Functionare ONG-uri

Legislatie

 Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații

 LEGE nr.246 din 18 iulie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000
cu privire la asociaţii şi fundaţii
 Legea nr. 22/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociații și fundații
 Legea nr. 145/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociații și fundații
 Legea nr. 46/2016 pentru modificarea art. 6 alin. (2) lit. f) din Ordonanța Guvernului
nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații
 Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018, privind modificarea și completarea
unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare

1. Asociațiile și fundațiile sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
2. Asociațiile și fundațiile se inscriu in:
- Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial. Denumirea
acestora trebuie sa nu fie identica sau sau asemănătoare cu alte persoane
juridice fără scop patrimonial;
- Registrul asociațiilor și fundațiilor (RAF) aflat la grefa judecătoriei în a cărei
circumscripție teritorială își are sediul si dobândește personalitate juridică.
3. Asociația este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe
baza unei înțelegeri, pun în comun și fără drept de restituire contribuția materială,
cunoștințele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activități în interes
general, comunitar sau, după caz, în interesul lor, personal nepatrimonial.
4. Fundația este subiectul de drept înființat de una sau mai multe persoane care, pe
baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu
afectat, în mod permanent și irevocabil, realizării unui scop de interes general sau,
după caz, comunitar.
5. În vederea dobândirii personalității juridice, se încheie actul constitutiv și statutul, în
formă autentică, sau atestata de avocat.
6. Organizarea si functionarea asociației
Organele asociatie sunt: adunarea generala, consiliul director, cenzorul sau, după
caz, comisia de cenzori.
7. Organizarea si functionarea Fundație
Organele asociatie sunt: consiliul director, cenzorul sau, după caz, comisia de
cenzori.
8. Veniturile asociațiilor si fundatiilor provin din activităţile fără scop patrimonial,
activitatile economice si activitati cu destinatie speciala.

1
9. Asociațiile și fundațiile pot desfășura orice alte activități economice directe, dacă
acestea au caracter accesoriu și sunt în strânsă legătură cu scopul principal al
persoanei juridice.
10. Asociațiile și fundațiile pot înființa societăți comerciale. Dividendele obținute de
asociații și fundații din activitățile acestor societăți comerciale, dacă nu se
reinvestesc în aceleași societăți comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea
scopului asociației sau fundației.
11. O asociație, fundație sau federație poate fi recunoscută prin Hotarare a Guvernului
ca fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:

- activitatea acesteia se desfășoară în interes general sau al unor

colectivități, după caz;
- funcționează de cel puțin 3 ani și a realizat o parte din obiectivele
stabilite, făcând dovada unei activități neîntrerupte prin acțiuni
semnificative;
- prezintă un raport de activitate din care să rezulte desfășurarea unei
activități anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori
proiecte specifice scopului său, însoțit de situațiile financiare anuale și de
bugetele de venituri și cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii
cererii privind recunoașterea statutului de utilitate publică;
- deține un patrimoniu, logistică, membri și personal angajat,
corespunzător îndeplinirii scopului propus;
- face dovada existenței unor contracte de colaborare și parteneriate cu
instituții publice sau asociații ori fundații din țară și din străinătate;
- face dovada obținerii unor rezultate semnificative în ceea ce privește
scopul propus sau prezintă scrisori de recomandare din partea unor
autorități competente din țară sau din străinătate, care recomandă
continuarea activității.

12. S-a aprobat prin OUG nr. 25/2018, finantare activitatiilor entitatilor nonprofit care
sunt furnizori acreditati cu cel putin un serviciu social, de la 2% la 3,5 % din impozitul
pe venit. Trebuie sa se aprobe si normele de aplicare.
13. Tot in OUG nr. 25/2018 se introduce pentru Contribuabilii care efectuează
sponsorizări şi/sau acte de mecenat sau acordă burse private au obligaţia de a
depune declaraţia informativă privind beneficiarii sponsorizărilor/mecenatului/
burselor private, aferentă anului în care au înregistrat cheltuielile respective.
14. Organizațiile neguvernamentale, vor trebui să fie înscrie incepand cu anul 2019, în
Registrul entităților/unităților de cult, gestionat de ANAF, care va urmarii daca ONG-
urile depun bilanțurile, dacă funcționează conform statutului, să se asigure că banii
respectivi care sunt cesionați din impozit sunt folosiți pentru niște scopuri sociale
care sunt in obiectul de activitate. Nu au aparut normele de aplicare.

2
Contabilitate ONG-uri

Ordinul MFP nr. 3103/2017 reglementează contabilitate aplicabilă persoanelor juridice fără
scop patrimonial (asociații, fundații, federații sau alte organizații de acest fel cu
personalitate juridică, partide politice, patronate, organizații sindicale, culte religioase,
precum și de către alte persoane juridice înființate în baza unor acte normative speciale).

1. Asociații, fundații, federații sau alte organizații de acest fel cu personalitate juridică,
partide politice, patronate, organizații sindicale, culte religioase, precum și de către
alte persoane juridice au obligația să conducă contabilitatea în partidă dublă și să
întocmească situații financiare anuale;
2. Unitățile de cult, asociațiile de proprietari, au obligația ținerii contabilității în
partidă simplă, dar nu întocmesc situații financiare anuale.
3. Persoanele juridice fără scop patrimonial trebuie să dezvolte politici contabile proprii,
care se aprobă de administratori sau de către alte persoane care au obligația
gestionării entității respective (art. 4 OMFP nr. 3103/2017).
4. Situațiile financiare anuale, pentru persoanele juridice fără scop patrimonial de
utilitate publică, sunt supuse auditului statutar, care se efectuează de către auditori
financiari sau firme de audit, autorizate în condițiile legii(art. 6 OMFP nr. 3103/2017)
5. Amortizarea imoblizarilor corporale (art. 176-179 OMFP nr. 3103/2017) in functie de
tipul activitatilor desfasurate: pentru activităţile fără scop patrimonial se utilizeaza
metoda de amortizare liniară; pentru activităţile economice se poate utiliza una
dintre următoarele metode: amortizarea liniară, amortizarea degresivă, amortizarea
accelerata.
6. Venituri (art. 314-331 OMFP nr. 3103/2017)

 Veniturile din activităţile fără scop patrimonial

- venituri din cotizaţiile şi contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi
simpatizanţilor;
- venituri din cote-părţi primite potrivit statutului;
- venituri din taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
- venituri din donaţii şi sume sau bunuri primite prin sponsorizare şi ajutoare;
- venituri pentru care se datorează impozit pe spectacole;
- resurse obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile şi subvenţii
pentru venituri;
- venituri din acţiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit
statutului, precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare,
serbări, tombole, conferinţe;

3
 - venituri din dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor
rezultate din
- activităţile fără scop patrimonial, precum şi diferenţele de curs valutar;
- venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare;
- alte venituri din activităţile fără scop patrimonial, cum sunt:
- venituri obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la
competiţii şi demonstraţii sportive;
- venituri obţinute din reclamă şi publicitate, potrivit legislaţiei în vigoare;
- venituri rezultate din vânzarea imobilizărilor corporale/ necorporale aflate în
proprietatea persoanelor juridice fără scop patrimonial, altele decât cele folosite în
activitatea economică;
- venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale utilizate pentru activitatea fără
scop patrimonial;
- venituri din subvenţii pentru investiţii;
- venituri din despăgubiri;
- venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de
exploatare;
- alte venituri din activităţile fără scop patrimonial.
 Veniturile cu destinaţie speciala sunt reglementate de legi speciale: venituri cu
destinaţie specială din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral,
muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment şi alte
venituri cu destinaţie specială,potrivit legii.
 Veniturile din activităţi economice sunt: venituri din exploatare si venituri
financiare
7 Contabilitatea asociaților/fundațiilor trebuie sa fie organizata pe fiecare tip de
activitate derulata: fără scop patrimonial, cu destinaţie speciala, economice.

Fiscalitate ONG-uri

1. Reguli speciale de impozitare Codul fiscal art. 15 alin. 2:

În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, la
calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri neimpozabile:
a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la
competiţii şi demonstraţii sportive;
e) donaţiile, precum şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;
f) veniturile din dividende, dobânzi, precum şi din diferenţele de curs valutar
aferente disponibilităţilor şi veniturilor neimpozabile;
g) veniturile din dobânzi obţinute de casele de ajutor reciproc din acordarea de

4
 împrumuturi potrivit legii de organizare şi funcţionare;
h) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
i) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
j) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de
fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social
sau profesional, potrivit statutului acestora;
k) veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea
organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o
activitate economică;
l) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, veniturile din închirieri de spaţii
publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare, realizate de organizaţiile
nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din
domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi
de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale;
nu se includ în această categorie veniturile obţinute din prestări de servicii de
intermediere în reclamă şi publicitate;
m) sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut
donaţia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate
de către organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea
scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;
n) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele
produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în
activitatea economică;
o) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit
prevederilor titlului IV;
p) sumele colectate de organizaţiile colective autorizate, potrivit legii, pentru
îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a gestionării deşeurilor.

2. Impozit pe profit Codul fiscal art. 15 alin. 3

În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale,
pentru calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile şi alte venituri realizate, până la
nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10%
din veniturile totale neimpozabile prevăzute la alin. (2). Aceste organizaţii datorează
impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care corespunde veniturilor,
altele decât cele onsiderate venituri neimpozabile, potrivit alin. (2) sau potrivit
prezentului alineat, asupra căreia se aplică cota prevăzută la art. 17 sau 18, după caz.
Studiu de caz:
- Veniturile din activitati economice 2.000 lei;
- venituri scutite de la plata impozitului pe profit 6.650 lei;
- 10% din veniturile scutite 665 lei;

5
 - Rezulta ca din veniturile din activitati economice, 665 lei sunt venituri scutite,
urmand ca la calculul profitului impozabil sa se ia in considerare doar suma de 1.335
lei = 2000 - 665.
Astfel, avem:
- venituri impozabile: 1335 lei, cheltuieli deductibile: 259,03 lei
- profit impozabil = 1335 – 259,03 =1075,97 lei
- impozit pe profit = 1075,97 lei x 10%= 178 lei

3. Rezultatul exercitiului financiar Excedent/profit sau deficit/pierdere trebuie

evidentiat pe trei conturi analitice:
- Rezultatul exercitiului financiar, Excedent sau deficit pentru activitatile fara scop
patrimonial
- Rezultatul exercitiului financiar, Excedent sau deficit pentru activitatile cu destinatie
speciala
- Rezultatul exercitiului financiar, Profit sau pierdere pentru activitatile economice

Ajutor de stat ONG - uri

1. REGULAMENTUL (UE) NR. 651/2014 AL COMISIEI

Articolul.2 Definitii „întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri” înseamnă întreprinderile
care îndeplinesc criteriile prevăzute în anexa I;
ANEXA I DEFINIȚIA IMM-URILOR
Articolul 1 Întreprindere
Este considerată întreprindere orice entitate care desfășoară o activitate economică, oricare
ar fi forma sa juridică. Din această categorie fac parte, în special, lucrătorii care desfășoară o
activitate independentă și întreprinderile familiale care desfășoară activități de artizanat sau
alte activități, precum și parteneriatele sau asociațiile care desfășoară în mod regulat o
activitate economică.

2. Schema de ajutor de stat aprobata prin decizia presedintelui ANCSI nr. 9281/2015

Beneficiarii ajutorului de stat (Art. 7 alin.1) sunt agentii economici, entitati legal consituite,
indiferent de statutul juridic, care presteaza activitati cu caracter economic, respective
activitati care constau in oferirea de produse destinate vanzarii pe piata. Acestia pot fi:
a) De drept privat:
i. Unitati de cercetare-dezvoltare organizate ca intreprinderi;
ii. Intreprinderi precum si structurile acestora,care realizeaza activitati de
cercetare-dezvoltare;
iii. Intitutii de invatamant superior private acreditate sau structure ale acestora;
iv. Organizatii neguvernamentale care realizeaza activitati de cercetare-
dezvoltare;

6
 b) De drept public:
i. Institute sau centre de cercetare –dezvoltare organizate in cadrul societatilor
nationale, companiilor nationale si regiilor autonome;
ii. Centre internationale de cercetare infiintate in baza unor acorduri
internationale.

Organizatia de cercetare (art. 7 alin.2), care respecta, cumulat, toate conditiile urmatoare,
stipulate intr-o declaratie pe propria raspundere, nu se considera a fi beneficiare ale
ajutorului de stat :
 Este instituţie de învăţământ superior, sau activitatea de CD este principala
activitate din statut, sau din actul juridic de înfiinţare, sau obiectul principal de
activitate este diseminarea la scară a rezultatelor unor activitaţi CD prin predare
sau publicare sau transfer de cunoştinţe;
 În cazul in care există întreprinderi care pot exercita o influenţă decisivă asupra
organizaţiei (prin asociaţi sau acţionari), acestea nu au acces preferenţial la
rezultatele de cercetare generate de organizaţie, conform unei declaraţii pe propria
răspundere în acest sens;
 În bilanţ, sau în balanţa cu situaţia analitică, toate activităţile non-economice,
cheltuielile, veniturile şi finanţarea acestora sunt prezentate separat de activităţile
economice. Activităţile de trasfer de cunoştinţe au caracter non- economic, în cazul
în care acestea sunt efectuate fie de organizaţia de cercetare (inclusiv
departamentele sau filialele acesteia), fie în comun cu astfel de entităţi , sau în
numele acestora, si toate profiturile din activităţile respective sunt reinvestite în
activităţile de bază non-economice ale organizaţiei de cercetare (activităţi CD
independente sau în colaborare, diseminare non-exclusivă şi nediscdriminatorie a
rezultatelor de CD, educaţie publică). Caracterul non-economic al activităţilor de
transfer de cunoştinţe nu este periclitat de contractarea prestării de servicii
corespunzătoare către părţi terţe prin intermediul unor licitaţii deschise;
 Activitate economică este auxiliară, cu alte cuvinte corespunde unei activităţi care
este absolut necesară pentru funcţionarea organizaţiei de cercetare, sau care este
legată intrinsec de utilizarea non-economică principală a acesteia şi care are un
domeniu de aplicare limitat.
Se va considera că aşa stau lucrurile atunci când activităţile economice consumă
exact aceleaşi tipuri de resurse (de exemplu, materiale, echipamente, forţă de
muncă şi capital fix) ca şi activităţile non - economice, iar ponderea alocată în
fiecare an unor astfel de activităţi economice nu depăseşte 20% din total anual de
resurse alocate de entitatea respectivă.

3. REGULAMENTUL (UE) NR. 651/2014 AL COMISIEI

Punctul (49)

7
Infrastructurile de cercetare pot desfășura atât activități cu caracter economic, cât și
activități fără caracter economic. Pentru a evita acordarea de ajutoare de stat pentru
activități cu caracter economic prin finanțarea publică a activităților fără caracter economic,
costurile și finanțarea activităților cu caracter economic și a celor fără caracter economic ar
trebui să fie clar separate. În cazul în care o infrastructură este utilizată atât pentru activități
economice, cât și pentru activități fără caracter economic, finanțarea prin intermediul
resurselor de stat a costurilor legate de activitățile fără caracter economic ale infrastructurii
nu constituie ajutor de stat.
Finanțarea publică intră sub incidența normelor privind ajutoarele de stat doar în măsura în
care acoperă costuri legate de activitățile economice. Numai acestea din urmă ar trebui
luate în considerare în vederea asigurării respectării pragurilor de notificare și a
intensităților maxime ale ajutoarelor. Dacă infrastructura este utilizată aproape exclusiv
pentru o activitate fără caracter economic, este posibil ca finanțarea sa să nu intre deloc sub
incidența normelor privind ajutoarele de stat, cu condiția ca utilizarea economică să rămână
complet auxiliară, și anume o activitate care este în mod direct legată de exploatarea
infrastructurii și necesară pentru aceasta sau este în mod intrinsec legată de utilizarea sa
principală fără caracter economic, și amploarea acesteia să fie limitată.
Ar trebui să se considere că acest lucru se întâmplă în cazul în care activitățile economice
consumă aceeași factori de producție (de exemplu, materiale, echipamente, forță de muncă
și capital fix) ca activitățile fără caracter economic, iar capacitatea alocată în fiecare an unei
astfel de activități economice nu va depăși 20 % din capacitatea anuală totală a
infrastructurii de cercetare.

4. Lega 346/ 2004

In lucru