Prof.univ.dr, Mehedinti Teofil Sef catedrit Morfologic Normali si Patologica Flucr. Rodiea Mehedingi As.univ. Emma Gheargh unix aya Isvili Prep.uniy. Tomuta Viad A i ’ 1 | | Aa | TMWLULY LE Vol. TESUTURI SBN 973-614-068-7 Universitatea “OVIDIUS Facultatea de Medicing ‘Constanta 1997 i eyISh \ CUVANT INAINTE Histologia modem urmareste ca studenul x8 recunoased, sts imagineze gi sd memorezenivelulcelulr§ sur de oganizare, interelaile $i funcjilediverselorjesuur,organe, ssteme si subisteme ale compli omtenese “Acestobiectiv se afd Ta bazatavijimintulus medial shel corespunde ‘vocal instructive formative pe ear o au sine asa-ispreclnce ‘Acest Incr este necesar at pens a injclege legiiile biolgice in rmisurtnecesaraabordasitproblematctpatologel umane et i penta insuyiree unor tehnologii microscope utlizate in practica medical, Toate acess, ‘coroborate cu cerctarea tinfifed, servese scopulu final, care consid in apirarea gi consrvatea sind umane, Plecind de la premiza ch linje are dept obiectiv nu numa st sh inventarieze reall, ei Indeosebi si confrunte 1 ueruile noi de tezaunil de ‘unogtinge care -av acumulat in decursu timpulu, coletvul discipline! de Histologic pune la dspoziia studenilor in Medici i Biologie o nov eific Histologiei Generale, "Aceastlnoul edie valorifet datele actuate ale Biologici Celular gi Biochimiei gi prezintt in mod concis descrierea celor patra siti fundamentale’ in interelaji morffuacionale reiproce, entra inflegerea ‘obiestiva a stucturlr suze am utiliat 0 bogatticonografie,objinut in ee ‘mai mare pace de a profesor asceiai Leslie P. Garner gi Tames L. Hiat de Departamentl de Anatomie al Universiti din Maryland ‘Sperlin ca srenia noasrt vind in intimpinarea cevinjeor atuale, unde efortalpenrutnsuirea gi memoraea datclor sie mai ugor si plcu, iar ‘voperarea dine datle tortie gi ele practices fe obiectva, AutorHistloga ete o discpling biomedials fundamen, este gin dese esutur,denumizes ef ae la baz dous cuvini grees: "isos sat gi "ogos- avn (spe). Temnenul fst ntoas in sing fn 1819 de ete C MAYER, rofesor la Bonn, penta denumi ace pare a anor care se coup eu sti rorflogei migroscopice si inffamicrscopce, precum si proprietor esouilo av int in constitu organise ‘Terenal"esut” provi din anjuoscul "ss eu seria de extur fost prima dat folosit tn sens biologie de ftw Bichat (IRD, anatomist Siriolog ances care Ince atl sk denumeascl diel sacar examina in timpul disci. Studie micrscopce wleriare aa confit ck organismal este fmt din featur dfrite sie celle sunt until clementre ty letuires ‘uu plano i animale, neg Lui vi ei Bichat imaginat h remes espectv exis cel pun 20 tp de {esutr dit, stile microscope au arate exst de ip nua puts tpi e fest fundamen, celelale repre variant ale acestor. Fle sunt ‘St neal histlogel generale pare cae 8 co eu organize celal si tiular ele pat tp de fest Fndumenta: sul eit, = test eonjnetis, -fesutl muscu, sat eves. Fiecare inte acestetpuri exe specilzal pen # rispande anumiter solicits iologce principale, cum arf: pees, suport, serie, contri, condi, 5 isiologa msi cupinde © pare: histolagla spect. sa organngraia microscopic, pare cae stdira inereaile mvefinsionale le diritlor ‘xp i istere ca in in altunscoral mens