OM II Laborator: Reazem HS

OM II      Laborator: Lagăr HS 
Student:
  Grupa:

DATE EXPERIMENTALE  DATE CALCULATE 
Pres. pe 
Pres.  Pres.  Presiune pe  Rigiditate 
Nr.  Greu‐ de 
Pres. 
în 
prag la  Grosi‐
Timp 
Tempe‐ Presiunea de 
prag la raza 
Forța  Visco‐
Debit 
Putere de 
tate  de alim. raza  me film  ratura  ridicare teoretică pe reazem  zitate  pompare  Aproxi‐ Interpo‐
crt.  ridicare  buzunar  medie 
medie  mare  lare 
M  pr  pa  pb  p*  h  t  T  pr   eroare p*exact p*aprox Fexp  Faprox  eroare Fexact  eroare  Qexp Qaprox eroare Qexact eroare Pp  S  S 
kg  bar  bar  bar  bar  mm  sec  C  bar  %  bar  bar  N  N  %  N  %  Pas  cm3/ s cm3/ s %  cm3/ s %  W  N/m  N/m 
1               

2               

3               

4               

5               

6              ‐‐‐‐‐ 

     Volum măsurat: Vol ........... cm3   Rigiditate medie................... N/m 
CONCLUZII

TC  1  2017 
OM II      Laborator: Lagăr HS 

DETERMINAREA PERFORMANŢELOR UNUI REAZEM HIDROSTATIC 
AXIAL CU UN BUZUNAR CIRCULAR CENTRAL 

1. OBIECTIVE 
Determinarea  experimentală  a  parametrilor  funcţionali  (presiuni,  grosimea  filmului  de  lubrifiant,  debitul,  rigiditatea  filmului)  ai  unui 
reazem hidrostatic cu un singur buzunar central (axial simetric) şi comparaţia acestora cu rezultate obţinute teoretic. 

2. STANDUL EXPERIMENTAL 
Pentru  simplificarea  constructivă  a  standului  şi  creşterea  preciziei  rezultatelor  experimentale,  ambele  părţi  ale  lagărului  axial  sunt  fixe, 
astfel  că  avem  de‐a  face  cu  un  reazem  (Fig.  1).  Sistemul  de  alimentare  cu  ulei  constă  dintr‐o  pompă  cu  roţi  dinţate,  11,  care  pompează 
uleiul dintr‐o baie de ulei, 13,  în care este imersat sorbul cu filtru, 12, şi  îl aduce în buzunarul, 5, practicat  în patina inferioară, 7. Uleiul 
vehiculat prin reazem este colectat la nivelul diametrului exterior, 6, şi acumulat într‐un vas gradat prevăzut cu un robinet de descărcare, 
10. Sistemul mecanic de încărcare constă dintr‐o pârghie, 1, articulată la un capăt (punctul A) şi simplu rezemată pe patina superioară, 4 
(punctul B). La capătul opus articulaţiei A este prevăzut un taler, 3, pe care se pot aşeza diferite greutăţi. Pentru asigurarea unui încărcări 
centrate, forţa din pârghie este transmisă la patina superioară, 4, prin intermediul unei articulaţii sferice. Forţa normală pe reazem depinde 
de greutatea de pe taler, M, precum şi de greutatea pârghiei şi a patinei superioare. 

În timpul funcţionării se măsoară următorii parametri: 
 presiunea de alimentare, pa, (cu un manometru); 
 presiunea din buzunar, pb, (cu un manometru); 

*
presiunea pe prag la raza medie, p ; 
 grosimea filmului, h, (cu un comparator cu ceas 2); 
 debitul volumetric, Q, (cu cilindrul gradat 10 şi un cronometru); 
 temperatura medie a uleiului, T, (cu un termometru). 
 
1  2 LEGENDĂ
A  B   
1. Pârghie de încărcare 
3
2. Comparator 
3. Platan 
4. Patina superioară 
4 
5. Buzunar hidrostatic 
F M 6. Colector de retur  
5 
Q 7. Patina inferioară 
h  p* 8. Filtru 
hb  9. Supapă de siguranţă 
6 
10. Cilindru gradat 
10 
Rb  pr și pb 11. Pompă cu roţi dinţate 
pa
7  12. Sorb 
R  Rm  13. Rezervor de ulei 
11  Dimensiuni 
12  R = 40 mm
 
8  9 Rb = 20 mm
13 

Fig. 1. Schema standului experimental 
TC  2  2017 
OM II      Laborator: Lagăr HS 

3. MODUL DE LUCRU 
a) Se  verifică  dacă  robinetul  cilindrului  gradat  10  este  deschis;  dacă  este  nevoie,  se  goleşte  cilindrul  de  lubrifiantul  rămas  de  la 
experimentul precedent. 
b) Se reglează comparatorul 2 la zero, corespunzând grosimii nule a filmului de lubrifiant. 
c) Se aşează o greutate de mărime cunoscută M, pe talerul 3. 
d) Se porneşte pompa de alimentare, urmărindu‐se concomitent variaţia presiunii de alimentare, pa, în timpul liftării patinei superioare. 
Înregistrați presiunea maximă (instantanee) din buzunar când are loc ridicarea (liftarea), pℓ. 
*
e) Se măsoară presiunile pa, pb, p , indicate de manometrele corespunzătoare. 
f) Se citeşte grosimea filmului de lubrifiant, indicată de comparator. 
g) Se închide robinetul cilindrului gradat 10. 
3
h) Se măsoară timpul, t, necesar pentru acumularea unui volum prestabilit (de preferință 200 cm ) de ulei în cilindrul gradat 10. 
i) Se măsoară temperatura uleiului, T, în colectorul 6. 
j) Se deschide robinetul cilindrului 10. 

Se repetă operaţiile (c)‐(j) mărind greutatea pe platou. Se recomandă să se realizeze măsurători pentru minim 5 încărcări diferite, fără să se 
depăşească încărcarea maximă Mmax=6,5 kg. 

4. PRELUCRAREA REZULTATELOR 
Datele  experimentale  obţinute  se  înregistrează  în  partea  stângă  a  tabelului  1.  Partea  a  doua  (din  dreapta)  a  tabelului  este  destinată 
comparaţiei rezultatelor experimentale cu cele teoretice.  

p
distribuţia  presiunii 
distribuţia presiunii 
în funcţionare (h0) 
la ridicare (h=0) 
pr
pb r

F
h

Q
hb>>h
Q, pa=pb Prag 
Buzunar

Rb

Fig. 2. Schematizarea unui lagăr axial hidrostatic cu un buzunar central 

În Fig. 2 este prezentat schematic un lagăr hidrostatic și distribuția presiunii la ridicare, respectiv în funcționare. În urma rezolvării ecuației 
Reynolds, se obține variația presiunii pe prag în formă logaritmică. O variantă aproximativă de integrare a ecuației Reynolds, conduce la o 
variație liniară a presiunii pe prag (reprezentată cu linie întreruptă în Fig. 2). Ambele soluții teoretice vor fi folosite pentru comparația cu 
datele experimentale, respectiv relaţiile “exacte” obţinute cu modelul distribuţiei logaritmice a presiunii pe prag şi relaţiile “aproximative” 
obţinute cu modelul distribuţiei liniare a presiunii.  

Comparaţia se realizează pentru presiunea de ridicare, pr, (pentru care există o valoare teoretică unică), presiunea pe prag la raza medie, 
p*, forţa portantă, F, respectiv debitul de lubrifiant, Q. Se vor calcula și erorile (diferențele) relative dintre rezultatele experimentale și cele 
teoretice exacte. Relaţiile de calcul corespunzătoare celor trei variante sunt: 

TC  3  2017 
OM II      Laborator: Lagăr HS 
 Presiunea în buzunar pe lagăr (în [N]):    Presiunea de ridicare (liftare) ‐(în [bar]): 
 pr = 
F
 
  Rb2
F  146  102  M [kg]
  R2 ‐ Rb2    
3
Debitul (în [cm /s]): 
F exact  pb  
 2 lnR Rb    h3
 Qexact  pb
  2  2  RRb   6 lnR / Rb 
(F )aprox.  R Rb pb 
 3  Rmh3
Qaprox  pb  
 Presiunea la mijlocul pragului‐(în [bar]):   6 R  Rb 
lnRm R  Q  Vol t
 *  exp
 pexact  pb
 lnRb R  R  Rb 
 Rm   
 p*  pb 2   Puterea consumată pentru pompare se evaluează doar pe 
 aprox 2 baza datelor experimentale (în [W]):  
Pp  Qexp p a   

NOTĂ: Se recomandă atenție la unitățile de măsură din expresiile de mai sus.  

Viscozitatea dinamică a uleiului la temperatura medie măsurată se determină prin interpolare liniară pe baza datelor din tabelul de mai 
jos: 

T[C]  15 20 25 30  35
 [Pas]  0.18  0.13 0.093 0.0689  0.0509

Având  în  vedere  că  sistemul  de  alimentare  nu  asigură  nici  presiunea  constantă  şi  nici  debitul  constant,  la  încărcări  variabile,  pentru 
determinarea  rigidităţii  trebuie  utilizată  o  curbă  experimentală  a  încărcării,  funcţie  de  grosimea  filmului  de  lubrifiant.  Experienţe 
repetate  au  condus  la  observaţia  că  între  încărcarea,  F,  şi  grosimea  filmului,  h,  corelaţia  logaritmică  asigură  o  bună  aproximare. 
Utilizând o aplicație numerică (în EXCEL ‐ Trendline, sau MathCAD) se poate determina funcția aceasta, iar apoi rigiditatea, prin calculul 
derivatei acesteia: 

dF
S  
dh
Ca  alternativă,  rigiditatea  poate  fi  calculată  prin  interpolare  liniară  pentru  fiecare  interval  de  variație  a  forței  între  două  încărcări 
succesive, i și j: 

Fi  Fj
Sij  [N /  m]  
hj  hi

După completarea tabelului se vor trasa următoarele dependenţe grafice: 

F(h);        Q(h);         Pp(h);         S(h);         pa(pb) 

5. CONCLUZII 
Se va comenta  
 procesul de liftare a patinei superioare; 
 rezultatele numerice, dependențele dintre parametrii măsurați/calculați; 
 diferențele dintre rezultatele analitice și cele experimentale, prin prisma erorilor calculate;  
 rigiditatea lagărului; 
 precizia măsurătorilor; 
 variația presiunii pe prag. 

TC  4  2017