Friedrich Nietzsche

Friedrich Wilhelm Nietzsche (n. 15 octombrie 1844, Röcken - d. 25 august 1900,

Weimar) unul din cei mai importanţi filozofi germani din a doua jumătate a secolului
al XIX-lea, a exercitat o influenţă considerabilă, adesea controversată, asupra
gândirii filozofice a generaţiilor ce i-au urmat.
Filozof,filolog,poet,una dintre personalitatile ilustre ale secolului XIX sculpturile
il infatiseaza cu ,,un cap de evreu,darz,inaltat’’,,sub sprancene-
nele sale stufoase lucind o privire de soim, fiecare muschi al privirii fiind
,,incordat,plin de sanatate si vigoare ‘’, cu o mustata ,,a la Vercingetorix’’.
toate aceste trasaturi fac din el ,,un supraom german,o antica faptura prome-
teana’’(Stefan Zweig).In realitate, Nietzsche era un om cu o silueta firava,
suferind mereu de nervi,de stomac, amenintat de orbire,o fiinta traind intr-o
cumplita izolare,fara prieteni,fara vicii, muncind in odaia sa mohorta pana
cand se prabusea peste hartiile si multimea flacoanelor cu medicamente.
Nascut la Rocken, langa Lutzen, tatal sau era preot protestant,cu amestec
de sange polonez.Dupa primii ani de invatatura la scoala din Naum-
burg, urmeaza cursurile Colegiului Pforta, remarcandu-se ca un elev excep-tional
dotat.Aici scrie versuri in forme si ritmuri conventionale; tot aici compune muzica .In
1864,paraseste Pforta,cu intentia de a studia teologia si
filologia clasica,fiind inca insufletit de elenism,dar si de ideile crestinsmului.
In ciuda faptului ca la 19 ani se credea slujind deja unui ,,Dumnezeu necuno-
cut’’In 1869,la varsta de 25 de ani,pe cand se gandea sa abandoneze studiul
filologiei in pofida chimiei,este numit profesor de filologie la catedrala din Basel.
Inainte insa de a parasi Leipzig-ul , el face cunostiinta cu Richard
Wagner,cu care leaga o stransa prietenie de scurta durata.In aceasta perioa-
da apare eseul sau intitulat (Nasterea tragediei din spiritul muzicii).In acest eseu
conceput de pe pozitia romanticului,influentat de Schopenhauer,din ca-
re si descinde ca filozof si nu intamplator dedicat lui Wagner,Nietzche de-
monstreaza ca arta este dionisiaca (muzica) sau apolinica(in plastica si in ex-
punerea literara). Dupa asertiunea sa , drama muzicala wagneriana intruchi-
peaza aceste doua insusiri.atingand astfel desavarsirea.Este un punct de ve-
dere pe care il va retracta dupa aparitia lui Parsifal ,reprosandu-i lui Wagner
spiritul prea crestinesc al acestei opere. Intrand intr-o noua faza a gandirii sale
filozofice, Nietzsche dezvolta teorii deosebit de periculoase, conform carora
salvarea din decadenta si degradare a valorilor ar urma s-o aduca ,,Supraomul’’
(Asa grait-a Zarathustra), omul-stapan , situat dincolo de
compatimire in spirit crestin,dincolo de bine si de rau (Dincolo de bine si de rau)
pentru care nu exista o morala a celui slab si nici dreptul de stapanire a celor
multi.Situandu-se pe aceste pozitii,Nietzsche afirma necesitatea crearii unei religii
noi, intemeiate pe alte mituri, pornind de la o etica ce avea sa gaseasca larga
audienta in fascism (,, bunatatea este egala cu forta’’).
Dintre operele sale filosofice mentionez Vointa spre putere , Amurgul
zeilor,Omenesc,prea omenesc,Consideratii in afara timpului.
Nietzsche a fost inzestrat cu daruri scriitoricesti exceptionale ,dezvol-
tand un stil aforistic unica in literatura germana,iar proza sa ritmata din Asa
grait-a Zarathustra isi gaseste in prezent corespondentul poate doar in opera
lui Ernst Junger.Poezia sa,pe care a adunat-o intr-un volum,este moderna,su-
gestiva in expresie, de nuanta holderliana, receptiva la jocul luminilor, deloc alterata
de filozofia pe care si-a fundamentat-o. Atat proza, cat si poezia lui
au influentat stilul multor scriitori, gasind insa ecoul cel mai favorabil la ex-
presionisti,carora Nietzsche le-a transmis tonul sau imnic si patetic.
Inainte de a incheia biografia acestuia , mentionez unele aforsime rostite
de Nietzsche,de-o inegalabila beatitudine :,, Din toata otrava noastra
balsam facut-am;mulgand vaca Tristetii,bem acum dulcele lapte al ugerului
sau, ,,si cea mai seaca nuca iti cere s-o spargi’’, ,,O gura stirba n-are dreptul
sa zica toate care-s adevarate’’, ,,cand precum fructul, ai miezul cel
dulce,atunci sa sti sa nu te lasi mancat’’ , ,,Dumnezeu este un gand ,care indoaie
tot ce-i drept si face sa se clatine ceea ce-i tare-n temelii’’, ,,Exista o nevinovatie in
admiratie, aceea a omului ce nu s-a gandit,inca,ca ar putea fi admirat si el intr-o zi'' .
Dupa o suferinta de martir,Friedrich Nietzsche a murit in Weimar,in
plina glorie mondiala.