descris, afirma ia poate fi
interpretat în sens figurat.
P16. Principalele elemente i personaje dintr-o pild reprezint realit i concrete. Numai
acestea se iau în considerare pentru tragerea concluziilor.

50
P17. Interpreteaz cuvintele profe ilor în sensul lor uzual, literal i istoric, cu excep ia
cazului în care contextul sau modul în care sunt împlinite aceste profe ii indic în
mod clar c au o semnifica ie simbolic . Este posibil ca implinirea lor s se fac în
etape, împlinirea fiec rei etape constituind o garan ie pentru ceea ce urmeaz .

14. Care sunt principiile istorice de interpretare?

P18. De vreme ce Scriptura a luat fiin într-un anumit context istoric, ea poate fi
în eleas corect numai în lumina istoriei biblice.
P19. De i revela ia lui Dumnezeu în Scripturi are un caracter progresiv, atât Vechiul cât
i Noul Testament sunt p r i esen iale ale acestei revela ii i formeaz un tot unitar.
P20. Faptele i evenimentele istorice devin simboluri ale adev rurilor spirituale numai
dac Scriptura le desemneaz ca atare.

15. Care sunt principiile teologice de interpretare?

P21. Ca s în elegi Biblia din punct de vedere teologic, trebuie s o în elegi mai întâi din
punct de vedere gramatical.
P22. O doctrin poate fi considerat biblic numai dac însumeaz i include tot ce spune
Biblia despre ea.
P23. Atunci când dou doctrine prezentate în Biblie par s fie contradictorii, accept -le
pe amândou ca fiind scripturale, cu deplin încredere c ele se rezolv într-un plan
superior.
P.24. O înv tur care este prezent doar implicit în Scriptur poate fi considerat
biblic atunci când este sus inut de compara ia cu pasajele corelate.

III. APLICAREA

16. Ce este aplicarea?

Aplicarea este procesul de stabilire a punctului de contact între adev rurile descoperite în
textul studiat i viata personal , cu scopul integr rii acestora în tr irea zilnic .

17. De ce este necesar aplicarea?

Orice studiu biblic trebuie s conduc la o aplicare, pentru c :
• Dumnezeu ne cere s împlinim Cuvântul. Dumnezeu ne-a dat Scriptura nu pentru
a ne umple mintea, ci pentru a ne schimba via a (Iac. 1.22-27).
• Duhul Sfânt ne sfin e te prin ascultarea de Cuvânt (2 Cor. 3.18; 2 Pet. 1.3-4).

18. Ce trebuie s c ut m în procesul aplic rii?

În timpul studiului biblic, trebuie s c ut m urm toarele lucruri, din care s formul m o
aplica ie:
• promisiuni de revendicat
• exemple de urmat
• porunci de împlinit
• p cate de m rturisit i evitat
• atitudini de schimbat sau adoptat
• principii generale de via

51
 • adev ruri biblice despre Dumnezeu, Domnul Isus, Duhul Sfânt, Biseric ,
credin , om, p cat, mântuire etc.
19. Care sunt pa ii procesului aplic rii?
Realizarea unei aplica ii necesit urm torii pa i:
1) Medita ie asupra adev rurilor majore descoperite în text
2) Evaluare pentru determinarea relevan ei lucrurilor respective pentru omul de azi
3) Descoperirea punctului de contact între text i viata personal : Unde lucreaz
Dumnezeu în via a mea în acel domeniu?
4) Selectarea uneia dintre aplica iile notate pe foaia cu observa ii (sau formularea
unei noi aplica ii)
5) Formularea unui plan, care s con in - nevoia ta
- pasajul care r spunde nevoii
- ac iunea specific întreprins
- modul de evaluare a împlinirii ei

Aplica ia este ceva personal. Ea trebuie s vizeze schimbarea caracterului. De aceea, ea

trebuie s porneasc din interior i s fie realizat cu ajutorul Duhului Sfânt.

20. Care este procedura general urm rit în realizarea unui studu
biblic?

INTRODUCERE
• Pl nuie te- i studiul

OBSERVARE - CE SPUNE ?
• Roag -te
• Cite te textul
• Observ faptele
• Noteaz

INTERPRETARE - CE ÎNSEAMN ?
• Pune întreb ri. Analizeaz
• Folose te principiile de interpretare

APLICARE - CE ÎNSEAMN PENTRU MINE?

• Aplic mesajul Scripturii

21. Cum se aplic aceast procedur general la un studiu biblic

analitic?
Metoda analitic se preteaz la pasaje biblice relativ scurte. Pa ii acestei metode sunt:
VERSET(E):
1) Scrierea structural a pasajului
2) Repetarea accentuând fiecare cuvânt
3) Observarea
4) Formularea de întreb ri
5) Interpretarea

52
6) Corelarea
7) Validarea adev rurilor majore în context
8) Parafrazarea
9) Formularea concluziilor
10) Meditarea
11) Aplicarea

53