Ion Creangă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigationJump to search

Pagina „Creangă” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Creangă (dezambiguizare).
Ion Creangă
Nică al lui Ștefan a Petrei
Ion Torcălău
Ioan Ștefănescu

Ion Creangă

Date personale

Născut 1 martie 1837[2]

Humulești, România

Decedat 31 decembrie 1889 (52 de ani)[3][2]

Iași, România

Înmormânt
Cimitirul „Eternitatea” din Iași
at

Părinți Ștefan a Petrei Ciubotariul și Smaranda

Căsătorit
Ileana Grigoriu (divorțați )
cu

Copii Constantin Creangă

Cetățenie România

Religie creștinism ortodox[*]

Ocupație povestitor, prozator, teolog, autor de
manuale școlare, politician, poet

Pseudonim Popa Smarandita, Ioan Vântură-Țară

Limbi limba română[4]

Studii Școala catihetică din Fălticeni

Activitatea literară

Activ ca
1864-1881
scriitor

Mișcare/cu
Realism literar, Junimea
rent literar

Specie Anecdotă, literatură pentru copii, Literatură

literară erotică, Fabulă, basm, genul
liric, memorii, nuvelă, satiră, povestire, Schi
ță, literatură fantastică[*]

Opere
semnificati Amintiri din copilărie
ve

Influențe[ascunde]

Vasile Alecsandri

A influențat pe[ascunde]

Nicolae Constantin Batzaria, Leo Butnaru, Ion Călugăru, Ion

Dragoslav, Victor Eftimiu, Elena Farago, Șerban
Foarță, Horia Gârbea, Ion Iovescu, Vlad Ioviță, I. I.
Mironescu, Mircea Nedelciu, Constantin S. Nicolaescu-
Plopșor, Constantin Sandu-Aldea, Stelian Țurlea, Grigore
Vieru

Membru post-mortem al Academiei Române

Semnătură

Prezență online

Internet Movie Database

Modifică date / text

 Ion Creangă (n. 1 martie sau 10 iunie 1837, Humulești; d. 31 decembrie 1889, Iași) a fost
un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion
Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale
autobiografice Amintiri din copilărie.

Cuprins

 1Biografie

 2Basme

 3Amintiri din copilărie

 4Opera

o 4.1Povești

o 4.2Povestiri

o 4.3Nuvele

o 4.4Romane autobiografice

o 4.5Scrisori

 4.5.1Scrisori de familie

 4.5.2Scrisori către prieteni

 5Aprecieri critice

 6Urmași

 7Traduceri în limbi străine

o 7.1Traduceri în limba franceză

 8Note

 9Bibliografie

 10Lectură suplimentară

 11Legături externe

Biografie
Bojdeuca lui Ion Creangă din Iaşi

Data nașterii lui Creangă este incertă. El însuși afirmă în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1
martie 1837.[5] O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici (condici) de
nou-născuți din Humulești, publicată de Gh. Ungureanu. [6]
Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre.
Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana în 1919.[7]
Tinerețea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri
din copilărie. În 1847 începe școala de pe lângă biserica din satul natal. Fiu de țăran, este pregătit
mai întâi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredințează bunicului matern ("tatăl mamei,
bunicu-meu David Creangă din Pipirig"), David Creangă, care-l duce pe valea Bistriței, la Broșteni,
unde continuă școala.[6] În 1853 este înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamț sub numele
Ștefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). După dorința
mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la Școala
Literatura română
catihetică din Fălticeni ("fabrica de popi"). Aici apare sub
numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot Pe categorii
restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, este Istoria literaturii române
silit să plece la Iași, absolvind cursul inferior al
Seminarului teologic "Veniamin Costachi" de la Socola.[6] Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
S-a despărțit cu greu de viața țărănească, după cum Secolul 18 - Secolul 19
mărturisește în Amintiri: Secolul 20 - Contemporană

„Dragi mi-erau tata și mama, frații și surorile și băieții Curente în literatura română
satului, tovarășii mei de copilărie, cu cari, iarna, în zilele Umanism - Clasicism
geroase, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara în Romantism - Realism
zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram Parnasianism - Simbolism
dumbrăvile și luncile umbroase, țarinele cu holdele, Naturalism - Modernism
câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care îmi Tradiționalism - Sămănătorism - Avangardism
zâmbeau zorile, în zburdalnica vârstă a tinereții! Suprarealism - Proletcultism
Asemenea, dragi mi-erau șezătorile, clăcile, horile și toate Neomodernism - Postmodernism
petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare
Scriitori români
însuflețire.”
Listă de autori de limbă română
Din 1855 până în 1859 urmează cursurile seminarului, Scriitori după genuri abordate
iar apoi, luându-și atestatul, revine în satul natal. Se Romancieri - Dramaturgi (piese de teatru)
însoară mai târziu la Iași cu Ileana, fiica preotului Ioan Poeți - Eseiști
Grigoriu de la biserica Patruzeci de sfinți din Iași, Nuveliști - Proză scurtă
devenind diacon al acesteia (26 decembrie 1859). Literatură pentru copii

La 19 decembrie 1860 se naște fiul său Constantin. Portal România

Portal Literatură
Proiectul literatură

v•d•m
În 1864, Creangă intră la Școala preparandală vasiliană de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor
pe Titu Maiorescu. Acesta îl aprecia foarte mult și l-a numit învățător la Școala primară nr. 1 din Iași.
După ce timp de 12 ani este dascăl și diacon la diferite biserici din Iași, este exclus definitiv din
rândurile clerului (10 octombrie1872), deoarece și-a părăsit nevasta, a tras cu pușca în ciorile care
murdăreau Biserica Golia și s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de
diacon. (În 1993, el a fost reprimit post-mortem în rândurile clerului.) [8] Ca urmare a excluderii din
cler, ministrul Tell îl destituie și din postul de institutor, însă venirea lui Titu Maiorescu la minister
contribuie la renumirea sa pe acest post. A colaborat la elaborarea a patru manuale școlare, între
care și un „Abecedar” (1868).
În 1873 se încheie procesul său de divorț, copilul său de 12 ani fiindu-i dat în îngrijire. A căutat o
casă în care să se mute, alegând o locuință în mahalaua Țicău (bojdeuca).
În 1875, îl cunoaște pe Mihai Eminescu, atunci revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care se
împrietenește. Între 1875 și 1883, la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.
Între 1883 și 1889 a fost bolnav de epilepsie[6] și a suferit foarte mult la aflarea bolii și apoi a
decesului lui Eminescu, și al Veronicăi Micle.
Ion Creangă moare pe data de 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul Țicău. Este înmormântat
la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași.

Basme

Imaginea lui Ion Creangă pe o marcă poştală din Republica Moldova

În primul volum postum sunt publicate basmele. Culese din gura poporului de către un povestitor
care însuși crescuse în mijlocul lumii din sate, ele au un farmec deosebit, au expresiuni, construcții
și gândiri ciudate care se vor personifica în Ivan Turbincă. În aceasta din urmă regăsim tema
din Toderică, povestirea lui Costache Negruzzi. Aici Dumnezeu blagoslovește turbinca lui Ivan ca să
intre într-însa cine o vrea Ivan și fără voia lui să nu poată ieși.
A doua categorie de lucrări a lui Creangă o formează anecdotele, povestiri cu dezvoltări lungi, cu o
intrigă bine condusă și cu subiecte cel mai adesea din istoria contemporană lui. În "Cinci pâini" aflăm
o satiră la adresa judecătorilor și avocaților, pe care îi numește "ciorogari, porecliți și apărători";
această povestire demonstreză că, pe lângă umor, Creangă se pricepea si la matematică. În două
povestiri de acest tip aflăm despre o persoană istorică in