Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Drept
Specializarea Master Știinţe Penale Aprofundate
PROCEDURA DE
EXECUTARE A
MANDATULUI EUROPEAN
DE ARESTARE
Braşov
2012
Cuprins
Abrevieri ..................................................................................................................... 4
Capitolul I Procedura de executare a mandatului european de arestare .................... 5
1.1. Noțiuni introductive ....................................................................................... 5
1.2. Autorități române competente a executa mandatul european de arestare .... 6
1.3. Proceduri prealabile ....................................................................................... 7
1.3.1. Verificarea referitoare la traducerea și conținutul mandatului european
de arestare ..........................................................................................................................................8
1.3.2. Măsuri necesare pentru identificarea, căutarea, localizarea și prinderea
persoanei solicitate .........................................................................................................................8
1.3.3. Existența unor proceduri penale în curs cu privire la persoana
solicitată .............................................................................................................................................9
1.3.4. Retransmiterea mandatului european de arestare autorității de executare
competente sau clasarea ............................................................................................................ 10
1.4. Reținerea persoanei solicitate ...................................................................... 10
1.4.1. Reținerea și arestarea persoanei solicitate în caz de urgență ..................... 11
1.5. Procedura executării mandatului european de arestare în fața curții de apel
12
1.5.1. Sesizarea curții de apel în vederea arestării și predării persoanei
solicitate .......................................................................................................................................... 12
1.5.2. Măsuri premergătoare ................................................................................................ 12
1.5.3. Mandatul european de arestare emis împotriva unui cetățean român, în
vederea executării unei pedepse sau a unei măsuri de siguranță privative de
libertate. Consimțământul la predare................................................................................... 13
1.5.4. Arestarea persoanei solicitate în vederea predării .......................................... 14
1.6. Procedura de soluționare ............................................................................. 16
1.6.1. Termene ........................................................................................................................... 16
1.6.2. Solicitarea de informații sau garanții suplimentare ....................................... 16
2
1.6.3. Drepturile persoanei arestate în baza unui mandat european de
arestare ............................................................................................................................................ 17
1.6.4. Imunități și privilegii.................................................................................................. 17
1.6.5. Predarea temporară sau luarea declarației persoanei solicitate ................. 18
1.6.6. Incidente procedurale ................................................................................................. 19
1.6.7. Concursul de cereri ..................................................................................................... 19
1.6.8. Cheltuieli ......................................................................................................................... 21
1.6.9. Hotărârea privind executarea unui mandat european de arestare ............ 21
1.6.10. Căi de atac ...................................................................................................................... 22
1.6.11. Comunicarea hotărârii ............................................................................................... 22
Capitolul al II - lea Efectele executării mandatului european de arestare ............... 23
2.1. Predarea persoanei solicitate .......................................................................... 23
2.1.1. Predarea amânată sau condiționată .......................................................................... 24
2.2. Garanția transferării persoanei predate .......................................................... 24
2.3. Remiterea de obiecte ...................................................................................... 25
2.4. Regula specialității. ........................................................................................ 25
2.5. Predarea sau extrădarea ulterioară ................................................................ 27
2.5.1. Predarea ulterioară.......................................................................................................... 27
2.5.2. Predarea ulterioară unei extrădări ............................................................................ 29
2.5.3. Extrădarea ulterioară ..................................................................................................... 29
2.6. Tranzitul ......................................................................................................... 30
Bibliografie............................................................................................................... 31
3
Abrevieri
art. – articol
Ed. – editură
ed. – ediție
lit. – litera
nr. – numărul
p. – pagină
parag. – paragraf
UE – Uniunea Europeană
4
Capitolul I Procedura de executare a mandatului european de
arestare
1
F. R. Radu, Principalele instrumente juridice ale Uniunii Europene în domeniul extrădării şi predării infractorilor,
Dreptul nr. 9/2007, p. 150
5
În relaţiile dintre statele membre mandatul european de arestare va înlocui
toate instrumentele anterioare privind extrădarea, şi anume: Convenţia europeană
de extrădare încheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi Protocoalele sale adiţionale
încheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi la 17 martie 1978; Convenţia
europeană pentru reprimarea terorismului încheiată la Strasbourg la 27 ianuarie
1977, Convenţia din 19 iunie 1990 de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie
1985 cu privire la abolirea gradată a controalelor la frontierele comune privind
relaţiile dintre statele membre care sunt părţi la această Convenţie, Convenţia
privind simplificarea procedurii de extrădare între statele membre ale Uniunii
Europene din 10 martie 1995 şi Convenţia privind extrădarea între statele membre
ale Uniunii Europene din 27 septembrie 1996, inclusiv prevederile Titlului III din
Convenţia de implementare a Acordului Schengen privitoare la extrădare. 2
2
I. C. Morar, Mandatul European de arestare. Context European și intern, Curierul Judiciar nr. 4/2005, p. 107
3
G. Tudor, M. Constantinescu, Mandatul european de arestare. Aspecte teoretice şi practică judiciară, Ed.
Hamangiu, Bucureşti 2009, p. 165
6
a) primeşte mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară dintr-un
alt stat membru al Uniunii Europene şi îl transmite parchetului de pe lângă curtea
de apel în a cărui circumscripţie a fost localizată persoana solicitată sau Parchetului
de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care persoana solicitată nu a fost
localizată, ori de câte ori autoritatea judiciară emitentă nu reuşeşte să transmită
mandatul european de arestare direct autorităţii judiciare române primitoare;
b) transmite mandatul european de arestare emis de o autoritate judiciară
română, dacă aceasta nu îl poate transmite direct autorităţii judiciare primitoare
străine sau când statul membru de executare a desemnat ca autoritate primitoare
Ministerul Justiţiei;
c) ţine evidenţa mandatelor europene de arestare emise sau primite de autorităţile
judiciare române, în scopuri statistice;
d) îndeplineşte orice altă atribuţie stabilită prin lege menită a asista şi sprijini
autorităţile judiciare române în emiterea şi executarea mandatelor europene de
arestare. 4
4
Art. 1 pct. 27 din Legea 222/2008
5
Art 881 alin 10 din lege
7
1.3.1. Verificarea referitoare la traducerea și conținutul
mandatului european de arestare
6
A. Boroi, I. Rusu, Cooperarea judiciară în materie penală, Ed. C.H. Beck, Bucureşti 2008, p. 320
7
Conform acestuia, mandatul european de arestare va conţine următoarele informaţii:
a) identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate;
b) denumirea, adresa, numerele de telefon şi fax, precum şi adresa de e-mail ale autorităţii judiciare emitente;
c) indicarea existenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei
alte hotărâri judecătoreşti executorii având acelaşi efect, care se încadrează în dispoziţiile art. 81 şi art. 85
din prezenta lege;
d) natura şi încadrarea juridică a infracţiunii, ţinându-se seama mai ales de prevederile art. 85;
e) o descriere a circumstanţelor în care a fost comisă infracţiunea, inclusiv momentul, locul, gradul de
implicare a persoanei solicitate;
f) pedeapsa pronunţată, dacă hotărârea a rămas definitivă, sau pedeapsa prevăzută de legea statului emitent
pentru infracţiunea săvârşită;
g) dacă este posibil, alte consecinţe ale infracţiunii.
8
pentru identificarea, căutarea, localizarea şi prinderea persoanei solicitate.
Dispoziţiile art. 4931-4937 din Codul de procedură penală (referitoare la procedura
dării în urmărire)se aplică în mod corespunzător.
În cazul în care predarea persoanei solicitate este condiţionată de acordarea
consimţământului unui alt stat membru ori al unui stat terţ, luarea măsurilor pentru
prinderea persoanei solicitate are loc la data primirii consimţământului statului
respectiv. 8
La art. 88 alin. (6) – (7) din lege este reglementată procedura de urmat în
cazul în care persoana solicitată este urmărită penal sau judecată pentru aceleași
fapte pentru care a fost emis mandatul european de arestare, respective pentru alte
fapte decât cele pentru care a fost emis mandatul european de arestare. Astfel:
• Dacă persoana solicitată face obiectul unor proceduri penale în
curs, pentru aceleaşi fapte pentru care a fost emis mandatul european de
arestare, procurorul transmite, spre informare, procurorului de caz sau
instanţei competente, o copie a mandatului european de arestare, traducerea
şi, dacă este cazul, informaţiile suplimentare comunicate de autoritatea
judiciară emitentă, solicitându-i să aprecieze şi să informeze de urgenţă dacă
urmărirea penală sau judecata pot fi suspendate până la soluţionarea cauzei
de către autoritatea judiciară română de executare. Dispoziţiile art. 240 şi 303
(referitoare la suspendarea urmăririi penale, repectiv a judecății) din Codul
de procedură penală se aplică în mod corespunzător.
• Dacă procedurile penale existente împotriva persoanei solicitate se
referă la alte fapte decât cele pentru care a fost emis mandatul european
de arestare, procurorul competent transmite, de asemenea, spre informare,
8
Art. 881 alin. (9) din lege
9
procurorului de caz sau instanţei competente, o copie a mandatului european
de arestare, traducerea şi, dacă este cazul, informaţiile suplimentare
comunicate de autoritatea judiciară emitentă, solicitându-i să îl informeze de
îndată care este stadiul procedurii.
În niciuna dintre situații nu este împiedicată însă luarea măsurilor necesare
pentru identificarea, căutarea, localizarea și prinderea persoanei solicitate. 9
9
G. Tudor, M. Constantinescu, op. cit., p. 167
10
O situație interesantă care s-ar putea ivi ar fi aceea în care, la scurt timp după clasarea cauzei, persoana solicitată ar
reveni pe teritoriul României. O asemenea situație nu este reglementată expres de lege însă doctrina a apreciat că se
impune, mutantis mutandi (preluând din procedura penală română), redeschiderea dosarului, așa cum prevăd
dispozițiile art. 273 C. proc. pen. în cazurile în care se reia urmărirea penală după încetarea cauzei care a dus anterior
la încetarea/scoateerea de sub urmărire penală, după caz, respective clasarea în situația în care nu se identificase un
învinuit în cauză. Această soluție se impune și datorită faptului că rezolvă mult mai economicos situația ivită, prin
aceea că nu sunt necesare alte schimburi de informații cu autoritățile emitente, ci, pe baza acelorași date și
documente, procedura este reluată din stadiul în care a fost lăsată la momentul clasării - G. Tudor, M.
Constantinescu, op. cit., p.169
10
Persoanei reţinute i se aduc, de îndată, la cunoştinţă, în limba pe care o
înţelege, motivele reţinerii şi conţinutul mandatului european de arestare. Persoanei
reţinute i se va comunica o copie a mandatului european de arestare şi traducerea
acestuia. Această prevedere se va aplica şi în cazul în care procurorul competent
primeşte un nou mandat european de arestare ulterior sesizării curţii de apel
competente în condiţiile prevăzute la art. 89.
Persoana reţinută poate solicita să fie încunoştinţat despre măsura luată un
membru de familie ori o altă persoană pe care o desemnează aceasta. Atât cererea,
cât şi încunoştinţarea se consemnează într-un proces-verbal. În mod excepţional,
dacă procurorul apreciază că acest lucru ar afecta executarea mandatului european
de arestare emis împotriva persoanei solicitate sau, în cazul în care are cunoştinţă, a
unor mandate europene de arestare emise împotriva altor participanţi la săvârşirea
infracţiunii, procurorul va putea refuza solicitarea.
În cazul în care persoana solicitată este minor, termenul prevăzut la alin. (1)
se reduce la jumătate. În acest caz, reţinerea poate fi prelungită, dacă se impune,
prin ordonanţă motivată, cel mult 8 ore.
În vederea reţinerii persoanei solicitate, organul competent poate pătrunde în
orice locuinţă în care se află persoana solicitată, fără consimţământul acesteia ori al
persoanei căreia îi aparţine sau foloseşte locuinţa, precum şi în sediul oricărei
persoane juridice, fără învoirea reprezentantului legal al acesteia. 11
12
Art. 883 din lege, introdus prin art. 1 pct. 43 din Legea 222/2008
12
măsura reținerii a fost dispusă în condițiile art. 883 din lege 13, judecătorul verifică
dacă persoana solicitată a fost informată despre motivul reținerii și poate dispune,
prin încheiere motivată, pe baza semnalării transmise prin Organizaţia
Internaţională a Poliţiei Criminale (Interpol), arestarea persoanei solicitate sau
obligarea de a nu părăsi localitatea pe o durată de 5 zile. În acest caz, instanţa
amână cauza şi fixează un termen de 5 zile pentru prezentarea de către procuror a
mandatului european de arestare, însoţit de traducerea în limba română. 14
Termenul de 5 zile este un termen imperativ, a cărui nerespectare determină,
la expirarea lui, încetarea de drept a măsurii arestării. Legea este lacunară atât în
ceea ce privește natura juridică a acestui termen cât și în ceea ce privește soluția pe
care o va pronunța instanța în situația nedepunerii mandatului de arestare european
de către procuror în acest termen. Din acest motiv, soluțiile sunt date de practica
judiciară, cea mai indicată fiind aceea că, după expirarea termenului de 5 zile, dacă
nu s-a depus mandatul, măsura arestării încetează de drept, caz în care se dispune
punerea în libertate a persoanei solicitate, iar instanța se dezînvestește, pronunțând
o încheiere în acest sens, dosarul fiind astfel soluționat; ulterior, după primirea
mandatului, procurorul va sesiza din nou instanța cu punerea în executare a
mandatului. 15
13
Reținerea și arestarea persoanei solicitate în caz de urgență
14
Art. 89 alin. (1) teza a II – a și alin. (2) din lege
15
G. Tudor, M. Constantinescu, op. cit., p. 174-176
13
acord, întocmește un proces verbal în acest sens, în care consemnează aspectele
constatate și pronunță o hotărâre definitivă.
Acest proces-verbal se semnează de către judecător, grefier, apărător și
persoana solicitată, în cuprinsul acestuia urmând a se menționa dacă persoana
solicitată a renunțat sau nu la drepturile conferite de regula specialități și se
precizează aducerea la cunoștință a caracterului irevocabil al consimțământului,
respectiv consecința acestuia și anume neputința de a mai reveni. Dacă nu este
incident vreunul din motivele de refuz al executării prevăzute la art. 88 din lege,
judecătorul se poate pronunța prin sentință deopotrivă asupra arestării și predării
persoanei solicitate.
Dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară
emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu
audierea persoanei solicitate care se limitează la consemnarea poziției acesteia față
de existența unuia din motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și
al eventualele obiecții în ceea ce privește identitatea. 16
18
Se sancționează cu nulitatea încheierea pronunțată asupra arestării fără ca persoana solicitată să beneficieze în fapt
de apărare.
19
Dispozițiile referitoare la durata maximă până la care poate fi menținută arestarea persoanei solicitate au fost
introduse în urma modificării prin Legea 222/2008
20
G. Tudor, M. Constantinescu, op. cit., p. 202
15
1.6. Procedura de soluționare
1.6.1. Termene
21
Prin urmare, termenul de 60 de zile de la arestare, prevăzut în art. 95 alin. (3) din lege, nu privește măsura arestării
persoanei solicitate, ci pronunțarea hotărârii asupra fondului cauzei privind executarea mandatului european de
arestare, în cazul în care persoana urmărită nu consimte la predare.
22
Art. 95 din Legea 302/2004
16
termen pentru primirea datelor solicitate. Termenul fixat nu poate fi mai mare de 10
zile.
Motivele pentru care se impun informații suplimentare se referă atât la
conținutul mandatului, cât și la modalitatea în care s-a desfășurat procesul care a
determinat condamnarea persoanei, informații referitoare atât la respectarea și
drepturilor și garanțiilor recunoscute de Decizia-cadru, cât și de Convenția
europeană a drepturilor omului. 23
Acestea sunt prevăzute la art. 91 din lege, potrivit căriua persoana arestată
are dreptul:
• să fie informată cu privire la conţinutul mandatului european de arestare.
• să fie asistată de un apărător ales sau numit din oficiu de instanţă.
• la interpret, asigurat gratuit de către instanţă, dacă nu înţelege sau nu
vorbeşte limba română.
24
Art. 105 din lege
18
autorităţile judiciare implicate. În toate cazurile se vor respecta drepturile
procesuale ale persoanei urmărite. 25
În cazul în care două sau mai multe state membre au emis un mandat
european de arestare în legătură cu aceeaşi persoană, autoritatea judiciară de
executare română va decide asupra priorităţii de executare, ţinând seama de toate
circumstanţele şi, în special, de locul săvârşirii şi gravitatea infracţiunii, de data
emiterii mandatelor, precum şi de împrejurarea că mandatul a fost emis în vederea
urmăririi penale, a judecăţii sau în vederea executării unei pedepse sau a unei
măsuri de siguranţă. Autoritatea judiciară de executare română va putea solicita,
dacă este cazul, avizul Eurojust cu privire la această hotărâre.
25
Art. 92 din lege
26
G. Tudor, M. Constantinescu, op. cit., p. 221
27
Idem, p. 231
19
În cazul în care cu privire la aceeaşi persoană, înainte de predarea acesteia,
autorităţile române primesc din partea autorităţilor competente ale aceluiaşi stat
membru emitent două sau mai multe mandate, cauzele privind executarea acestor
mandate europene de arestare se conexează la instanţa cea dintâi sesizată,
pronunţându-se o singură hotărâre cu privire la executarea fiecăruia dintre
mandatele europene de arestare. În cazul în care predarea este admisă doar pentru
una sau unele dintre fapte, în hotărârea de predare se menţionează expres acest
lucru, dispoziţiile art. 100 28 aplicându-se în mod corespunzător.
În cazul concurenţei între un mandat european de arestare şi o cerere de
extrădare prezentată de către un stat terţ, autoritatea judiciară de executare română
va decide luând în considerare toate circumstanţele şi în special cele prevăzute la
alin. (1) şi cele prevăzute în convenţia de extrădare aplicabilă în relaţia cu statul
terţ. În cazul în care va da prioritate cererii de extrădare, se vor aplica dispoziţiile
titlului II.
28
Este vorba de regula specialității:
(1) Consimţământul pentru urmărirea, judecarea, condamnarea sau deţinerea unei persoane de către autorităţile
române pentru alte fapte comise anterior predării acesteia în baza unui mandat european de arestare se prezumă că a
fost dat de către acele state membre care au transmis o notificare în acest sens Secretariatului general al Consiliului
Uniunii Europene, dacă autoritatea judiciară de executare nu dispune altfel prin hotărârea de predare.
(2) Cu excepţia cazurilor menţionate la alin. (1) şi (4), persoana predată autorităţilor române nu va putea fi
urmărită, judecată sau privată de libertate pentru o altă faptă anterioară predării decât dacă statul membru de
executare o consimte. În acest scop, autoritatea judiciară română emitentă va prezenta autorităţii judiciare de
executare o cerere de autorizare, însoţită de informaţiile prevăzute la art. 79 alin. (1).
(3) În relaţia cu alte state membre decât cele prevăzute la alin. (1), consimţământul autorităţii judiciare române de
executare este necesar. În acest sens, judecătorul competent se pronunţă, prin încheiere definitivă, dată în camera de
consiliu, fără citarea părţilor, în termen de cel mult 30 de zile de la primirea cererii, fără a aduce atingere garanţiilor
la care se referă art. 87.
(4) Dispoziţiile alineatelor anterioare nu se aplică atunci când intervine una dintre următoarele circumstanţe:
a) când persoana urmărită a renunţat în mod expres în faţa autorităţii judiciare de executare la regula specialităţii,
înaintea predării;
b) când persoana urmărită a renunţat, după predare, să recurgă la regula specialităţii în legătură cu anumite
infracţiuni anterioare predării sale. Declaraţia de renunţare la regula specialităţii se dă în faţa autorităţii judiciare
competente a statului membru emitent, întocmindu-se un proces-verbal conform dreptului intern al acestuia.
Persoana urmărită are dreptul de a fi asistată de un avocat. Renunţarea la regula specialităţii trebuie să fie voluntară
şi în deplină cunoştinţă de cauză asupra consecinţelor acesteia;
c) când, având posibilitatea să părăsească teritoriul statului membru căruia i-a fost predată, persoana în cauză nu a
făcut acest lucru în termen de 45 de zile de la punerea sa definitivă în libertate sau s-a întors pe acest teritoriu după ce
l-a părăsit;
d) când infracţiunea nu este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate;
20
În cazul în care decide să se acorde întâietate cererii de extrădare, autoritatea
judiciară de executare română va aduce acest lucru la cunoştinţa autorităţii emitente
a mandatului european de arestare. Dispoziţiile prezentului articol nu aduc atingere
obligaţiilor derivate din calitatea de parte la Statutul Curţii Penale Internaţionale.
1.6.8. Cheltuieli
29
Potrivit art. 20 alin. (4) din lege, cheltuielile care revin statului romăn se suportă de la bugetul de stat și sunt
cuprinse, după caz, în bugetul Ministerului Justiției și Libertăților cetățenești, Ministerului Public și Ministerului
Administrației și internelor
30
Art. 90 alin (13) din lege. Soluția dată de legiuitor prin Legea 222/2008 în această privință este contrară practicii
ÎCCJ, care, sub acest astepct, statuase că instanța română dispune arestarea persoanei solicitate prin încheiere
motivată, fără a emite un mandat de arestare, întrucât arestarea se dispune în procedura de executare a unui mandat
european de arestare emis de autoritatea judiciară din statul solicitant.
21
autorităţile judiciare române, mandatul de arestare astfel emis este pus în executare
la data încetării motivelor care au justificat amânarea. 31
Hotărârea pronunțată în temeiul art. 94 din lege trebuie să cuprindă atât
dispoziția privind executarea mandatului european de arestare cât și dispoziția
privind predarea persoanei solicitate. De asemenea, instanța este obligată să se
pronunțe, prin aceeași hotărâre, în temeiul art. 90 alin (9) din lege, și asupra
menținerii măsurii arestării persoane solicitate.
31
Art. 94 alin (3) din lege
22
Capitolul al II - lea Efectele executării mandatului european de
arestare
32
Alin. 1 al acestui art. a fost modificat prin art. I pct. 53 din Legea nr. 222/2008
33
În cazul în care sunt depăşite termenele maxime pentru predare, fără ca persoana în cauză să fie primită de către
statul emitent, se va proceda la punerea în libertate a persoanei urmărite, fără ca acest fapt să constituie un motiv de
refuz al executării unui viitor mandat european de arestare, bazat pe aceleaşi fapte.
23
2.1.1. Predarea amânată sau condiționată
În cazul în care persoana solicitată care face obiectul unui mandat european
de arestare, emis în scopul urmăririi penale sau al judecăţii, este resortisant sau
34
Art. 97 din lege. Amânarea predării are caracter facultativ, instanța de judecată română avănd posibilitatea să
dispună predarea chiar dacă persoana solicitată este judecată sau urmărită penal de către autoritățile judiciare
române. Legiuitorul nu a fixat și criteriile avute în vedere la dispunerea amânării predării, practica judiciară indicând
exemplificativ: gravitatea faptelor pentru care se efectuează urmărirea penală sau judecată de către autoritățile
judiciare române precum și efectele pe care le are amânarea predării asupra cauzelor în care este implicată persoana
solicitată. Prin urmare, în cazul în care împotriva persoanei solicitate autoritățile judiciare române nu au dispus
începerea urmăririi penale, instanța de judecată nu poate dispune amănarea predării.
35
M. Zainea, Executarea mandatului European de arestare: între predarea imediată și predarea temporară, Curierul
Judiciar nr. 12/2008, Ed. C.H.Beck, p. 44
24
rezident al statului membru de executare, garanţia că, în caz de condamnare, odată
predată, persoana solicitată poate fi transferată în condiţiile legii în statul de
cetăţenie este dată de instanţa emitentă a mandatului european de arestare. 36
36
Art. 842 din lege, introdus prin art. I pct. 34 din Legea nr. 222/2008
37
Art. 98 din lege
25
a) Excepții întemeiate pe consimțământul statelor membre în cauză, al
autorităților judiciare ale statului membru de executare sau al persoanei
solicitate:
• când statul membru de executare consimte ca persoana predată autorităților
române să poată fi urmărită, judecată sau privată de libertate pentru o altă
faptă anterioară predării.
Consimţământul pentru urmărirea, judecarea, condamnarea sau deţinerea
unei persoane de către autorităţile române pentru alte fapte comise anterior predării
acesteia în baza unui mandat european de arestare se prezumă că a fost dat de către
acele state membre care au transmis o notificare în acest sens Secretariatului
general al Consiliului Uniunii Europene, dacă autoritatea judiciară de executare nu
dispune altfel prin hotărârea de predare. În relaţia cu alte state membre decât cele
prevăzute anterior, consimţământul autorităţii judiciare române de executare este
necesar. În acest sens, judecătorul competent se pronunţă, prin încheiere definitivă,
dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în termen de cel mult 30 de zile de
la primirea cererii, fără a aduce atingere garanţiilor la care se referă art. 87. 38
• când persoana urmărită a renunţat în mod expres în faţa autorităţii judiciare
de executare la regula specialităţii, înaintea predării; 39
38
Articolul 87 - Condiţii speciale
(1) Executarea unui mandat european de arestare de către autorităţile judiciare de executare române poate fi supusă
următoarelor condiţii:
a) în cazul în care mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse sau a unei măsuri de
siguranţă privative de libertate aplicate printr-o hotărâre pronunţată în lipsă, dacă persoana în cauză nu a fost citată
personal şi nici informată în orice alt mod cu privire la data şi locul şedinţei de judecată care a condus la hotărârea
pronunţată în lipsă, predarea persoanei solicitate va fi acordată dacă autoritatea judiciară emitentă garantează că
persoana care face obiectul mandatului european de arestare are posibilitatea să obţină rejudecarea cauzei în statul
membru emitent, în prezenţa sa;
b) în cazul în care infracţiunea în baza căreia s-a emis mandatul european de arestare este sancţionată cu pedeapsa
detenţiunii pe viaţă sau cu o măsură de siguranţă privativă de libertate pe viaţă, dispoziţiile legale ale statului
membru emitent trebuie să prevadă posibilitatea revizuirii pedepsei sau a măsurii de siguranţă aplicate ori liberarea
condiţionată, după executarea a 20 de ani din pedeapsă sau măsura de siguranţă aplicată, ori aplicarea unor măsuri de
clemenţă.
(2) Fără a aduce atingere dispoziţiilor alin. (1), cetăţenii români sunt predaţi în baza unui mandat european de
arestare emis în vederea efectuării urmăririi penale sau a judecăţii cu condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o
pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea pedepsei.
39
Art. 100 alin. 4 lit. a) din lege
26
• când persoana urmărită a renunţat, după predare, să recurgă la regula
specialităţii în legătură cu anumite infracţiuni anterioare predării sale.
Declaraţia de renunţare la regula specialităţii se dă în faţa autorităţii judiciare
competente a statului membru emitent, întocmindu-se un proces-verbal conform
dreptului intern al acestuia. Persoana urmărită are dreptul de a fi asistată de un
avocat. Renunţarea la regula specialităţii trebuie să fie voluntară şi în deplină
cunoştinţă de cauză asupra consecinţelor acesteia; 40
• când, având posibilitatea să părăsească teritoriul statului membru căruia i-a
fost predată, persoana în cauză nu a făcut acest lucru în termen de 45 de zile
de la punerea sa definitivă în libertate sau s-a întors pe acest teritoriu după ce
l-a părăsit; 41
b) Excepții vizând pedepsele sau măsurile aplicabile ori soluția dată în
cauză:
• când infracţiunea nu este sancţionată cu o pedeapsă privativă de libertate; 42
• când la terminarea procesului penal nu se aplică o pedeapsă privativă de
libertate sau o măsură de siguranţă. 43
44
Art. 102 alin. 1) – 5) din lege
28
2.5.2. Predarea ulterioară unei extrădări
Extrădarea unei persoane care a fost predată în România în baza unui mandat
european de arestare, solicitată ulterior de către un stat care nu este membru al
Uniunii Europene, nu se poate acorda fără consimţământul autorităţii judiciare de
executare care a aprobat predarea.
În cazul în care autorităţile judiciare române au acordat predarea unei
persoane unui alt stat membru al Uniunii Europene, în baza unui mandat european
de arestare, iar autorităţile judiciare emitente solicită consimţământul de a extrăda
persoana urmărită către un terţ stat care nu este membru al Uniunii Europene,
consimţământul va fi acordat în conformitate cu instrumentele bilaterale sau
multilaterale la care România este parte, luându-se în considerare cererea de
extrădare. 46
45
Art. 103 alin. 1) și 2) din lege
46
Art. 104 alin. 1) și 2) din lege
29
2.6. Tranzitul
47
Art. 101 alin. 1) – 6) din lege. În cazul în care persoana ce face obiectul mandatului european are cetăţenia română,
tranzitul nu este acordat decât dacă este îndeplinită condiţia prevăzută la art. 87 alin. (2), respectiv că, în cazul în care
se va pronunța o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România pentru executarea
pedepsei.
30
Bibliografie
• Boroi A., Rusu I., Cooperarea judiciară în materie penală, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti 2008;
• Tudor G., Constantinescu M., Mandatul european de arestare. Aspecte
teoretice şi practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti 2009;
• Codul Penal;
• Curierul Judiciar 4/2005;
• Curierul Judiciar 10/2008;
• Decizia-Cadru a Consiliului Uniunii Europene nr. 2002/584/JHA din 13
iunie 2002;
• Decizia-cadru 2009/299/JAI a Consiliului din 26 februarie 2009;
• Dreptul 9/2007;
• Dreptul 10/2007;
• Legea 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală;
• Legea 222/2008 pentru modificarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea
judiciară în materie penală;
31