CUPRINS:

1. Motivarea alegerii temei…………………………………...…………..pag.2

2. Scopul cercetării…………………………………..…………………...pag.3
3. Descrierea proiectului
3.1. Fundamente teoretice……………………….……………...….pag.3
3.1.1. Definirea comunicării…………………………………pag.3
3.1.2. Elementele comunicării………………………………..pag.3
3.1.3. Etapele comunicării………………………….………...pag.3
3.2. Obiectivele și ipoteza de cercetare…………………….….…...pag.5
3.3. Variabilele cercetării……………………………………..…….pag.5
3.4. Etapele cercetării………………………………………….……pag.6
3.5. Modalități de diseminare……………… ………….…….…….pag.6
4. Bibliografie……………………………………………………….…….pag.7

1
 1. Motivarea alegerii temei
Am ales această temă pentru proiectul de cercetare întrucât consider că eficiența unei
organizații este determinată de comunicare, motivație și competență profesională. Indiferent de
relațiile colegiale și de poziția în ierarhia unei companii, toți membrii își petrec majoritatea
timpului comunicând într-un fel sau altul.
Comunicarea în cadrul instituției școlare are un rol deosebit de important, procesul de
învățământ fiind un act de comunicare didactică.
În cadrul școlii comunicarea se realizează pe mai multe planuri:
- Comunicarea profesor-elev;
- Comunicarea elev-elev;
- Comunicarea profesor-părinte;
- Comunicarea între profesori;
- Comunicarea director- profesori;
- Comunicarea director-elev;
- Comunicarea director- părinte.
Fiecare dintre tipurile de comunicare menționate constituie o verigă importantă în procesul
de învățământ, lipsa oricăreia dintre ele putând duce la un declin în actul educațional.
Comunicarea este elementul fundamental care stă la baza funcției de coordonare, facilitând
intervenția managerilor în vederea sincronizării și armonizării acțiunilor membrilor organizației.
Comunicarea managerială nu poate fi privită doar ca o comunicare interumană deoarece are
scop specific și mijloace proprii de realizare. Aceasta este o relație complexă între conducători și
conduși menită să asigure realizarea unui schimb de informații, de mesaje, de puncte de vedere,
cu scopul de a asigura desfășurarea unei activități performante. Misiunea comunicării
manageriale constă în aplicarea strategiei organizației.
Managerul este cel care comunică atât intern, în cadrul instituției pe care o conduce, cât și
extern, cu factorii care influențează buna desfășurare a activităților organizației. De abilitățile de
comunicare ale managerului depinde, în cea mai mare parte, organizarea activităților instituției,
astfel încât rezultatele obținute să fie în concordanță cu scopul și obiectivele propuse.

2
 2. Scopul cercetării
Obiectivul major al proiectului este însușirea de noi cunoștințe cu privire la modalitățile de
eficientizare a comunicării manageriale în cadrul organizației școlare și cercetarea importanței
actului comunicativ în conducerea unității de învățământ, în vederea elaborării unui model de
comunicare managerială eficientă.

3. Descrierea proiectului
3.1. Fundamente teoretice
3.1.1. Definirea comunicării
Comunicarea, este definită- de către majoritatea specialiștilor- ca un proces prin care un
emițător transmite o informație receptorului prin intermediu unui canal, cu scopul de a produce
asupra receptorului anumite efecte.
Comunicarea, în știința managerială, este cunoscută ca o principală activitate, fiind
considerată: ”componenta de bază a funcției de conducere”(Zorletan,T; BurduȘ, E.; Căprărescu,
G.- ”Managementul organizației”)
”…fără o comunicare eficientă, însăși esența conducerii este afectată.” (Joița, E., Managementul
educațional, p. 115)
3.1.2. Elementele comunicării
Principalele elemente implicate în procesul de comunicare din cadrul organizaţiilor care
oferă servicii educaţionale sunt (Gherguţ, 2007, p. 193):
 emiţătorul- iniţiatorul mesajului;
 mesajul- care poate fi comunicat în forme verbale, nonverbale şi paraverbale;
 codul- sistemul de semne şi simboluri utilizat în redactarea mesajului (literele unui
alfabet, simboluri specifice, softuri lingvistice etc.);
 canalul de transmitere a mesajului - căile utilizate pentru transmiterea mesajului, care
în cadrul unei organizaţii pot fi:
- canale formale sau oficiale;
- canale informale sau neoficiale.
3.1.3. Etapele comunicării
Procesul de comunicare organizaţională include următoarele etape (Gherguţ, 2007, p. 194)

3
  codificarea - procesul de transformare a sensului mesajului în sunete, gesturi, litere
sau alte simboluri utilizate în comunicare (specific emiţătorului);
 transmiterea - transferul mesajului codificat de la emiţător la receptor;
 decodificarea- procesul de transformare a simbolurilor în mesaj interpretat (specific
receptorului);
 filtrarea- deformarea sensului unui mesaj din cauza unor limite fiziologice,
psihologice sau tehnologice;
 feedbackul- răspunsul receptorului la mesajul transmis (când acesta există, este vorba
de o comunicare bilaterală, iar când nu avem feedback, este vorba despre o
comunicare unilaterală). În procesul îmbunătățirii performanţelor legate de
comunicare, una dintre abilităţile importante ale managerului este aceea de a primi
feedback precis şi corect în ceea ce priveşte impactul propriului mesaj asupra
celorlaţi.
Comunicarea organizaţională nu este un proces spontan şi natural. Ea trebuie proiectată în
aşa fel încât să permită (Iacob, 2005, p. 83):
-coordonarea, proces ce are în vedere atingerea unui obiectiv prestabilit, necesar pentru
realizarea scopului final al organizaţiei;
-armonizarea, activitate ce are drept scop definirea unui obiectiv comun.
Alois Gherguț descrie managerul ca fiind un comunicator de succes dacă:
”- oamenii simt că au primit suficiente informații de la el, iar subalternii înțeleg ce se
întâmplă în organizație și în echipa/unitatea în care lucrează, mai ales aspectele legate de locurile
lor de muncă;
-oamenii simt că mesajele și informațiile pe care le primesc sunt clare și precise;
-oamenii simt că managerul îi ascultă și înțelege ce vor să spună.” (p.198)
Tony Wagner, în ”Decalajul performanței școlare la nivel mondial” a descris noile
deprinderi de care au nevoie elevii și studenții de astăzi, pentru carieră, numindu-le ”Cele Șapte
Deprinderi Necesare Supraviețuirii”, între acestea aflându-se și Comunicarea orală și scrisă
eficientă.
După cum Stolovitch afirmă ”Crezul unui formator, instructor sau educator ar trebui să fie
«Centrarea pe cursant și axare pe performanță». Orice demers didactic lipsit de astfel de

4
obiective duce la o comunicare într-un singur sens și la rezultate nesigure.” (Stolovitch, H.D.,
Keeps, E.J., Formarea prin transformare. Dincolo de prelegeri, pag. 39)
Prin urmare, o comunicare eficientă duce la rezultate optime, la stabilirea relațiilor de
încredere și respect reciproc, la o bună desfășurare a demersului instructiv-educativ și
managerial.

3.2. Obiectivele și ipoteza de cercetare

Obiectivele cercetării:
- Studierea și analiza literaturii de specialitate în domeniul comunicării;
- Evidențierea situației reale din diferite școli privind modul de comunicare;
- Determinarea punctelor tari și a punctelor slabe privind comunicarea în unitatea școlară;
- Evidențierea influenței stilului de comunicare managerială asupra obținerii
performanțelor la nivelul școlii;
- Identificarea de bune practici în domeniul comunicării instituționale;
Ipoteza de cercetare:
O comunicare eficientă contribuie la formarea unui climat psihopedagogic corespunzător
dacă managementul educațional din școală va fi centrat pe o comunicare deschisă, aceasta
asigurându-se în ambele sensuri.

3.3. Variabilele cercetării:

1. Variabila independentă- Elementele teoretice ale comunicării.
2. Variabila dependentă- Însușirea modalităților de comunicare eficientă.

3.4. Metode de cercetare:

1. Chestionarul- aplicat cadrelor didactice, prin care voi cerceta modalitățile de comunicare
managerială la nivelul școlii reflectat în realizarea scopului și a obiectivelor propuse.
2. Interviul- aplicat atât cadrelor didactice, cât și părinților și elevilor. Scopul interviului va
fi cel de cercetare a realizării feedback-ului la nivelul comunicării manageriale, respectiv
a existenței unei comunicări bilaterale.
3. Observația sistematică- se va desfășura pe o perioadă cuprinsă între 6-10 luni. Voi stabili
o grilă de observare cât mai riguroasă, care să-mi permită evidențierea eficienței

5
 comunicării manageriale în obținerea performanței. În cadrul observației vor fi notate
inclusiv rezultatele elevilor pe parcursul anului școlar și rezultatele la evaluările
naționale.

3.5. Etapele cercetării

1. Analiza teoretică a managementului comunicării.
2. Etapa exploratorie a cercetării asupra cadrelor didactice din diferite școli.
3. Rezultatele obținute. Analiza rezultatelor.
4. Întocmirea unui ghid practic care să cuprindă metode și mijloace de comunicare eficientă.
5. Rezultatele finale.

4. Eșantionul cercetării:
Eșantionul cercetării îl vor constitui cadrele didactice din două școli diferite. După
analiza rezultatelor din ultimii ani școlari ai acestora, voi cerceta prin diferite metode
(chestionarul, interviul, observația sistematică) modul în care comunicarea managerială a avut un
impact pozitiv/negativ asupra performanței școlare.
Se propun două grupuri de cadre didactice:
1. Grup de control - format din cadre didactice care nu beneficiază de informații
suplimentare cu privire la instrumente și tactici de comunicare eficientă;
2. Grup experimental - format din cadre didactice care beneficiază de diverse instrumente
și tactici de comunicare eficientă;
Se propun aceste două grupuri pentru ca, la sfârșitul cercetării, să se poată obține diverse
statistici cu privire la nivelul de performanțe școlare pentru ambele grupuri și pentru a se observa
care sunt diferențele între cei care beneficiază de anumite instrumente de comunicare eficientă
comparativ cu grupul care nu beneficiază.

3.6. Modalități de diseminare

Rezultatele obținute vor fi diseminate în cadrul comisiilor metodice, a cercurilor pedagogice,
cu scopul de a evidenția importanța eficientizării comunicării manageriale.

6
5. BIBLIOGRAFIE:
1. Gherguț, A., Management general și strategic în educație. Ghid practic, Editura
Polirom, Iași, 2007
2. Iosifescu, Ș., (coord.)., Management educațional pentru instituțiile de învățământ,
Tipogrup Press, București, 2001
3. Joița, E., Management educațional. Profesorul manager: roluri și metodologie, Editura
Polirom, Iași, 2000
4. Wagner, T., Formarea inovatorilor. Cum crești tineri care vor schimba lumea de mâine,
Editura Trei, București, 2014