Sunteți pe pagina 1din 11

Educatoare: Nistor Corina-Maria

Grădiniţa: Cu Program Prelungit Potcoava


Grupa: Mare
Data: 22.10.2007
Denumirea activităţii: Cunoaşterea mediului
Subiectul activităţii: “Frunza” de Emil Gârleanu
Mijloc de realizare: Lectura educatoarei
Tipul de activitate: Comunicare – însuşire de noi cunoştinţe
Scopuri: S1: dezvoltarea capacităţii de cunoaştere, de înţelegere şi stimularea curiozităţii pentru investigarea mediului
înconjurător;
S2: utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător;
S3: formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în vederea educării
unei atitudini pozitive faţă de acesta;
Obiective operaţionale: Pe parcursul şi la sfârşitul activităţii preşcolarii vor fi capabili să:
O1: să identifice etapele din viaţa frunzei;
O2: să recunoască modificările din natură prezente în lectură;
O3: să numească modificările apărute în viaţa omului, plantelor, animalelor în anotimpul toamna, pe baza unei
scheme a anotimpului;
O4: să utilizeze expresii adecvate: “anotimp bogat”, “ploios”, “ iarbă veştedă”, “frunze ruginii”, “stol de
păsări”, etc.
Metode si procedee: Conversaţia euristică, explicaţia, exerciţiul, dramatizarea, jocul didactic, instructajul verbal.
Material didactic: Carte cu povestiri, planşe care ilustrează momentele principale ale povestirii, cutia cu întrebări
scrise pe bileţele, fişe individuale, planşă cu schema toamnei, copacul anotimpurilor.
Forma de organizare: Frontal-individuală
Bibliografie: “Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura V & I Integral,
Bucureşti, 2000
“Poveşti şi povestiri – cunoaşterea mediului, natură şi vieţuitoare”, Editura Tehno-Art
Durata activităţii: 35-40 de minute
Etapele activităţii Ob. Conţinut ştiinţific Strategii didactice Evaluarea
Op.
1. 2. 3. 4. 5.

- Asigurarea condiţiilor organizatorice şi - Metode şi procedee: - Evaluarea: frontală,


I.Moment psihologice pentru desfăşurarea eficientă a instructajul verbal, prin observarea
organizatoric activităţii: aranjarea mobilierului şi a materialelor, explicaţia. curentă.
aerisirea sălii etc.
Copiii intră în sala de grupă şi îşi ocupă locurile şi
ascultă indicaţiile educatoarei.

- Captarea atenţiei se va realiza cu ajutorul - Metodee şi procedee: - Evaluare: frontală,


II.Captarea atenţiei Copacului Anotimpurilor. conversaţia euristică. individuală; prin
şi anunţarea - Mijloace de observarea curentă,
subiectului învăţământ: Copacul prin aprecieri
anotimpurilor. verbale.

III. Anunţarea - După o discuţie introductivă educatoarea le - Metodee şi procedee: - Evaluarea: frontală,
propune copiilor lectura “Frunza” de Emil converaţia. prin observarea
temei noi şi a
Gârleanu, cerând foarte mare atenţie din partea lor. curentă.
obiectivelor

IV.Desfăşurarea - Educatoarea va citi pe un ton cald, calm - Metodee şi procedee: - Evaluarea: frontală,
activităţii povestirea, modulând vocea altfel la fiecare moment dramatizarea. prin observarea
al acţiunii. Odată cu expunerea textului vor fi - Mijloace de curentă.
explicate cuvintele şi expresiile care pot fi învăţământ: carte cu
O1 necunoscute, alăturând un sinonim sau o sintagmă povestiri, ilustraţii.
lămuritoare, fără a întrerupe firul povestirii. În
paralel, pe un panou, se vor afla planşe care
ilustrează momentele importante.
Pe baza planşelor, discuţia cu preşcolarii va fi - Metode şi procedee: - Evaluare: frontală,
O2
direcţionată spre identificarea etapelor din viaţa conversaţia euristică, individuală; prin
unei frunze, apoi concluzia se va extinde asupra explicaţia. observarea curentă,
tuturor vieţuitoarelor. - Mijloace de prin aprecieri
Se va evidenţia şi recunoaşterea modificărilor care învăţământ: ilustraţii. verbale.
survin în natură odată cu succesiunea anotimpurilor,
O3 cu accent pe elementele care se regăsesc în lectură.

Pe baza ideilor desprinse şi cu referire doar la - Metode şi procedee: - Evaluare: frontală,


anotimpul toamna, cu ajutorul unei scheme a explicaţia, conversaţia individuală; prin
O4 anotimpului, se va face un rezumat privind euristică. observarea curentă,
modificările apărute în viaţa omului, plantelor şi - Mijloace de prin aprecieri
animalelor (fenomenele naturii, coşul toamnei, învăţământ: schema verbale.
munci caracteristice, îmbrăcăminte, pregătirea toamnei.
vieţuitoarelor).

- Li se propune copiilor un scurt joc didactic care le - Metode şi procedee: - Evaluare: frontală,
V. Obţinerea O3 va pune la încercare cunoştinţele. Dintr-o cutie cu instructajul verbal. individuală; prin
performanţei întrebări, 3-4 copii vor scoate câte un bileţel pe care - Mijloace de observarea curentă,
O4
este o întrebare la care ei trebuie să răspundă. învăţământ: cutia cu prin aprecieri
întrebări. verbale.

VI.Asigurarea - Se vor împărţi copiilor fişe individuale de lucru şi - Metode şi procedee: - Evaluarea: frontală,
li se va explica foarte clar şi concis care este sarcina instructajul verbal. prin observarea
retenţiei şi a de lucru. - Mijloace de curentă.
transferului învăţământ: fişe
individuale.
- Se vor discuta fişele de lucur, rezolvându-se în - Metodee şi procedee: - Evaluare: frontală,
VII. Încheierea grup sarcina, pentru ca preşcolarii să se poate explicaţia, conversaţia. individuală; prin
activităţii autoevalua. Se vor face aprecieri cu privire la observarea curentă,
activitatea desfăşurată de copii. prin aprecieri
verbale.
Anexe

Mic dicţionar
Fenomene ale naturii - manifestare a elementelor naturii.
Bruma – cristale de gheaţă care se formează noaptea pe plante, pe pământ sau pe suprafeţele corpurilor libere, în urma scăderii
temperaturii sub 0 grade.
Burniţa – o ploaie cu picături foarte mici încât căderea lor se observă cu greu, mai mult se simte.
Ceaţă – aburi de apă care plutesc în aer aproape de pământ, tulburând transparenţa aerului, negură uşoară, pâclă; ca un nor care se
formează deasupra solului.
Cer – spaţiu nesfârşit deasupra orizontului.
Înnorat – acoperit, umbrit de nori, noros.
Meteorologia – ştiinţa care ne învaţă să cunoaştem mersul vremii.
Noros – întunecat, posomorât, plin de nori.
Ploaia – precipitaţie atmosferică sub formă de picături de apă provenite din condensarea vaporilor din atmosferă.
Vântul – deplasarea unei mase de aer din atmosferă.

Informaţii utile:
- Norii sunt milioane de picături de apă curată care învăluie fire de praf foarte mici, atât de mici încât noi nu le vedem.
- Frunzele îşi schimbă poziţia după lumină, se îndreaptă spre lumina mai puternică.
- Termometrul este un aparat care măsoară temperatura, iar barometrul este un instrument care măsoară presiunea atmosferică.

De unde vine ploaia?


Norii gri şi negricioşi conţin multe picături de apă, reci şi grele. Aerul din jurul lor este mai cald şi mai uşor, de aceea picăturile încep
să cadă spre pământ. În drumul lor spre pământ, ele întâlnesc alte picături şi se unesc între ele devenind mai mari.
Ploaia specifică toamnei este ploaia mocănească, când plouă mărunt şi uniform ore în tregi şi chiar zile. Uneori pământul nu mai
absoarbe atâta apă şi ea bălteşte.

De ce suflă vântul?
Vântul este aer în mişcare, iar deplasările se datorează diferenţelor de temperatură ale aerului în diferite locuri. Aerul cald este mai
uşor, iar cel rece mai greu şi mai dens. Când aerul rece se întâlneşte cu cel cald se petrece un schimb de poziţii: aerul rece coboară spre
pământ, iar cel cald urcă spre cer, atunci aerul începe să se mişte şi simţim un vânt uşor. Deasupra lacurilor şi a pădurilor aerul este
mai rece, iar în oraşe este mai cald. Atunci când masele de aer sunt în cantităţi mari, se produc vânturi puternice, care pot deveni
furtuni.

 Schimbările din natură


Lunile de toamnă sunt: septembrie, octombrie, noiembrie.
Zilele sunt tot mai scurte, se întunecă mai devreme.
Nopţile sunt tot mai lungi şi din ce în ce mai friguroase, cade bruma.
Temperatura scade de la o zi la alta, soarele nu mai încălzeşte puternic, răsare mai târziu şi apune mai devreme.
Plouă mărunt şi des, ploile sunt mai reci.

 Viaţa plantelor
În prima parte a toamnei înfloresc crizantemele şi tufănelele. În grădini şi în livezi se coc şi se recoltează fructele, legumele şi
cerealele.
Iarba şi florile încep să se ofilească, se veştejesc şi se usucă. Frunzele îngălbenesc, ruginesc şi cad, copacii rămân goi.

 Viaţa vieţuitoarelor
Păsările călătoare pleacă în ţările calde.
Insectele (gâzele) îşi fac adăposturi, se ascund în pământ.
Animalele sălbatice se pregătesc pentru iernat: îşi pregătesc hrana şi culcuşul.
Animalelor domestice li se pregăteşte hrana pentru iarnă.

 Viaţa şi activitatea oamenilor


Copiii şi adulţii îşi schimbă îmbrăcămintea de vară cu cea de toamnă, se îmbracă mai gros, poartă umbrelă sau pelerină pe timp de
ploaie.
Copiii se joacă din ce în ce mai puţin pe afară.
În grădini şi pe ogoare oamenii recoltează fructe, legume, cereale, efectuează semănăturile de toamnă.
În gospodării se pregătesc conserve pentru iarnă.
La sate oamenii se aprovizionează cu lemne pentru foc.
Depozitează în beciuri (pivniţe), silozuri, cămări proviziile pentru iarnă.
Lucrări agricole de toamnă: arat, discuit, grăpat, semănat.

CUTIA CU ÎNTREBĂRI:
- La ce foloseşte ploaia?
- Cu ce se hrănesc plantele?
- Cu ce se hrănesc copacii?
- De ce se ofilesc frunzele şi mor?
- De unde vine ploaia?
- De ce suflă vântul?
- Ce este bruma?
- Care sunt lunile de toamnă?
- Ce este ceaţa?
- De ce îngălbenesc frunzele?
- Ce fenomene s-au produs în parc?
- Ce se întâmplă cu frunzele copacilor?
- Ce se întâmplă cu iarba?
- De ce foşnesc frunzele uscate?
Ghici, ce e ?

Frunzele pe ramuri
Au îngălbenit
Plouă, plouă-ntr-una
Cine a venit? (Toamna)

Îl simţi şi nu-l vezi,


Te bate şi nu fugi. (Vântul)

Fără trup, prin lume trece,


Stol de frunze îl petrece,
Când porneşte la plimbare
Pomii i se-nclină-n cale. (Vântul)

Au plecat spre ţări cu soare


Păsări călătoare
Căci la noi e frig şi plouă,
Vântul bate cu putere
Frubzele-au căzut şi ele.
Nu este greu de ghicit
Ce anotimpa a sosit? (Toamna)

Între nori şi-ntre pământ


Stropi de apă cad pe rând. (Ploaia)