Zorii Educatiei

FA S T R AC K I D S
 CHAPTER 1

O poveste despre
Creier
De ce incepem aceasta carte cu o poveste si mai ales de ce o poveste despre
creier?

Deoarece fiecare pagina a ei vorbeste despre educatia copiilor nostri si cum

am putea vorbi mai bine despre acest subiect decat sub forma unor povesti
adevarate.

Incepem cu o poveste despre creier deoarece de buna lui functionare si mai

ales intelegere depinde viitorul copiilor nostri.

Noi cei de la Fastrackids consideram ca educatia unui copil incepe din burtica
mamei, iar primii ani de viata sunt fundamentali in construirea unei fundatii cat
mai solide pentru intreaga viata.

Iata de ce o discutie despre modul de functionare optim al creierului se impune

de la inceput.

Conţinând aproximativ 100 de miliarde de neuroni, creierul este cea mai com-
plexă structură a corpului uman. Fiecare neuron poate crea minim 1.000 de
legături, astfel că într-un creier pot exista 100.000.000.000.000 de conexi-
uni neuronale.

Si este important sa precizam ca desi o buna parte din aceste conexiuni se re-
alizeaza in mod natural suntem direct raspunzatori de stimularea creierului co-
pilului astfel incat acesta sa realizeze conexiuni cat mai multe si cat mai vari-
ate.

De asemenea, neuronii din creier pot transmite în fiecare secundă până la

1.000 de semnale electrice, viteza cu care aceste impulsuri se deplasează fi-
ind uneori de 400 de kilometri pe oră.
1
Un al aspect extrem de important este viteza cu care se transmite informatia si
care poate varia semnificativ intre copii, putini parinti stiu insa ca putem influ-
enta semnificativ aceasta viteza.

Grosimea tecii de mielina care imbraca axonul unui neuron este direct respon-
sabila de viteza cu care informatia se transmite, iar grosimea este data de
frecventa si intensitatea stimulilor externi, cu alte cuvinte o stimulare neuronala
constanta si coerenta poate face minuni.

Atunci cand vorbim despre neuroni, nu vorbim despre numarul lor (desi
este important), ci mai ales despre calitatea conexiunilor dintre ei reflec-
tata in viteza cu care creierul reactioneaza si se adapteaza, proces cu-
noscut sub denumirea de stimulare neuronala.

Iar cea mai buna forma de stimulare a creierului este invatarea! Explorarea pa-
siunilor si invatarea a ceva nou cu aceste ocazii au un rol de energizare si de
stimulare a formarii de noi conexiuni. Dezvoltarea cu ajutorul invatarii si exer-
sarii trece mai departe de beneficiile imediate si de experientele noi catre exer-
sarea memoriei, a gandirii logice, a flexibilitatii si chiar catre acea stare de flux
in care iti place atat de mult ce faci, incat timpul trece si nu obosesti deloc.

2
In plin proces de dezvoltare cognitiva a copiilor, noi cei de la Fastrackids ne
concentram pe dialogul cu cei mici, in care acestia sunt incurajati sa raspunda
si la randul lor sa formuleze intrebari.
Avem ocazia să le oferim exemple de răspunsuri, modalități de formulare,
adaptate la nivelul fiecarui copil, fara a le subestima puterea de intelegere.

Pentru a le stimula procesele de gandire fie ea logica, fie creativa, intrebarile

sunt variate:

Punem intrebari pentru a-i ajuta sa-si clarifice ei insisi intelesuri:

"Te-am auzind spunand_________, asa este?"

Ii invatam sa-si exprime gandurile, dorintele, sentiemntele:

"Spune-mi mai multe despre ideea ta pentru acest proiect!"

Ii incurajam in activitatile in care se implica:

"Este foarte interesat ce faci tu aici!", "Ce se va intampla mai departe?" , "Cum
te simti facand lucrul acesta?"

Le trezim interesul si le intarim increderea in parerile lor:

”Care desen ți s-a părut cel mai frumos dintre cele făcute de colegii tăi?",
”Cum ți-a venit în minte să desenezi personajele așa?”

Le incurajam curiozitatile si descoperirea:

"Ce credeti ca ar putea sa insemne acest lucru?", "Ce-am putea sa facem in
continuare ca sa aflam?"

Iar raspunsurile copiilor sunt asteptate cu rabdare si intotdeauna valorizate.

La baza intrebarilor puse de Statia de Invatare Fastrack si de instructorii nostri
se afla Taxonomia lui Bloom, care parcurge toate etapele procesului de inva-
tare, de la nivelul de baza fundamental al simplei reamintiri a cunostintelor, ur-
cand la nivele de gandire din ce in ce mai abstracte si complexe, pana la cel
superior cognitiv care este reprezentat de evaluarea cunoasterii.
Cu alte cuvinte stimulam, stimulam, stimulam formarea de noi conexiuni intre
neuroni si consolidarea celor exitente

3
In acest context cei "sapte ani de acasa" capata o noua semnificatie. Iata de
ce:
Cea mai potrivită perioadă pentru învățare este cea cuprinsă între 0 și 8 ani,
conform studiilor de neurologie și psihologie. Ne naștem cu miliarde de neu-
roni, iar din clipa în care începem să fim expuși stimulilor externi (lumina, sune-
tele, atingerile) creierul nostru începe să interconecteze toți acești neuroni într-
o rețea uriașă.
Tot studiile recente demonstrează că IQ-ul poate varia in plus cu până la 25%
în funcție de calitatea și cantitatea stimulilor la care creierul a fost expus în
primii 7-8 ani din viață.
V-ați întrebat de ce oare unui copil îi este mult mai ușor să învețe o limbă
străină decât unui adult? Pentru că la această vârstă creierul este foarte recep-
tiv la stimulii lingvistici și în aceeași manieră se întâmplă lucrurile și în cazul
creativității, a gândirii critice, a abilităților relaționale și de lucru în echipă, a
comunicării, a leadershipului, dar și în cazul gândirii logice.
Știind toate acestea și multe altele despre psiho-pedagogia preșcolară, speci-
aliștii în educație de la FasTracKids au redactat programele educaționale men-
ite să asigure un echilibru perfect între calitatea și cantitatea de stimuli edu-
caționali la care copiii pot fi expusi, fără a uita nicio clipă că vorbim despre
COPII.

4
 CHAPTER 2

Stilurile de Invatare

“Ascult si uit.

Vad si imi amintesc.

Fac eu insumi si inteleg”

Confucius

5
 Ce este invatarea?

Cum invatam?

Cum putem face acest proces mai atragator si mai facil?

Cum putem sa memoram si sa accesam informatia mai usor?

Sunt intrebari importante, la care am cautat raspunsuri, si de care depinde

in mare masura ceea ce veti face de acum inainte.

Invatarea este un proces continuu, care incepe inca inainte de a ne naste si

se termina la final (sau poate continua si dupa, sunt unele controverse pe su-
biect :) ), invatam in fiecare clipa ceva nou de cele mai multe ori inconstient
asa ca imaginati-va cat de important este atunci cand invatam la modul consti-
ent.

Sunt absolut sigur ca stii cu totii etapele procesului de invatare, asa ca doar
le voi enumera:

Incompetenta inconstienta - nu stii si nu stii ca nu stii;

Incompetenta constienta - iti dai seama ca nu stii;

Competenta constienta - stii si esti constient ca stii;

Competenta inconstienta - stii si aplici, dar o faci inconstient;

Statistica ne spune ca avem nevoie de 6 saptamani pentru a invata o noua

abilitate, dar nu te panica vom face acest proces cat mai facil cu putinta.

6
 Un maiestru, m-a invatat odata demult definitia Invatarii si mi-a placut atat
de mult incat o voi impartasi cu voi:

“Invatarea este acumularea de cunostinte noi pe baza unor cunostinte

vechi.”

Daca nu ai de ce sa legi noile cunostinte, ele se vor fixa mult mai greu in
capul tau, dar daca le vei lega de cate ceva din experienta de viata de pana
acum vei retine mult mai repede si mai usor.

Un alt lucru foarte important pe care il stiu este ca Invatarea este Energie si
Emotie.

Dar poate cel mai important aspect al procesului de invatare, vine din citatul
de la inceput “fac eu insumi si inteleg”. Sigur filtrul experientei mele este impor-
tant la nivel de intelegere a unui concept, dar acesta devine inutil daca nu il val-
idezi prin propria ta experienta.

Si sunt 2 moduri in care poti face acest lucru:

- alege informatia care iti place, de care simti ca ai nevoie sau in care te re-
gasesti si folosind strategia pasilor mici implementeaz-o in viata ta.

- alege intre 1 si 3 prieteni in care ai incredere si impartaseste-le aceste in-

formatii intr-un proces in care tu esti mentorul si ei ucenicii :).

Aparent simpla aceasta tehnica are o forta uriasa de fixare a informatiei si

de crestere a increderii in reusita prin forte proprii.

Revenind la stilurile de invatare fiecare dintre noi are un sistem senzorial

preferat (uneori două).

Sistemul senzorial preferat determină stilul de învăţare preferat. Astfel, stu-

denţii folosesc diferite stiluri de învăţare pentru că fiecare este unic în felul
său.

Teoriile învăţării ajung la concluzia că cel mai bun impact al învăţării este im-
plicarea tuturor sistemelor senzoriale principale. Cel care învaţă trebuie să

7
vadă ce învaţă (grafice, diagrame, etc.), trebuie să audă ce învaţă (vocea pro-
fesorului, demonstraţii pe casete audio, muzică) şi trebuie să experimenteze
(jocuri de rol, practică, etc.).

Educaţia trebuie să fie o experienţă multisenzorială. Cînd un elev este nu-

mit “încet la matematică”, el este de fapt diferit pentru că de cele mai multe ori
nu înţelege stilul de predare, nu materia în sine.

Si tocmai pe acesta invare multisenzoriala se axeasa procesul educational

Fastrackids. Statia de invatare, elementul central al clasei, asigura informatia
pentru auditivi si vizuali, iar multitudinea de experimente care fixeaza fiecare
concept nou completeaza ciclul de invatare pentru kinestezici.

Este important de precizat că nu se poate afirma despre cineva că util-

izează exclusiv un canal senzorial ci doar că are o preferinţă.

Cei cu preferinţă Vizuală

De regulă colectează informaţii din mediu prin imagini pe care le văd şi le

ţin minte.

Ei au tendinţa să spună:

Văd îmbunătăţiri; Am o imagine clara: Realitatea este în culori vii: Viaţa în

roz.

Cei cu preferinţă Auditivă

De regulă folosesc auzul ca sursă principală de informaţie. Le place să vor-

b e a s c ă m u l t ş i f o l o s e s c e x p r e s i i c a :

Asta sună bine; Voce melodioasă; Ascult,aud; Avem acelaşi ritm;

Pentru auditiv este de luat in calcul si dialogul interior (ceea ce ne spunem),

cu un rol foarte important în consolidarea sistemului de valorii.

Cei cu preferinţă Kinestezică

De regulă se încred în modul în care simt lucrurile. Sunt conştienţi de re-

acţiile emoţionale şi preiau informaţii prin atingere, gust, miros.

Folosesc expresii ca:

8
 Să descalcim iţele; Pus cu spatele la zid; Un om cu greutate ; Mers apăsat

Cu cat avem o abilitate mai bună de a lucra cu aceste canale senzoriale cu

atat putem comunica mai bine cu noi înşine şi cu ceilalţi. Un prim pas în antre-
narea acestei abilităţi este descoperirea canalului senzorial preferat.

Test pentru determinarea sistemului senzorial principal

Citiţi intrebarea şi alegeţi răspunsul a, b, c sau d care vi se pare a fi cel mai

apropiat de experienţa dumneavoastră. După ce aţi raspuns la cele 15 in-
trebări, comparaţi cu grila de analiză :

1.Cind vă treziţi dimineaţa, ce remarcaţi in primul rand ?

a.sunetul deşteptătorului

b.căutaţi să zăriţi lumina zilei printre jaluzele

c.vă gindiţi la ziua care vă asteaptă

d.senzaţia de căldură de sub pătura pe care va trebui să o părăsiţi

2.Vă plimbaţi pe o plajă


a.remarcaţi zgomotul valurilor şi cîntecul păsărilor de mare

b.mirosul aerului şi senzaţia brizei incărcată de picături


c.vă spuneţi că aţi ales un moment potrivit pentru a vă plimba

d.admiraţi peisajul

3.Cind luaţi autobuzul


a.priviţi oamenii din jur

b.vă cufundaţi in gindurile dv.

c.găsiti că autobuzele sint prost climatizate, intotdeauna este prea cald sau
prea frig

d.ascultaţi conversaţiile din jur

4.La restaurant, in afară de calitatea bucătariei, vă place

9
 a.să existe o muzică de fond

b.sala să fie frumos decorată

c.scaunele să fie comfortabile

d.meniul să fie schimbat des

5.Cind vă faceţi cumpărăturile la supermagazin, ce vă enerveaza mai mult,

in afară de asteptarea la casă ?

a. să constataţi că preţurile au crescut din nou

b. animatorul care urlă intr-un microfon in speranţa că vă va face să
cumpăraţi ceva

c. să nu găsiţi produsele dv. obişnuite in acelaşi loc pentru ca amplasamen-

tul raioanelor se schimba des

d. absenţa contactului uman personalizat : nu exista niciodata un vînzător
care sa va sfătuiască atunci cind căutaţi o informaţie precisă

6.Intrind intr-o biserica, ceea ce vă frapează este :


a.mirosul de tămiie

b.semiobscuritatea in care distingeti licărirea luminărilor si vitraliile

c.liniştea

d.nimic nu vă reţine in mod deosebit atentia, toate bisericile vechi se

aseamănă puţin, dar nu v-aţi intrebat de ce

7.Cind ploua vara la ţară :


a.vă spuneţi că este o zi pierdută

b.apreciaţi mirosul pămintului umed

c.pindiţi curcubeul

d.ascultaţi căderea picăturilor

8.Intraţi intr-un local unde se dansează :


a.găsiti că orchestra face prea mult sau prea puţin zgomot

10
 b.căutaţi să observaţi aranjamentul sălii

c.ştiţi imediat dacă ambianţa este bună

d.vă felicitaţi că aţi rezervat o masă

9.Vecinii dumneavoastră se intorc din concediu:


a.copiii lor arată superb

b.s-a terminat cu linistea, sint simpatici, dar ce gălăgiosi

c.vă bucuraţi pentru ei


d.vă gindiţi că in curind va fi rindul dv.

10.Luaţi benzină de la o pompă cu autoservire


a.controlaţi atent cifrele luminoase care defileaza pe contor

b zgomotul dispozitivului automat vă anunţă cind s-a făcut plinul

c.e bine să ieşiţi la aer, păcat de mirosul acesta de benzină


d.vă gindiţi la consumul maşinii sau la altceva

11.Vă găsiţi intr-un bîlci :


a.este mult zgomot

b.culorile caluşeilor şi ale tarabelor sint vii, strălucitoare

c.vă simţiţi inghesuit de mulţimea de gur-cască


d.vă face să vă gindiţi la alte bîlciuri şi le comparaţi

12.Sinteti in maşină, pe drum dar nu dumneavoastră conduceţi :

a.priviti peisajul

b.vă ocupaţi să puneţi muzică sau să căutaţi un program radio care va
place

c.vă destindeţi

d.incercaţi să vă gindiţi la altceva, pentru că sinteţi tentat să criticaţi şoferul

13. Faceti baie


a.apreciaţi căldura apei pe corpul dv.

b.savuraţi in pace un moment de linişte sau profitaţi pentru a asculta
muzică


11
 c.vă spuneţi că este cu adevarat agreabil să vă destindeţi in acest mod

d.visaţi privind spuma

14.Incercaţi un pullover intr-un magazin, cel pe care il cumpăraţi:

a.este cel mai comfortabil si agreabil la atingere


b.este cel care vi se potriveşte cel mai bine cind vă priviţi in oglindă

c.este cel despre care vă spuneţi că vă va aduce satisfacţie

d.este cel care, gindindu-vă bine, vi se pare cel mai potrivit utilizării pe care
i-o atribuiţi

15.Sinteti la prieteni si pisica lor vine miorlăind să se frece de picioarele dv.:


a.are un aer atit de simpatic că o luati pe genunchi

b.auzind-o miorlăind, va intrebati ce vrea

c.blana sa este atit de moale, o mingiiaţi


d.vă gindiţi că pisica asta are mult noroc ca dumneavoastră sinteti prieten
al animalelor

R e z u l t a t e t e s t :

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Auditiv A A D A B C D A B B A B B C B

Vizual B D A B C B C B A A B A D B A

kinestezicD B C C D A B C C C C C A A C

Dialogint.C C B D A D A D D D D D C D D

Canal senzorial preferat: ... Canal senzorial secundar: ... Canal senzorial
tertiar: ...

12
 Acum ai la dispoziție o evaluare a canalelor tale preferate de învățare.

Cum le-ai putea însă folosi pe toate trei ?

Implică toate simţurile în învăţare

O eroare foarte frecventă în învăţare este favorizarea unui simţ pentru acu-
mularea informaţiei. Dacă asimilezi informaţia numai vizual sau numai auditiv,
sau numai făcînd ceva (scrii, acţionezi, etc.), atunci te privezi de o mare capaci-
tate de absorbţie. Este ca şi cînd ai avea o pereche de ochelari prin care vezi
într-o singură culoare, cînd de fapt ai putea să vezi toate culorile.

În mod normal avem tendinţa să favorizăm un simţ în detrimentul celorlalte

pentru că antrenăm din copilărie, cu precădere un simţ sau două. Totuşi, avem
la dispoziţie 5 simţuri pentru a codifica informaţia (văzul, auzul, kinestezia, mi-
rosul şi gustul). Kinestezia se referă aici în sens larg la senzaţii şi emoţii.

Acestea sunt adevărate canale de intrare a informaţiei – canale senzoriale.

C u c î t a v e m o a b i l i t a t e m a i b u n ă d e a l u c r a

cu aceste canale senzoriale cu atît putem comunica mai bine cu noi înşine şi
cu ceilalţi.

Învăţarea accelerată şi accesul la memorie (reamintirea) presupune codifi-

carea informaţiilor pe toate cele trei canale.

Aşadar, ca să ai succes, asigură-te că:

Acumulezi informaţia prin cel puţin două canale senzoriale

Locul în care înveţi conţine stimuli vizuali, auditivi şi kinestezici.


De exemplu, instrumente de scris în diverse culori, o muzică de fundal plăcută
sau un scaun confortabil. Anumite mirosuri sau gusturi contribuie de aseme-
nea la codificarea informaţiei.

Poţi pune un vas cu flori frumos mirositoare în preajmă sau o lumînare care
împrăştie un anumit miros.

Cînd vrei să reţii o idee sau un cuvînt, vizualizează ceea ce înveţi, adaugă
sunete potrivite şi imaginează-ţi că ai o anumită senzaţie sau emoţie legat de
acel lucru.

13
 În principiu este bine să „codifici” mental informaţia prin cel puţin două
simţuri. În acest fel îţi dublezi şansele de a-ţi aminti ceea ce ai nevoie la mo-
mentul potrivit. Ai putea chiar să le triplezi...

În concluzie:

( •( Este bine să implici cel puţin două simţuri în învăţare

( •( Pentru vizual poţi să îţi imaginezi obiectul despre care înveţi


sau să creezi un mic film despre subiectul respectiv

( •( Pentru auditiv poţi să îţi spui ceva pe un anumit ton sau să îţi

închipui că auzi anumite sunete legate de subiectul respectiv

( •( Pentru kinestezic poţi să îţi imaginezi că faci ceva, că simţi


senzaţii sau ai anumite emoţii

( •( Pentru olfactiv şi gustativ poţi să îţi aminteşti de anumite


arome plăcute sau să reînvii mental anumite mirosuri

( •( Toate cele 5 simţuri pot fi stimulate şi extern (o panoramă frumoasă

p e c a r e o p o ţ i o b s e r v a d e l a g e a m , o m u z i c ă

plăcută, o lumînare aromată, etc.)

14
 CHAPTER 3

Teoria Inteligentelor
Multiple

Avand in vedere ca testele de IQ sunt limitate si nu evalueaza multiplele

categorii de abilitati pe care oamenii le demonstreaza si le folosesc adesea, dr.
Howard Gardner sugereaza ca aceste nu reprezinta o masura reala a inteligen-
tei unei persoane. El a emis o teorie conform careia oamenii au inascute mai
multe tipuri de inteligenta si a numit-o "Teoria inteligentelor multiple"

15
 INTELIGENTA LINGVISTICA

Ai inteligenta lingvistica daca iti plac cuvintele si modul in care pot fi folosite
pentru a citi, a scrie si a vorbi. Poate esti receptiv la modul in care suna cuvin-
tele sau la semnificatia lor. Poti demonstra acest tip de inteligenta fiind un poet
sau un scriitor bun, desavarsit la ortografie, fiind un soarece de biblioteca, un
excelent povestitor, un orator care capteaza interesul publicului sau avand abili-
tatea de a invata foarte usor o limba straina.

Moduri amuzante pentru a imbunatati inteligenta lingvistica:

Noteaza-ti ideile pe masura ce-ti vin. Pastreaza mereu la indemana un mic

carnetel in care sa notezi orice idei iti vin pe parcursul zilei.

Citeste despre subiecte care te intereseaza. Rezerva-ti in fiecare zi timp

pentru citit. Orice conteaza: reviste despre masini, albume de arta, ziare, jur-
nale de stiinta, romane, carti pentru dezvoltare personala si multe altele.

Incepe sa tii un jurnal. Scrie cel putin 250 de cuvinte pe zi despre orice su-
biect iti place (despre cum ai petrecut ziua, ce ai facut la scoala sau la servi-
ciu, despre o carte pe care o citesti, despre ce se intampla in lume sau orice
altceva te intereseaza).

Incepe sa mergi la biblioteca. Acolo poti gasi un intreg univers de carti si

casete de care te poti bucura gratis. Bibliotecarii te pot ajuta sa gasesti carti de-
spre subiecte care te intereseaza sau sa-ti recomande autori care ti-ar putea
placea.

Cauta intr-un dictionar cuvintele pe care nu le cunosti. Pastreaza o lista a

cuvintelor pe care le intalnesti si nu le cunosti semnificatia pentru a le cauta in
dictionar. Daca vei continua sa faci acest lucru vei observa ca vocabularul tau
s-a imbogatit considerabil fara sa-ti dai seama.

16
 Fa-ti un obicei din a povesti impreuna cu familia ta. Povestile pot fi despre
orice: inventeaza-le pe ale tale, relateaza partile preferate dintr-o carte, sau de-
panati amintiri de familie.

Fa o lista care sa contina carti importante. Fa o lista a celor zece carti pref-
erate citite pana acum, una a cartilor pe care le vei citi in urmatoarea perioada
si una a cartilor pe care doresti sa le citesti candva in viata. Pastreaza aceste
liste pentru a te ghida in lecturile tale viitoare.

Joaca-te cu cuvintele. Poti sa faci cuvinte incrucisate, anagrame sau sa or-

ganizezi intalniri cu prietenii si familia pentru a juca Scrabble, Tomapan,
Fazan, Spanzuratoarea.

Joaca-te cu cuvinte rostite. Aduna cateva dintre exercitiile de dictie prefer-

ate, glume, ghicitori, rime, cuvinte lungi sau greu de rostit si impartaseste-le cu
prietenii si familia.

Intra intr-un club literar unde poti discuta cu alti oameni despre carti. Biblio-
tecile locale sunt locuri potrivite in care sa mergi pentru a face acest lucru.
Daca nu gasesti un astfel de club poti infiinta chiar tu unul impreuna cu familia
si prietenii sau colegii de scoala.

Scrie-le autorilor tai preferati. Cauta adresele sau e-mail-urile scriitorilor tai
preferati si scrie-le pentru a le pune intrebari despre cartile lor, despre cum au
inceput sa scrie sau orice altceva te intereseaza.

Du-te si asculta un scriitor vorbind. Adesea acestia organizeaza intalniri in

diverse locuri publice pentru a-si lansa cartile si a raspunde intrebarilor fanilor.
Mergi sa asculti un astfel de scriitor citind sau vorbind despre cartile lor.

Invata o limba straina. Poate fi engleza, spaniola, germana, chineza sau

orice alta limba iti place. Invatarea limbilor straine este un alt mod de a demon-
stra ca ai inteligenta lingvistica.

Tine un jurnal al scriitorului. Poti scrie in el propriile poezii, povesti sau pi-
ese de teatru. Poti nota, de asemenea, citate, fragmente si dialoguri din cartile
pe care le citesti sau din ce auzi la altii.

17
 Urmareste o piesa de teatru. Daca ai ocazia mergi sa urmaresti o pieasa a
lui Shakespeare. El a fost unul dintre scriitorii cu cea mai impresionanta inteli-
genta lingvistica, iar cele 37 de piese si 154 de sonete ale sale sunt inca citite
si admirate de oameni din intreaga lume, chiar daca au fost scrise cu 400 de
ani in urma.

Cariere asupra carora te poti orienta daca ai o inteligenta lingvistica dezvol-

tata sunt urmatoarele: copy writer, avocat, arhivist, redactor, profesor, bursier
in literatura, realizator de indexuri, savant in domeniul informatiei, jurnalist, ju-
rist, bibliotecar, curator de muzeu, asistent juridic, poet, politician, orator, corec-
tor, prezentator l aradio sau tv, cercetator, scenarist, logoped, autor de discur-
suri, povestitor, traducator, editor de pagini web, scriitor si multe altele.

INTELIGENTA MUZICALA

Inteligenta muzicala este primul tip de inteligenta descoperit si o poti demon-

stra daca iti place cu adevarat muzica, apeciezi si auzi ritmul, melodia si difer-
ite sabloane muzicale. Este posibil sa fii capabil sa recunosti daca muzica este
cantata armonios sau nu, care sunt notele sau acordurile dintr-un cantec sau
cum sun adiferite instrumente intr-un cantec.

Se poate sa te intereseze si sa apreciezi diferite stiluri de muzica, sa-ti

placa sa fredonezi, sa asculti CD-uri sau sa mergi la concerte.

Moduri amuzante de a-ti imbunatati inteligenta muzicala:

Asculta cat de multe genuri muzicale poti. Asculta in mod regulat cat mai
multe stiluri muzicale. Nu presupune ca urasti un anumit gen de muzica, ci
acorda-i o sansa, s-ar putea sa fii surprins cat de mult iti place un anumit stil
pe care nu il asculti in mod obisnuit.

18
 Asculta muzica din diverse parti ale lumii. Incearca sa asculti muzica din Ir-
landa, Mexic, India sau China. Vei cunoaste astfel muzica specifica diferitelor
popoare si vei descoperi noi genuri care iti plac.

Canta impreuna cu familia si prietenii. Cantati cantecele voastre preferate

sau invatati altele noi unul de la celalalt. Sa faci muzica impreuna cu altii poate
fi amuzant, deci organizeaza astfel de intalniri cat mai des. Poti, de asemenea,
sa faci rost de instrumenete de percutie simple si sa cantati la ele ca fundal so-
nor pentru un cantec favorit.

Experimenteaza jocuri muzicale impreuna cu cei dragi. Puteti organiza kar-

aoke sau jocuri precum "Numeste melodia" in care o persoana canta cateva
acorduri dintr-o melodie si ceilalti trebuie sa ghiceasca despre ce este vorba.

Du-te sa asculti muzica live ori de cate ori ai ocazia. Se organizeaza dese-
ori concerte sau recitaluri la care poti merge. De asemenea, mai poti participa
la repetitii sau auditii .

Creeaza sau improvizeaza instrumente muzicale folosindu-te de tot ce ai la

indemana. Bucataria este un loc potrivit in care poti cauta lucruri din care poti
face astfel de instrumente- oale si tigai, pahare umplute cu diferite cantitati de
apa, linguri din diverse materiale. Creeaza tu insuti un maracas prin umplerea
unui recipient de plastic cu boabe de fasole.

Invata sa citesti muzica. Acest lucru face parte adesea din programele muzi-
cale de la scoala, insa exista si programe pe internet care te pot ajuta sa faci
acest lucru.

Promoveaza muzica in comunitatea din care faci parte. Fii tu cel care
aduce muzica in comunitatea ta, organizeaza evenimente muzicale.

Invita un prieten sa acultati impreuna o bucata muzicala. Asculta cat mai

multe elemente poti - instrumentele, ritmul, tonul si timbrul (rezonanta instru-
mentelor). Reusesti sa identifici aceste elemente diferite? Reperezi vreun tipar
in muzica? Cat de buna este interpretarea? Discutati intre voi despre ceea ce
auziti. Percepeti aceleasi lucruri?

19
 Ia lectii de muzica la instrumentul tau preferat. Cauta un profesor care sa-i
dea lectii sau cauta carti care sa-ti fie de ajutor.

Devino mai atent la muzica din jurul tau. Incepe prin a-ti acorda cateva min-
ute pentru a asculta muzica si ritmurile naturii sau pe cele din lumea aglomer-
ata a traficului, a oamenilor si a masinilor. Apoi creeaza muzica folosind orice
resurse doresti - propria voce, chitara, pianul sau orice altceva (chiar si batutul
ritmului cu palmele pe masa)

Compune un cantec sau o piesa muzicala. Foloseste un program de com-

pozitie pentru a-ti crea propria muzica. Se gasesc programe care iti pot dez-
volta abilitatea de a combina mai multe instrumente diferite pentru a forma un
tot unitar.

Infiinteaza o formatie. Intalneste-te cu un grup de prieteni si formati-va pro-

pria trupa rock, formatie de rap sau cor. Faceti repetitii si cautati oportunitati pt
organizarea de concerte.

Ce poti face cu inteligenta muzicala? Iata cateva cariere asupra carora te

poti orienta: sunetist, compozitor, director de cor, dirijor, DJ, muzicolog de fol-
clor, realizator de efecte acustice, realizator de intrumente muzicale, autor de
refrenuri comerciale, textier, aranjor, copist muzical, coordonator muzical, re-
dactor muzical, responsabil la departamentul muzical dintr-o biblioteca, produ-
cator muzical, cercetator muzical, profesor de muzica, terapeut prin muzica,
muzician, cantaret la pian, vocalist, compozitor, editor pentru efecte sonore pt
filme, inginer de sunet, manager sau director de studio, proiectant de sunet
pentru video/film si multe altele.

INTELIGENTA LOGICA

20
 Inteligenta logica poate fi demonstrata prin rezolvarea problemelor de mate-
matica, crearea propriilor coduri secrete, realizarea de experimente stiintifice,
invatarea si programarea limbajelor computerului sau dezlegarea povestilor
misterioase.

Moduri amuzante de a-ti imbunatati inteligenta logico-matematica:

Experimenteaza jocuri care folosesc strategia si logica, precum sahul, jocul

de dame sau de domino, care se bazeaza pe crearea de strategii si pe intele-
gerea mutarilor adversarului.

Urmareste la televizor programe despre stiinta sau matematica. Programe

precum National Geographic sau Discovery Science prezinta concepte stiinti-
fice si inovatii.

Exerseaza calculand in minte probleme simple de matematica. Nu folosi un

calculator sau o foaie de hartie si un creion (desi o poti face mai tarziu pentru
a-ti verifica raspunsurile). Daca iti dai seama ca te descurci cu problemele sim-
ple poti incerca si cu unele mai dificile.

Exploreaza stiinta. Viziteaza un muzeu de stiinta, un planetariu sau alte in-

stitutii in care poti explora stiinta prin intermediul unor exponate interactiva
care te stimuleaza. Daca un subiect te intererseaza cu adevarat viziteaza un
loc in care poti afla mai multe despre el si urmarest ecum conceptele matema-
tice si stiintifice sunt folosite in viata de zi cu zi.

Citeste reviste sau ziare care cuprind stiri despre matematica sau stiinta.
De exemplu National Geographic, dar si altele.

Exerseaza estimand lucruri. Poti estima numarul de stafide dintr-un bol, de

pietricele dintr-o gramada, de oameni dintr-un autobuz si apoi verifica-ti rezulta-
tul numarand. Organizeaza un concurs de estimare impreuna cu prietenii tai.

Rezolva probleme incuietoare. Ia-ti o carte cu probleme incuietoare sau

cauta-le pe internet si rezolva-le singur sau impreuna cu prietenii tai.

21
 Organizeaza o "seara de matematica" sau o "seara de stiinta" impreuna cu
familia ta. Incercati jocuri matematice, faceti experimente stiintifice, rezolvati
probleme incuietoare sau urmariti documentare si emisiuni despre stiinta.

Noteaza-ti zece intrebari la care ai dori sa afli rapunsuri referitoare la modul

in care functioneaza lumea. (De exemplu: de unde apar curcubeiele?) Gas-
este raspunsurile folosind o enciclopedie, cautand pe internet, intrebandu-i pe
parintii sau pe profesorii tai ori facand experimente pe care le poti crea tu in-
suti.

Inscrie-te intr-un club de matematica sau de stiinta. Daca nu exista unul in

comunitatea ta vorbeste cu un profesor sa te ajute sa infiintezi unul. Sau poate
vrei sa initiezi un grup mai putin formal impreuna cu familia si prietenii tai si sa
va axati pe un lucru specific, precum observarea stelelor.

Gaseste o carte sau un site despre experimente stiintifice pe care le poti

face folosind ceea ce ai prin casa. Asigura-te ca faci experimente subb o su-
praveghere corespunzatoare. Acest lucru te poat econduce catre crearea unui
proiect stiintific pe care il poti prezenta la un concurs de stiinta.

Invata pe altcineva lucruri despre stiinta sau matematica pe care tu le-ai in-
vatat la randul tau. Iti vei da seama ca atunci cand vei fi nevoit sa explici mai
mult o idee, o vei intele tu insuti mult mai bine. Apoi gaseste pe cineva care sa
te invete pe tine lucruri mai avansate despre stiinta sau matematica.

Fii atent la folosirea numerelor in stiri. Ce inseamna ele cu adevarat? Daca

o nou sonda spatiala a parcurs 69 de milioane de kilometri pentru a ajunge pe
Marte , incearca sa intelegi intr-un mod cat mai accesibil ce inseamna aceasta
distanta; de exemplu , cate ture in jurul Romaniei ar fi echivalente cu cele 69
milioane de kilometri pana la Marte?

Afla despre originile matematicii in diferite culturi. Culturile antice arabe si

Maya au contribuit semnificativ la edzvoltarea unor idei matematice pe care
inca le folosim astazi, si chiar au avut propriile lor "calculatoare". Invata sa
folosesti un abac sau un alt tip de dispozitiv de numarat creat de o alta cultura.

22
 Construieste-ti propria pagina Web sau propriul site. Daca vrei, invata un
limbaj pentru computer precum HTML sau Java pentru a te ajuta sa faci acest
lucru.

Observa modul in care rezolvi problemele. In timp ce rezolvi probleme , ob-

serva ce-ti trece prin cap si da-ti seama de lucrurile pe care le faci cu mintea ta
si care fie te ajuta, fie te incetinesc in acest proces.

Cateva dintre carierele asupra carora te poti orienta daca ai inteligenta

logico-matematica sunt: contabil, controlor de trafic aerian, evaluator, astro-
naut, auditor, bancher, analist de buget, climatolog, spargator/analist de co-
duri, programator, analist de date, economist, electrician, inginer, epidemiolog,
ofiter de credite, agent de schimb valutar, criminalist, informatician, statician, in
asigurari, agent de asigurari, analist/cerecetator de investitii, matematician, me-
teorolog, broker de ipoteci, fizician, realizator de sondaje, analist de ecologia
populatiei, agent de achizitii, profesor de stiinta, om de stiinta, statistician,scrii-
tor tehnic, tehnician, trezorier, designer/programator de jocuri video,Web
master/programator si multe altele.

INTELIGENTA VIZUALA

Inteligenta vizuala se refera in principal la abilitatea de a invata si a gandi in

imagini- dar reprezinta mult mai mult decat atat. Se poate sa ai o buna memo-
rie a fetelor si a locurilor sau sa observi mici detalii pe care altii le trec cu ve-
derea.

inteligenta spatiala este inteligenta artistului si a inventatorului. Acolo unde

artistii vad idei pt arta lor, inventatorii vad probleme ce necesita solutionare. Un-
ele dintre acestea sunt probleme de zi cu zi- cum sa curete mai eficient, cum

23
sa calatoreasca mai rapid sau mai in siguranta, cum sa stocheze cantitati
uriase de informatie.

Albert Einstein era un mare visator si un bun exemplu de "ganditor in imag-

ini". A fost exmatriculat din scoala sa din Germania, in parte pt ca visa mereu
cu ochii deschisi la lucrurile care-l interesau pe el.

Persoanele cu inteligenta vizuala au o imaginatie eidetica- pot vedea lu-

crurile cu ochii mintii la fel de clar cum vad lumea inconjuratoare cu ochii de-
schisi. De asemenea, au abilitatea de a interactiona cu aceste imagini aproape
ca si cum ar fi obiecte reale.

Expertii au descoperit ca multi copii care au fost diagnosticati cu deficiente

de invatare sau dislexie au o inteligenta spatiala foarte dezvoltata. Ei ar putea
fi excelnti artisti sau desenatori, ori ar putea excela in construirea sau re-
pararea lucrurilor, insa poate fi dificil sa gaseasca modalitati de a demonstra
aceste abilitati la scoala. Nu exista limita pt lucrurile pe care le poti face
folosindu-ti inteligenta vizuala.

Moduri amuzante de a-ti imbunatati inteligenta vizuala:

Exploreaza lumea artei. Daca exista muzee acolo unde locuiesti fa-ti un
scop din a le vizita si a vedea diferitele feluri de arta pe care acestea le au de
oferit. Daca nu ai acces la muzeele de arta, fa acest lucru pe internet, multe
muzee au expozitii virtuale ale colectiilor. Sa citesti carti si reviste ilustrate cu
arta sau fotografie de exceptie poate fi, de asemenea, un bun mod de a-ti in-
cepe cercetarile.

Tine un jurnal vizual. Jurnalele vizuale sunt excelente pentru a schita lucruri
pe care le vezi pe parcursul zilei, idei pe care le ai sau probleme pe care in-
cerci sa le rezolvi.

Creeaza o "biblioteca de imagini". Aduna imagini care iti plac din ziare, re-
viste, propriile fotografii si orice alta sursa la care te poti gandi.

Fa poze de-a lungul zilei. Poate fi amuzant sa fotografiezi lucrurile intere-

sante pe care le vezi pe parcursul zilei.

24
 Creeaza-ti propriile videoclipuri. Daca poti avea acces la o camera video
sau una digitala poti face orice, de la crearea propriului videoclip muzical pana
la aceea a unui documentar sau film pentru care tu sa scrii scenariul si sa-i
rogi pe prietenii tai sa joace in el.

Foloseste jocuri care-ti dezvolta abilitatile legate de inteligenta vizuala. Jo-

curi potrivite sunt X si 0, jocul de dame, cubul rubik sau sahul in 3D care se
bazeaza pe strategii vizuale si pe capacitatea de a "vedea" diferite mutari ina-
inte de a o alege pe cea mai potrivita.

Amuza-te cu iluzii optice. Iluziile optice sunt imagini care iti induc creierul in
eroare sau il determina sa vada o imagine in mai mult decat un singur fel.

Creeaza diverse lucruri pe calculator. exista multe programe precum Pho-

toshop sau Illustrator care iti permit sa desenezi sau sa modifici imagini ale-
gand diferite culori si texturi.

Fa un curs. Poti gasi cursuri educationale pentru toate ariile de acoperire

pe internet, in centrele comunitare, in muzee sau centre universitare.

Creeaza-ti un "studio de design" la tine acasa. Pasteaza in jurultau mate-

riale pentru a desena si a realiza machete ale inventiilor sau proiectelor tale.

Creeaza o zona de "inteligenta artistica" la tine acasa. Materiale bune de

pastrat prin preajma sunt obiectele pentru desen, paste modelatoare, foarfece,
lipici. Un sevalet sau o tabla de pluta pot fi utile pentru a-ti tine picturile si
pozele.

Petrece cateva minute pe zi uitandu-te in jurul tau. Bucura-te de mici detalii

precum unghiul in care cade lumina in incapere, diferitele culori de pe panour-
ile de afisaj, liniile masinii tale preferate sau orice altceva iti atrage privirea.

Transforma modul in care vezi lumea. Caleidoscoapele, telescoapele, lu-

pele si microscoapele pot schimba modul in care percepi lumea vizuala si iti
permit sa explorezi.

Cauta tipare vizuale interesante in viata de zi cu zi. Poarta o conversatie cu

un prieten sau cu un memru al familiei desenand imagini.

25
 La ce folosesc abilitatile vizuale? Sunt foarte utile intr-o cariera precum: ani-
mator, arhitect, profesor de arta, cartograf, ilustrator de carti, cineast, inginer
civil sau macanic, constructor, realizator de documentare, laminator, designer
de exterior, designer vestimentar, mestesugar, pictor, fotograf, designer de mo-
bila, geograf, profesor de geometrie sau trigonometrie, artist grafic, grafician,
peisagist, realizator de filme, regizor, navigator, fotograf, pilot, designer de pro-
dus, supraveghetor, designer de pagini web, decorator de vitrine.

INTELIGENTA KINESTEZICA

Sa ai inteligenta kinestezica inseamna sa inveti si sa gandesti cu corpul. de

asemenea inseamna sa-ti folosesti corpul pentru a te exprima sau a-ti pune in
evidenta aptitudinile. Si abilitatile fizice cer inteligenta. Un atlet de succes tre-
buie sa fie capabil sa calculeze viteza, traiectoriile si strategia, dar sa aiba co-
ordonarea, rezistenta si puterea de a le folosi impreuna.

Moduri de a imbunatati inteligenta kinestezica

Exerseaza-ti coordonarea mana-ochi. Invata sa jonglezi, ceea ce este o ac-

tivitate excelenta pentru a-ti pune ochi, mintea si mainile sa lucreze impreuna.

Dezvolta-ti coordonarea mana-ochi cu ajutorul sporturilor.

Prosteste-te si capata inteligenta miscarii. Exerseaza jucandu-te copilareste

cu corpul tau. Incearca sa-ti atingi varful nasului cu limba, sa dai din urechi,
scrie-ti numele pe o foaie de hartie cu degetele de la picioare

Joaca mima cu familia si prietenii. Este o buna modalitate de a exprima idei

folosindu-ti corpul.

Cauta-ti ideile in timp ce te misti si exersezi. Pastreaza un mic carnetel cu

tine in timp ce mergi la plimbare sau hoinaresti si scrie-ti ideile in timp ce iti vin.

26
 Invata cum sa faci masaj prietenilor si membrilor familiei. Masajul est epla-
cut si te ajuta sa inveti cum functioneaza muschii, cum se simt si cat de incor-
dati pot deveni.

Gandeste-te la o idee si apoi construieste-o.

Intra in forma. Fa-ti inima si plamani puternici si imbunatateste-ti rezistenta

practicand activitati aerobice.

Invata o arta sau un mestesug. Exploreaza lucruri precum tricotatul, croseta-

tul, impletitul, brodatul, macrameul, crearea de momeli pentru pescuit,
tamplaria, gatitul sau vitraliile.

Alunga stresul si relaxeaza-te. Invata moduri de a deveni mai constient de

corpul tau si de a-l relaxa atunci cand esti stresat. Yoga si tai-chi sunt bune mo-
dalitati de relaxare.

Urmeaza un curs de actorie sau incearca sa joci intr-o piesa. Daca iti place
sa joci cauta oportunitati in acest sens.

Ia cursuri de arte martiale. Aikido, spre exemplu, este pur defensiv si te in-
vata cum sa folosesti miscarile adversarilor impotriva lor.

Concentreaza-te sa inveti si sa devii mai bun la un sport pe care-l poti face

de unul singur. Inotul, atletismul, tirul sunt unele dintre ele.

Alatura-te unei echipe sportive. Aduna-ti prietenii si practicati jocuri de

echipa, cum ar fi: baschet, baseball, volei sau fotbal.

Cariere pentru care poti opta daca ai ainteligenta kinestezica foarte dezvol-
tata: acrobat, actor , tamplar, dulgher, coregraf, circar, constructor, cosmetolog,
mestesugar, dansator, dentist, muncitor in fabrica, gimnast, hair stylist, manipu-
lant, bijutier, pielar, salvamar, magician, maseur, expert in arte martiale, me-
canic, mim, muzician, dirijor, profesor de educatie fizica, fizioterapeut, atlet,
sculptor, cascador, chirurg, croitor, sudor, lucrator in industria lemnului si multe
altele.

27
 INTELIGENTA INTERPERSONALA (SOCIALA)

Sa ai inteligenta sociala inseamna sa-ti placa oamenii si sa poti exprima

acest lucru printr-o multime de modalitati. Este posibil sa ai o capacitate foarte
buna de a intelege cum se simt oamenii, ce nevoi au sau care sunt motivele
pentru care ei fac anumite lucruri. S-ar putea sa manifesti inteligenta sociala si
prin placerea de a-ti face prieteni, usurinta cu care te integrezi in grupuri noi de
oameni sau empatia de care dai dovada.

Cateva moduri amuzante de a-ti dezvolta inteligenta sociala sunt urma-

toarele:

Fa-ti propria agenda de adrese. Pastreaza o lista a prietenilor tai si datele

lor de contact. Foloseste-o pentru a mentine constant legatura cu ei; chiar
daca nu ai ceva important sa le transmiti, cateva randuri in care spui ca te gan-
desti la ei si ti-ar placea sa va vedeti pot insemna mult.

Creeaza-ti propria harta sociala. Scrie-ti numele in mijlocul unei foi de har-
tie, apoi scrie in jurul tau numele tuturor persoanelor pe care le cunosti- la o
distanta proportionala cu legatura pe care o aveti. Apoi priveste lista si
stabileste-ti obiective- vrei sa mai adaugi zece persoane sau sa micsorezi dis-
tanta dintre voi?

Cunoaste oameni noi. Decide sa cunosti un om nou in fiecare zi, sapta-

mana sau in fiecare luna. Poti incepe prin a te prezenta unei persoane pe care
vrei sa o cunosti.

Exerseaza observarea oamenilor. Mergi intr-un loc public impreuna cu un

prieten si evaluati cat de bine reusiti sa cititi oamenii din jurul vostru. Ce tipuri
de comunicare non-verbala observati? Ce deduceti din limbajul trupului?

Gaseste "minti" asemanatoare cu a ta. Infiinteaza un club care sa implice

ceva ce te intereseaza ( monede, carti, natura, baseball sau orice altceva).

28
Este amuzant sa petreci timpcu oameni care au aceleasi interese ca tine si
sunt sanse minime sa epuizati vreodata subiectele de discutie.

Ofera-te voluntar sa-i ajuti pe altii. Exista multe tipuri de asociatii care ajuta
oamenii la nivel local sau global in care te poti inscrie si tu.

Invata impreuna cu altii. Implica-te in cat mai multe activitati de grup- poti in-
vata alte moduri de rezolvare a problemelor, poti auzi diferite idei si vei ajunge
sa-i cunosti mai bine pe cei din jur.

Implica-te. Candideaza la alegeri pentru functii din care sa-i poti coordona
sau ajuta pe cei din jur.

Invata pe cineva. Ofera-te sa inveti sau sa meditezi pe cineva. Te vei simti

bine pentru ca ajuti si iti poti cizela abilitatile sociale.

Petrece timp cu familia. Fa un scop din a petrece in mod regulat timp "de
calitate" cu familia ta.

Exploreaza pozitia de lider. Fie ca esti un lider innascut sau preferi sa fii un
jucator in echipa, exploreaza ce inseamna conducerea. Multe organizatii si gru-
puri de voluntariat pot avea cursuri de pregatire sau sesiuni de consiliere care
te pot ajuta sa-ti dezvolti abilitatile de lider.

Gaseste-ti un mentor. Mentorul poate juca rolul unui exemplu pozitiv pentru
tine, te poate ajuta sa ai mai multa incredere, sa cunosti alti oameni care impar-
tasesc aceleasi interese ca si tine si te poate incuraja sa-ti dezvolti abilitatile
de lider.

Cauta peste tot oportunitati de a invata. Poate ca nu te-ai gandit niciodata

la acest lucru, dar orice persoana pe care o cunosti, stie lucruri pe care tu nu
le stii inca, a cunoscut oamenii pe care tu nu-i cunosti, a avut experiente pe
care tu nu le-ai avut.

Priveste dincolo de etichete. Poate fi usor sa preiei idei despre oamenii

fara a ajunge sa-i cunosti. In loc sa etichetezi oamenii atat de repede, de-
scopera ce ai putea avea in comun cu ei sau ce anume te-ar putea invata
acestia.

29
 Exerseaza modalitatile de a-ti face prieteni. Daca te simti timid sau inco-
mod, exerseaza modalitatile de a-ti face prieteni impreuna cu o persoana pe
care o cunosti de mult.

Cateva dintre cariere la care te poti orienta sunt: administrator, director de

publicitate, antropolog, judecator, lider in afaceri, proprietar de afacere, antre-
nor, criminalist, agent de curatenie, specialist in resurse umane, intervievator,
avocat, manager, mediator, asistenta medicala, ofiter de politie, politician, reali-
zator de sondaje, psihiatru, psiholog, specialist in relatii publice, orator, publi-
cist, receptioner, reporter, manager in comertul cu amanuntul, agent de
vanzari, director de scoala, director social, asistent social, sociolog, gazda de
talk-show, profesor, terapeut, agent de turism, chelner si multe altele.

INTELIGENTA INTRAPERSONALA

Ce inseamna sa ai inteligenta intrapersonala?

Atunci cand ai inteligenta intrapersonala, te cunosti pe tine insuti. Ai o idee

clara desre ceea ce esti si ce poti face. Esti constient de sentimentele tale si te
intelegi mai bine decat te inteleg cei din jurul tau. Esti capabil sa-ti stabilesti
obiective , sa te gandesti si sa inveti din experientele trecute, sa-ti intelegi
punctele forte si pe cele slabe.

Moduri amuzante de imbunatatire a inteligentei personale:

Intreaba-te: "Cine sunt?" Scrie aceasta intrebare si apoi cauta cat mai
multe raspunsuri. Scrie lucrurile care iti plac si pe cele care nu iti plac, hobby-
urile, temerile si orice alceva iti vine in minte. Detaliaza raspunsurile cat mai

30
mult posibil si acorda-ti oricat timp ai nevoie. Reia acest exercitiu la diferite in-
tervale de timp si vei fi uimit cat de multe lucruri vei afla despre tine.

Tine un jurnal. Scrie-ti sentimentele, amintirile, ideile sau orice alt lucru la
care te gandesti. Poti scrie despre cum ti-ai petrecut ziua, despre un conflict
cu un prieten sau despre cat de fericit te face o anumita intamplare. Daca vrei
poti scrie poezii sau face schite...si aminteste-ti ca este jurnalul tau si nu esti
nevoit sa-l arati nimanui.

Fa liste personale. Fa o lista a tuturor lucrurilor pe care crezi ca le faci bine.

Apoi fa o lista cu lucrurile pe care le-ai putea face si mai bine. Pornind de la
aceste liste, mai intocmeste una care sa cuprinda obiectivele tale pt urma-
toarea perioada.

Stabileste-ti obiective. Alege un moment al fiecarei zile, saptamani sau luni

pentru a stabili scopuri specifice, seteaza pasi de urmat si perioada de timp pt
indeplinirea lor. Propune-ti obiective realiste, pentru care sa depui un oarecare
efort. Daca sunt prea usor de realizat nu vei simti nici o satisfactie, insa daca
sunt imposibile te vei simti frustrat. Evalueaza traseul pe care l-ai parcurs pana
la atingerea obiectivelor si apoi traseaza altele pentru urmatoarea perioada.

Intocmeste-ti autobiografia. Scrie sau creeaza povestea vietii tale de pana

acum. Poti folosi fotografii, desene si muzica sau poti crea o schita pe care sa
o pui in scena.

Creeaza un colaj despre tine. Foloseste imagini din reviste, fotografii sau
materiale pentru arta pentru a realiza un colaj care sa exprime ceea ce esti.
Colajul tau poate include fotografii ale oamenilor, lucrurilor sau activitatilor care
iti plac sau poate avea poze si parti componente ale lucrurilor pe care ti-ai pro-
pus sa le realizezi, sau ale cauzelor care sunt importante pentru tine. Posibilita-
tile sunt nelimitate asa cum esti si tu!

Aminteste-ti visele. Gaseste o metoda de a pastra urma viselor din timpul

noptii. Scrie-le, daca vrei. Gandeste-te la ce reprezina ele pentru tine si la cum
poti tine cont de ele in viata reala.

31
 Gandeste-te la ziua care a trecut. La finalul fiecarei zile acorda-ti timp pen-
tru a reflecta la cum au decurs lucrurile, ce a mers bine si ce ai fi putut face
mai bine, la ce ai invatat si cum ai putea imbunatati lucrurile. Scrie trei lucruri
pentru care esti recunoscator sau care te-au facut fericit pe parcursul zilei.

Invata sa meditezi. Acorda-ti in mod regulat timp pentru a medita de unul

singur. Ai putea combina meditatia cu yoga.

Arunca o privire in "cutia cu unelte" a inteligentei tale intrapersonale. Fa o

lista cu toate "uneltele" de care dispui pentru a face fata problemelor si strsului
din viata ta. Acestea ar putea include scrisul in jurnal, discutiile cu o persoana
apropiata, exercitii de relaxare, un loc linistit in care sa mergi sau lucruri pe
care le poti face atunci cand esti trist sau descurajat pentru a-ti imbunatati
starea.

Citeste carti de autoajutor. Exista o mare varietate de carti despre aotucu-

nostere si dezvoltare personala.

Fa ceva care iti place. Acorda-ti in fiecare zi sau saptamana timp pentru
tine, pentru a face lucruri care iti plac. Poti practica un hobby, poti depune
munca voluntara pentru o cauza in care crezi sau sa inveti lucruri noi despre
un subiect care te intereseaza.

Incepe sa faci ceva care este important pentru tine. Poti invata sa mergi cu
bicicleta, sa inventezi ceva care rezolva o problema comuna ori sa incepi o
afacere pe baza unei idei pe care o ai. Poti invata copiii nevoiasi sa citeasca,
sa faci ceva pentru a schimba lucrurile la nivel local sau global prestand
munca voluntara, sau sa faci un site care sa contina informatii utile pentru per-
soanele de varsta ta.

Ce poti face cu abilitatile tale ce tin de inteligenta intrapersonala? O mul-

time de lucruri foarte diferite.

Iata cateva dintre carierele catre care te poti orienta: actor, artist, preot,
mestesugar, comediant, detectiv, producator sau regizor de film, antreprenor,
indrumator, practicant de proceduri pentru sanatate generala (masaj, acupunc-

32
tura), inventator, lider, artist, antrenor, filosof, poet, profesor, psihiatru, psi-
holog, cercetator, teolog, terapeut, investitor si multe altele.

INTELIGENTA NATURALISTA

Sa ai inteligenta naturii inseamna sa fii curios sa descoperi si sa intelegi me-

diul inconjurator. Ai putea fi pasionat de fenomene meteorologice sau de roci,
ori poate esti interesat de studierea astrelor.

Observarea, intelegerea mediului inconjurator, comunicarea cu animalele si

abilitatea de a cultiva plante sunt bazele inteligentei naturaliste.

Moduri amuzante de a-ti imbunatati inteligenta naturii:

Observa natura oriunde te-ai afla. Poti face acest lucru atunci cand esti pe
terenul de joaca si urmaresti munca furnicilor, sau observand diferite flori si leg-
ume care cresc in gradina vecinului, cand te bucuri de modificarea culorii frun-
zelor in anotimpul toamna sau cand studiezi ecosistemul surprinzator de com-
plex.

Planteaza ceva si observa cum creste. Ai putea planta orice plant apreferi
si apoi sa studiezi etapele de dezvoltare a acesteia, de ce are nevoie pentru a
se dezvolta armonios.

Intinde-te in gradina si priveste cerul. Observa diferitele tipuri de nori. Ce

asemanari si diferente observi intre ei? De ce isi schimba forma? Ce fel de
vreme prevestesc?

Uita-te la cer intr-o noapte senina. Poti vedea o multime de lucruri intere-
sante pe cerul noptii. Priveste Luna si gandeste-te in ce faza se afla, cauta
Steaua Nordului sau Carul Mare. Daca esti in oras , s-ar putea sa fie prea
multa lumina pentru a vedea stele. Daca este asa, ce altceva mai poti vedea?
Avioane? Elicoptere? Luminile cladirilor?

33
 Daca iti place sa te uiti la stele, invata constelatiile. Constelatiile sunt gru-
puri de stele care arata ca niste obiecte (Carul Mare), ca niste oameni (
Gemeni) sau ca niste animale (Canis Maior). Cele mai multe constelatii au leg-
ende apartinand anumitor culturi care explica aparitia lor.

Creeaza-ti o gradina. Daca nu ai curte incearca sa cresti flori sau ierburi

intr-un ghiveci la geam. Daca in zona ta exista o gradina comunitara, poti
obtine si tu o portiune din ea.

Infiinteaza o gradina comunitara. Reuneste-te cu alte persoane interesate

de gradinarit si infiintati o gradina comunitara. Acest lucru poate presupune sa
curatati si sa amenajati un teren viran, dar apoi puteti cultiva orice doriti.

Mergi sa observi pasarile. Ia-ti un binoclu si mergi intr-o zona impadurita sa

observi diferite le specii de pasari din regiunea ta.

Urmareste programe despre natura la televizor. Daca se poate urmareste

aceste programe impreuna cu familia sau prietenii si discutati despre ceea ce
vedeti.

Citeste carti si reviste despre natura. Poti citi enciclopedii, reviste de speci-
alitate sau chiar biografii ale unor naturalisti celebri precum: John Muir, Rachel
Carson, Charles Darwin.

Implica-te intr-o organizatie de mediu. Poti colabora cu diverse organizatii

in vederea solutionarii unor probleme de mediu, de la poluare si reducerea pes-
ticidelor pana la protejarea speciilor si habitatelor aflate in pericol.

Ofera-te voluntar pentru un proiect „verde”. Ai putea lucra pentru un pro-

gram de reciclare, sa plantezi copaci sau sa participi la „Let’s do it, Romania”.

Ai grija de un animal de companie. Fii tu persoana care se ocupa de

cresterea animalului de companie si vei vedea cate lucruri noi vei descoperi de-
spre el.

Construieste-ti propriul ecosistem. Organizeaza un acvariu, un terariu sau

un alt ecosistem portabil. Sunt multe lucruri de invatat despre ceea ce se incad-
reaza intr-un ecosistem, oricat de mic ar fi acesta.

34
 Invata despre un animal. Alege o anumita specie si fa cat mai multe cerce-
tari legate de aceasta.

Viziteaza un muzeu de istorie naturala, o gradina zoologica, un parc acvatic

sau o gradina botanica. In oricare dintre aceste locuri iti poti imbogati cunostin-
tele despre natura si poti lega prietenii cu oameni ce au aceleasi interese ca
tine.

Observa pamantul de sub picioarele tale. Poti afla multe lucruri despre locul
in care traiesti din pamant si din roci.

Iesi afara in natura. Mergi intr-o calatorie cu cortul, fa o excursie cu

rucsacul in spate sau hoinareste o zi intreaga. Creeaza-ti oportunitati de a in-
vata ceva nou despre natura din jurul tau.

Incepe sa colectionezi ceva. Insecte, frunze, flori sau roci- pot fi toate lu-
cruri interesante pentru colectionat. Aminteste-ti atunci cand colectionezi sa nu
afectezi mediul inconjurator.

Invata sa gatesti. Gatitul este practic si poate fi amuzant daca folosesti ier-
buri si legume pe care le-ai cultivat chiar tu.

Daca ai inteligenta naturalista te poti gandi la cariere precum: dresor, ar-

heolog, astronom, agricultor, apicultor, biolog, botanist, bucatar, ecologist, ento-
molog ( studiaza insectele), avocat, inspector de mediu, om de stiinta, pescar,
criminalist, padurar, angajat/ proprietar al unei pepiniere, gradinar, geolog, her-
petolog ( studiaza reptile), horticultor, ihtiolog (studiaza pestii), peisagist, bio-
log, meteorolog, alpinist, naturalist, manager de resurse naturale, ghid in na-
tura, fotograf peisagist, ornitolog( studiaza pasarile), paleontolog, antropolog,
marinar, chirurg botanist, medic veterinar, vulcanolog, zoolog si multe altele.

35
 CHAPTER 4

Stima de sine

Stima de sine constituie o valoare umană fragilă şi schimbătoare. Ea creşte de

fiecare dată când ne străduim să ne respectăm standardele şi scade atunci
când nu reuşim să atingem respectivele standarde. Aşa încât, pe parcursul
vieţii, este posibil să cunoaştem valori foarte înalte ale stimei de sine, dar şi
foarte scăzute…

Dar ce este stima de sine ?

36
 Eu prefer definitia oferita de celebrul psihoterapeut Nathaniel Branden – su-
pranumit si “Parintele Stimei de Sine”.

El spune ca:

"Stima de sine este inainte de orice, o experienta.

Inseamna sa vezi ca poti face fata provocarilor.

Inseamna sa ai incredere in capacitatea ta de a gandi, de a invata, de a

alege, de a lua decizii, de a te adapta la schimbari…

Si inseamna sa stii ca meriti fericirea.”

Este definitia care se pliaza cel mai bine pe latura mea optimista iar referi-
rea la fericire o situeaza cu siguranta in topul preferintelor mele.

O alta definitie care imi place este data de NASE (Asociatia Nationala pen-
tru Stima de Sine…da, exista si asa ceva, bineinteles in USA) si care spune ca
“stima de sine este capacitatea de a face fata provocarilor vietii si de a te bu-
cura de fericire.”

Dar revenind la voi, dragi parinti, vreau sa clarific de la bun inceput un as-
pect extrem de important, sunteti oglinda in care copiii vostrii se privesc. Felul
în care noi reacţionăm influenţează imaginea pe care copii şi-o formează de-
spre sine.

Suntem reperele cu ajutorul cărora ei se construiesc pe ei înşişi.

37
 Când descurajăm visurile mari ale copiilor noştri, o facem pentru că nu
vrem să sufere sau să fie dezamăgiţi. Dar adevărata suferinţă vine nu din viaţă
– care are felul ei de a ne călăuzi spre ţelurile autentice – ci din faptul că le
spunem că nu vor reuşi.

Atunci când îi încurajăm, când avem încredere în ei, când le „suflăm în jar”,
copiii dezvoltă capacităţi incredibile. Când ne facem timp să-i ascultăm şi să le
vorbim, aceştia se simt iubiţi, încurajaţi şi capabili. Stima lor de sine se dez-
voltă, capătă încredere în ei înşişi, dobândesc atitudini pozitive faţă de viaţă.

Părinţii sunt liderii familiei iar în prezent s‑a dovedit clar că nivelul individual
al stimei lor de sine determină binele fizic, psihic şi social al fiecărui membru al
familiei. Părinţii cu stimă de sine medie spre scăzută vor determina un nivel
similar al stimei de sine la copiii lor şi‑şi vor întreţine reciproc acest nivel. In-
vers, părintele cu stimă de sine ridicată este cel mai eficient părinte.

Stima ta de sine – părerea pe care o ai despre propria persoană – îţi influ-

enţează părerea despre toate aspectele vieţii tale: genul de prieteni pe care‑i
alegi,  felul în care te înţelegi cu ceilalţi, genul de persoană cu care te
căsătoreşti, succesul tău în carieră, stabilitatea şi integritatea ta, statutul pre-
dominant de conducător sau subordonat, eficienţa ta ca părinte.

Concepţia ta de sine actuală constituie miezul personalităţii tale şi sta-

bileşte în ce feluri îţi utilizezi capacităţile nelimitate ca fiinţă umană. Nu genele
îţi determină eficienţa ca om, ci stima de sine. Nivelul stimei de sine cu care
ieşi din copilărie îţi stabileşte nivelul de împlinire în viaţa de adult. Totuşi, nu
eşti blocat să rămîi cu stima de sine moştenită din copilărie: odată ce devii

38
conştient de nivelul stimei de sine pe care‑l ai, poţi începe să‑l schimbi sistem-
atic, dacă îţi doreşti asta.

În linii mari, oamenii pot fi descrişi ca avand unul din trei niveluri de stimă
de sine: scăzut, mediu sau ridicat.

Părinţii cu stimă de sine scăzută nutresc o profundă ură faţă de ei înşişi, se

neglijează foarte mult şi au pretenţii excesiv de mari fie faţă de ei înşişi, fie faţă
de alţii.

Părinţii cu nivel mediu al stimei de sine au îndoieli serioase cu privire la cat

sunt de demni de iubire şi cu privire la capacităţile lor, sunt extrem de depen-
denţi de aprobarea din partea altora şi de succes.

Părinţii cu stimă de sine, o categorie foarte puţin numeroasă, au în majori-

tatea timpului o atitudine profundă de acceptare calmă a propriei persoane şi a
celorlalţi.

Originile stimei de sine se află în principal în experienţele de viaţă timpurii.

În general, relaţiile timpurii cu adulţii importanţi din viaţa noastră (părinţi, rude,
profesori) au un caracter mixt – parţial pozitive şi de confirmare, parţial nega-
tive şi de ignorare. Aceste relaţii cu adulţii importanţi sunt „oglinda“ copilului şi
stabilesc ce fel de imagine de sine se formează în mintea sa.

Cum părinţii şi alţi adulţi importanţi îţi servesc drept oglinzi în copilărie, dacă
ai trăit predominant experienţe de căldură fizică şi afectivă, confirmare, laude,
încurajare, sprijin, tandreţe, ascultare, provocare, joc, înţelegere şi fermitate
pozitivă, acum ai un nivel ridicat al stimei de sine. Dacă, pe de altă parte, ai

39
trăit adesea absenţa afecţiunii sau îngrijiri lipsite de căldură, admonestări, ridi-
culizare, critici şi abuz fizic sau ai fost expus la tăceri ostile, la aşteptări şi stan-
darde comportamentale lipsite de realism şi la etichete descurajatoare, acum
ai o imagine inferioară despre propria persoană.

Puţini dintre noi avem parte de o proporţie mare de experienţe pozitive şi,
în consecinţă, există foarte puţini oameni cu stimă de sine ridicată. Mulţi au
stimă de sine medie şi un număr considerabil au stimă de sine scăzută pană la
extrem de scăzută sau chiar nici un fel de percepţie de sine. În prezent se esti-
mează că 85‑90% din oameni au nevoie de o formă sau alta de consiliere, psi-
hoterapie, psihanaliză sau terapie de familie pentru corectarea comportamente-
lor interioare şi exterioare care‑i inhibă.

Este adevărat că experienţele din copilărie îţi determină nivelul stimei de

sine.

Totuşi, ca adult, nu poţi continua să dai vina pe adulţii care te‑au influenţat
la începutul vieţii pentru părerea pe care o ai acum despre tine însuţi. Dacă
faci în continuare acest lucru, nu te vei schimba.

Refuzînd să‑ţi asumi responsabilitatea pentru părerea despre tine însuţi, tu,
ca adult, perpetuezi influenţele timpurii negative ale afecţiunii condiţionate sau
neglijării totale şi ale altor experienţe negative şi, făcand acest lucru (conştient
sau inconştient), îţi menţii sau chiar îţi agravezi nivelul scăzut al stimei de sine.

Dar ce poti face este intrebarea muta pe care o citesc ades in privirea celor
din jurul meu.

40
 Sunt 2 lucruri esentiale: sa constientizezi si sa actionezi avand taria de a
cere ajutorul daca este cazul.

Insa cea mai mare capcana in care poti cadea este sa crezi că ceea ce ai
realizat, statutul profesional la care ai ajuns sau bunurile materiale pe care
le‑ai achiziţionat, notorietatea publică pe care ai dobîndit‑o, numărul copiilor pe
care i‑ai crescut sau faptele bune pe care le‑ai făcut te fac important şi demn
de acceptare, asta te face să fii extrem de dependent şi de vulnerabil în ceea
ce priveşte stima de sine.

Din momentul naşterii, eşti un fenomen unic în acest univers, un fenomen

irepetabil.

Eşti o fiinţă perfectă, o întîmplare unică.

Ai capacităţi nelimitate.

Stima ta de sine este precum soarele; aşa cum soarele există tot timpul,
dar uneori poate fi acoperit de norii „depresiilor adanci“, la fel şi individul este
mereu valoros, dar acest sentiment al valorii personale poate fi usor acoperit
de experienţele de pedepsire şi respingere din primii ani de viaţă.

Asa ca, draga parinte, in final intaresc ceea ce iti spuneam mai devreme,
daca stima de sine a copilului tau este importanta pentru tine, ofera-i: dragoste
nelimitata si neconditionata, experienţe de căldură fizică şi afectivă, confir-
mare, laude, încurajare, sprijin, tandreţe, ascultare, provocare, joc, înţelegere
şi fermitate pozitivă.

41
 Ofera-i atentie si indrumare, un cadru sigur si corect in raport cu valorile
tale, in care sa isi dezvolte cel mai important atu in viata de viitor adult pe care
o va trai in fericire, prosperitate si succes.

In speranta ca ve-i folosi sfaturile din aceasta carte in viata ta de zi cu zi iti

dorim drag parinte sa ai rabdarea si intelciunea de a creste un OM.

42