APROB

___________________________
Şef catedră, prof.univ.,dr. V.Şontea
“__”___________2017

Chestionar pentru evaluare II la disciplina RIM

Acuratetea
II-Cap.3. Apropierea valorii medii a unei măsurări de valoarea reală este:
Precizia
II-Cap.3. Gradul de reproductibilitate a unei măsurări este:
Precizia inalta,
II-Cap.3. Gradul de reproductibilitate a unei măsurări este: acuratete joasa.
De tip A,notata UA
II-Cap.3. Deviația standard a valorii medii este
de tipul:
Incertitudini de tip B
II-Cap.3. Incertitudinea unei componente bazată pe presupuneri inteligente sau
judecăți științificeeste de tipul:
Cu camera de ionizare ...
II-Cap.3. Dozimetrul reprezentat în imagine este
de tipul este de tipul:
Cu camera de ionizare
II-Cap.3. Dozimetrul reprezentat în imagine este de tipul Cilindrica(degetar)
este de tipul:
Placa-paralela
II-Cap.3. Dozimetrul reprezentat în imagine este de tipul (plan-paralela)
este de tipul:
Cu camera
II-Cap.3. Dozimetrul reprezentat în imagine este de tipul este de brahiterapie
tipul:
AgBr este ionizat,Ag+ redus la Ag+ + e-
II-Cap.3. În timpul iradierii filmului radiografic următoarea reacție este cauzată Ag elementar este negru,img latenta
(simplificat):
II-Cap.3. Tipul de film radiochromic cel mai frecvent utilizat este filmul: GafCromic
(un film incolor, aproape echivalent după compoziție cu un țesut)
II-Cap.3. Intervalul de timp între stimulare și emisia de lumină (luminiscenţă) este de Fluorescenta
între 10--10 la 10--8 s atunci fenomenul este numit:

II-Cap.3. Intervalul de timp între stimulare și emisia de lumină (luminiscenţă) este Fosforescenta
mai mare de 10--8 s atunci fenomenul este numit:

II-Cap.3. Procesul de luminescenţă poate fi accelerat cu o excitație adecvat ă sub Termoluminiscenta

formă de căldură fenomenul este:

(OSL)stimulate optic
II-Cap.3. Procesul de luminescenţă poate fi accelerat cu o excitație adecvat ă sub
formă lumină fenomenul este:
Termoluminiscenta
II-Cap.3. Procesul de luminescenţă poate fi accelerat cu o excitație adecvat ă sub
formă c[ldură fenomenul este:
Bazata pe aparitia efectelor optice(?)
II-Cap.3. Un sistem TLD este:

Tensiunea generată
II-Cap.3. În sisteme dozimetrice cu diode siliciu proporțional cu debitul dozei este:
Tensiunea de prag
II-Cap.3. În sisteme dozimetrice MOSFET proporțional cu debitul dozei este:
Lumina generată
II-Cap.3. În sisteme dozimetrice cu plastic scintilator proporțional cu debitul dozei
este:
 Curentul rezultant
II-Cap.3. În sisteme dozimetrice cu diamant proporțional cu debitul dozei este:
Doza de organe
II-Cap.4. Doza definită ca doza medie absorbită DT (doza "fizică"), într-un țesut sau
organ specific T a corpului uman este:
Ht=wr*DT,R
II-Cap.4. Doza de organe multiplicată cu un factor de ponderare radiație, pentru a Doza echivalentă
ține cont de eficiența biologică a radiației date în inducerea efectelor asupra sănătății
este:
Wr=1
II-Cap.4. Pentru razele X, razele γ și electroni factorul de ponderare radiații este:
Wr=5
II-Cap.4. Pentru protoni factorul de ponderare radiații este:
wR= 20
II-Cap.4. Pentru particule α factorul de ponderare radiații este:
Radiatii beta;fotoni<15keV
II-Cap.4. Termenul radiații "slab penetrante", de obicei, se aplică la:
Radiatii beta;fotoni<15keV
II-Cap.4. Termenul radiații "slab penetrante", de obicei, se aplică la:
Fotoni>15keV;Radiatii gama
II-Cap.4. Termenul radiații "putrnic penetrante", de obicei, se aplică la:
Doza echiv. ambientala
II-Cap.4. Cantitatea operațională introdusă pentru monitorizarea zonă H*(d) este :
Doza echiv. directionala
II-Cap.4. Cantitatea operațională introdusă pentru monitorizarea zonă H’(d) este :
Doza echiv. personala
II-Cap.4. Cantitatea operațională introdusă pentru monitorizarea zonă Hp(d) este :
Sievert(Sv)
II-Cap.4. Unitatea de echivalent de doză ambiental H*(d) este:
10mm
II-Cap.4. Adâncimea relevantă în o sferă ICRU pentru radiații puternic penetrante
este:
3.0mm
II-Cap.4. Adâncimea relevantă în o sferă ICRU pentru radiații slab penetrante pentru
piele este:
0.07mm
II-Cap.4. Adâncimea relevantă în o sferă ICRU pentru radiații slab penetrante lentila
ochiului este:
Doza echiv. in sfera
II-Cap.4. H*(d) și H’(d) sunt măsurate cu dispozitive sondaj citirea cărora este legată ICRU
de:
Dozimetru purtat la supraf. Corpului si acoperit
II-Cap.4. Hp(d) este măsurată cu dispozitive sondaj citirea cărora este legată de: cu strat adecvat dintr-un material tesut echivalent
Regiunea A si D
II-Cap.4. În funcție de tensiunea aplicată regiunile care nu sunt
utilizate pentru dispozitive de sondaj:

II-Cap.4. In regiunea de ionizare numărul de ioni primart de Proportional cu energia depusa de particule
ambele semn cole incarcate

ctaţi este:
Cu cantit
II-Cap.4. In regiunea proporțională numărul de ioni primart de
ambele semn colectaţi este:
proporţional cu descărcarea ce se extinde pe tot
II-Cap.4. În regiunea GM numărul de ioni primart de ambele volumul detectorului:
semn colectaţi este:

Bor10
II-Cap.4. Neutroni termici pot fi detectaţi foarte eficient datorită interacțiunii cu
nucleul __________provocând o reacție (n,α), iar particulele alfa pot fi detectate cu
ușurință prin interacțiuni lor de ionizare.
Emed. pt a produce o pereche de ioni este de 1 ordin
II-Cap.4. Sensibilitatea detectoarelor cu semiconductori este de aproximativ 104 de ori m mic
mai mare decât cea a detectoarelor umplute cu gaz deoarece:
densit. mater. este de 3 ordine m mare fata de
4
II-Cap.4. Sensibilitatea detectoarelor cu semiconductori este de aproximativ 10 de ori gaze
mai mare decât cea a detectoarelor umplute cu gaz deoarece:
II-Cap.4. Calibrarea instrumentelor de monitorizare: la pasul 1 are loc:
Determinarea aer-kerma în aer

II-Cap.4. Calibrarea instrumentelor de monitorizare: la pasul 2 are loc:

Determinarea dozei echivalente prin utilizarea
coeficienţilor de conversie h

Măsurarea densităţii optice a filmului şi comparând

II-Cap.4. Insigna cu film: Evaluarea dozei acumulate este evaluată prin:
densitatea optică cu filmele de calibrare

Cadmiu
II-Cap.4. Insigna cu film: filmul poate servi, de asemenea, ca un monitor de doze de
neutroni termici: pentru aceasta este folosită o fereastră din:
Sticla fosfatica cu argint
II-Cap.4. Insigna cu dozimetria cu sticlă radiofotoluminescenţă (RPL): materialul
utilizat este de
II-Cap.4. Insigna cu sisteme luminiscenţă stimulată optic (OSL) conține un Oxid de aluminiu(Al2O3)
strat subțire de:

II-Cap.4. Dozimetrele de buzunar auto-lectură - constă din: O camera de ionizare care acţionează ca un
condensator.

Incarcat complet
II-Cap.4. Dozimetrele de buzunar auto-lectură – inițial condensatorul este:
Descarca condensatorul si expunerea este direct
II-Cap.4. Dozimetrele de buzunar auto-lectură – la expunerea la radiații ionizarea proportionala cu descarcarea
produsă în cameră:
Un electron de la un nivel m ridicat umple locul
II-Cap.5. La interacțiuni Coulomb între electronul incident și electronii orbitali vacant orbital rezultat
atomici ale materialul țintă electronul orbital este evacuat din înveliş și:
Fie emisa de atomul tinta sub forma unui foton
II-Cap.5. La interacțiuni Coulomb între electronul incident și electronii orbitali mentionat ca foton caracterisitc
atomici ale materialul țintă electronul orbital este evacuat din înveliş. Diferența de
energie este - sau:
Sau transferata catre un alt electron orbital care
II-Cap.5. La interacțiuni Coulomb între electronul incident și electronii orbitali este evacuat din atomul tinta ca electron Auger
atomici ale materialul țintă electronul orbital este evacuat din înveliş. Diferența de
energie este - sau:
N-rul de fotoni fluorescenti emisi pe post vacant
II-Cap.5. Randamentul fluorescent ω dă:
Wk=0.96
II-Cap.5. Pentru materiale cu masa atomică Z mai mare randamentul fluorescent ω Aproape de 1
este (cca 80):
radiaţii de frânare bremsstrahlung
II-Cap.5. În timpul interacțiunii electronul incident accelerat pierde o parte din
energia sa cinetică prin frânare. Acestea sunt:
Gama R de electroni
II-Cap.5. Grosimea de țintă în care particula poate pătrunde este numită:
Tinta subtire
II-Cap.5. Dacă grosimea țintei este mult mai mică decât R ținta este numită:
Tinta groasa
II-Cap.5. Dacă grosimea țintei este de ordinul R ținta este numită:
Constanta
II-Cap.5. Pentru țintă subțire și electroni cu energie cinetică EK intensitatea radiațiilor
emise în fiecare interval energie foton între 0 și EK este:
Suprapunere a unui n-r mare de radiatii te t.
II-Cap.5. Radiații țintă groasă pot fi considerate ca o: subtiri
1.1R
II-Cap.5. În practică grosimea ţintelor raze X groase este de aproximativ:
 Spectru tinta subtire
II-Cap.5. Figura arată, pentru electroni de 100
keV care lovesc o țintă: dependenţa (1) este:

Spectru tinta groasa

II-Cap.5. Figura arată, pentru electroni de 100
keV care lovesc o țintă: dependenţa (2) este:

spectru ţintă groasă filtrată de fereastra

II-Cap.5. Figura arată, pentru electroni de 100 dispozitivului
keV care lovesc o țintă: dependenţa (3) este:

Spectru tinta groasa

II-Cap.5. Figura arată, pentru electroni de 100
keV care lovesc o țintă: dependenţa (4) este:

20% din fotoni caracter.,80%fotoni

II-Cap.5. fascicule de raze X produse într-o țintă de volfram de electroni 100 keV bremsstrahlung
conține fotoni bremsstrahlung aproximativ:
La 90grade
II-Cap.5. În intervalul energetic de diagnosticare (10-150 kV) majoritatea fotoni sunt
produşi la ???ode la direcția electroni lovesc ținta (tub de raze X).
In directia fascicul de electroni ce lovesc
II-Cap.5. În intervalul energie megavoltaj (1-50 VM) (linac) majoritatea fotonilor tinta(linac)
sunt produşi:

Alcătuit
Conf.univ.,dr. S.Railean