Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REZIDURI- rest ramas in urma unei actiuni fizice sau chimice asupra unei materii brute
- materie ce se depune pe fundul /peretii unor recipiente ce contin lichide sau care rezulta
in urma unor arderi
Contaminant
TOXINELE BACTERIENE
GENUL BACILLUS
- 34 de specii
- 2 specii sunt recunoscute ca patogene si sunt frecvent implicate in TIA: B. cereus si B.
anthracis.
- Acest grup de bact sunt ubicvitare si pot forma colonii pe medii dif
- A fost desemnat un sindrom vomitiv atribuit lui B. cereus dat consumului de alimente
(legume si salate, tacamuri din carne)
- De obicei B. cereus det o intoxicatie putin grava, dar care poate fi fatala la subiectii cu
deficienta a sistemului imunitar.
GENUL CLOSTRIDIUM
-C.botulinum-toxina botulinica
-exista 8 tipuri de C.botulinum notate A,B,C1,C2,D,E,F,G; literele indica tipuri antigenice dif
-tipurile A,B,E,F sunt toxice pt oameni; B,C,D sunt toxice pt bovine; C si E pt pasari
-C.botulinum are nevoie de cond de anaerobioza; este de dorit evitarea ambalarii prod in folii de
plastic pt perioade lungi
-tipul A este cel mai letal si detine 25% dintre izbucniri, in vreme ce tipul B detine 8%
-desi iradierea este o met utila sigurantei alim, sporii tip A si B sunt rezistenti la dozele mici de
iradiere care mai au si dezavantajul ca distrug bact competitive
-Botulus este varianta Latina a cuv “carnat” care este primul aliment asociat cu intoxicatia det de
botulism
-exista o a 3 a categorie: botulism infantil in care bact care sintetizeaza toxina se localizeaza in
tractusul intestinal la copi
-izbucnirile de botulism se intampla de obicei dat prod preparate in casa si care se bazeaza mai
ales pe fructe si legume
-la botulismul infantil, singurul alim in care s-a dem existenta semnificativa a sporilor este
mierea
-praful de pe haine poate contine spori care pot fi inhalati, sensibili fiind copii si mai putin adulti
-dezv depinde de anaerobioza, iar contaminarea prod brut se face in timpul maturarii
-pH-ul acid apare frecvent ca met de prelucrare a alim deoarece germinarea sporilor este inhibata
de concentratii ridicate de sare mai mari de 10%, dar si de sucroza mai mare de 30%
-se practica cercetarea carnii cu o subst pe baza de nutrit de Fe ce previne dezv microorg
GENUL STAPHILOCOCCUS
-exista 23 specii
-S.aureus este ubicvitar, se gaseste pe piele, in flora de la niv nasului, la niv gatului si la niv
fluorei de la niv tubului gastrointestinal la animale si oameni
-bolile det de acest coc se datoreaza unor enterotoxine elaborate de acesta si care sunt notate A,
B, C1, C2, C3, D SI E
-cant de enterotoxina necesara producerii bolii este de 0,1 – 1 g; se dezv in cond de aerobioza si
anaerobioza si nu se dezv bine in prez altor org
-cele mai implicate alim: carnatii, salatele, prod de patisserie cu umpluturi de crema
Mod de actiune: sindrom vomitiv, efecte asupra sist circulator (tensiune scazuta), scaderea cant
de urina, edem pulmonary, staza in vasele circulatorii, soc si moarte; reactii alergice
GENUL SALMONELLA
-salmonelele se gasesc in tractusul gastrointestinal al multor anim inclusive pasari, rozatoare, niv
la care pot ramane inoffensive sau pot provoca imbolnaviri
-in ultima perioada, sura majora a infectiei la oameni o reprez carnea de pui comercializata si
cond din ind alim care implica supraaglomerare si igiena precara
-exista si cazuri de purtatori de Salmonella (1%) insa au existat cazuri in care oameni au
manipulate mancarea si au fost suspectati ca fiind purtatori
-normal, intoxicatia este asociata cu ingerarea alim contaminate si preparata incorect, cel mai
adesea implicate au fost carnea, prod lactate, ouale, branza
-in anii 50-60 broastele testoase de companie au reprez surse de infestare cu Salmonella
-G-, bacilli nesporogeni, se dezv pe dif tipuri de medii, sunt rezistente la aciditatea din stomac, la
actiunea enzimelor, colonizeaza colonel
-bact invadeaza tes epithelial al intestinului este fagocitata de macrophage in interiorul carora se
poate multiplica
-pe perioada petrecuta in timpul macrofagului este rezistenta la antibiotice – sunt necesare
tratamente repetate
I. Simptomatologie:
-perioada de incubatie: 4-48h, dupa care toxiinfectia deputeaza cu greata, voma, diaree, cefalee,
frisoane si febra
-in situatii rare rezulta septicemia: bacteria invadeaza tubul digestive, apoi sist. circulator prin
sist. limfatic; in acest caz mortalitatea este ridicata (70%) daca nu se intervine coresp
II. Tratament
-cea mai grava boala, febra tifoida, este produsa de S.typhi; aceasta Salmonella este adaptata pt
org uman. Bact esteeliberata in mediu prin int fecalelor; se poate transmite si prin mainile
purtatorilor
-tratamentul pt. ac. Tifoza se face cu clor anfenicol, doar 15% din tulpini sunt rezistente
CAMPYLOBACTER JEJUNI
I. Simptomatologie
- diareea apoasa, lipicioasa si care contine urme de sange; este insotita de febra, durere
abdominala, greata, dureri de cap, dureri musc.
- Debuteaza dupa 2-5 zile de la ingestia prod alim contaminat si evolueaza 7-10 zile
- Maj retrocedeaza de la sine fara a fi nevoie de administrarea antibioticelor
- Cel mai adesea sunt afectati copii sub 5 ani si tinerii intre 15 si 30 de ani
CLOSTRIDIUM PERFRINGENS
-putin dif de celelalte specii ale genului deoarece reduce nitratii la nitriti si fermenteaza lactoza
-endospori termorezistenti
-se dezv rapid in mancarurile calde si in intestinal uman unde det sinteza unei endotoxine
-cauza infectiei, de cele mai multe ori, o reprez temp ridicata fol pt prepararea alim.
-dupa prepararea termica in prod resp se regasesc un nr mic de bact care se inmultesc cu
rapiditate in timpul racirii si depoz
-TIA este comuna, fiind adesea intalnita la oameni, caract prin crampe abdominale si diaree care
apar dupa 8-22h de la consumul alim contaminat cu un nr mare de bact
-de obicei, episodul se remite dupa 2h pana la 24h, insa la unii simptomele pot persista o sapt.
-s`a mai descris o forma mai grava: enterita necrotica, adesea mortala; aceasta forma apare ca
urmare a ingestiei de alim cu continut mare de bact, moartea se dat septicemiei si necrozei
intestinelor
ESCHERICHIA COLI
-face parte din microflora normala a tractusului intestinal al maj animalelor
Din anii 80 atentia a fost indreptata catre o tulpina O157H7, este o tulpina care
sintetizeaza toxina Shiga.
-alim cel mai adesea implicate: carnea cruda de vita si pui, orice alim expus contaminarii cu
fecale
-diaree apoasa sau sangvinolenta + lezionarea intestinului, lezionare posibil cauzata de o toxina
(verotoxina)
-aceste tulpini (cele enteropatogene) prez un grad de infectie ridicat pt copii la doze f mici.
-aceasta TIA poate fi provocata de orice alim contaminat cu fecale de la un bolnav, poate fi
provocat si de apa
-tulpinele invadeaza celulele epiteliale ale intestinului det o forma usoara dizenterir caract prin
prez de sange si mucus in fecalele pers infectate
-TIA debuteaza dupa 12h de la ingestie, se manifesta prin crampe abdominale, voma, diaree,
febra, frisoane si o stare generala de indispozitii
-in general, toxiinfectia se remite de la sine si fara sa apara complicatii
-aceste tulpini nu sunt considerate un risc serios, mai ales in tarile dezv dat standardelor si
practicilor de sanitatie ridicate
-infectarea alim se poate produce prin pers care manipuleaza alim si sunt infectate
-este nevoie de o doza mare de bact pt colonizarea intestinelor subtiri 10 la 8 – 10 la 10; la doze
mari, diareea apare in 24h
-a mai fost denumita si verotoxina deoarece putea sa distruga celulele Vero din culturi, din
ficatul celulei hepatice ale maimutei africane
-efectul grav asupra sigurantei alim consta in asocierea dintre aceasta toxina si sindromul uremic
hemolitic
-toxinele traverseaza peretii celulelor epiteriale ale intestinelor, avand ca tinta celulele
endoteriale intestinal, renal si ale SNC
-hamburgerii insufficient pregatiti termic sau cruzi au fost implicati in multe dintre episoade;
deasemenea salamul uscat, salata, branza si sucul de fructe nepasteurizat
-se obsv crampe abdominale severe si diaree, la inceput apoasa si apoi sangvinolenta
-boala de obicei dureaza 3 zile; in cazurile grave copii intra in coma si mor, prezentand colita
hemoragica
LISTERIA MONOCYTOGENIS
-boala a anim in I ul rand, pot aparea episoade severe la copii nou-nascuti, la femeile insarcinate,
la pers cu boli preexistente,
-bacteria patrunde in sist circulator, este preluata de macroface la niv carora se multiplica dit
septicemia.
-in mult secreta hemolizina care det spargerea macrofagului si eliberarea lor
-poate ajunge pana la meninge det meningita sau la ficat, splina det formare de abcese,
granulcame la fem insarcinate det avort
SHIGELLA
-reprezinta o problema, mai ales a tarilor in curs de dezv, cu conditii sanitare precare.
-alimente implicate in TIA sunt: salatele, (in sp cu cartofi, cu pui, cu ton dar si cu creveti), stridii
crude, pepenele rosu, spaghete, fasolea, hamburgerii.
-sunt cunoscute 4 specii dintre care S.dysentrice este cea mai cunoscuta, S.flexneri, S.sonnei.
-efectele adesea asociate cu aceasta infectie det de toxina produsa de Strigella sunt reprez de
dustrugerea neuronilor, acumularea unei cant mari de fluid in t.digestiv, inhibarea sintezei de
protnecorza celulara
Semne chimice
- In situatiile severe scaunul sangvinolent prez mucus si puroi, fibra, frisoane, voma.
- Evolutii: 1-7 zile, iar semnele pot persista de la cateva zile la cateva satamani. Cele mai
afectate portiuni ale tubului digestive sunt: ileonul si colonel.
- Strgella penetreaza epitetul intestinal si se inmulteste in int celulelor det necroza celulara,
implicit tisulara, ulceratii, scurgeri sangvinolente.
Toxina Shiga produsa de bact este o prot care exercita o actiune enterotoxica neurotoxica,
citotoxica.
In maj situatiilor boala se remite de la sine si sechelele dispar dupa 1-2 saptamani fara a fi
nevoie de adm antibioticelor.
VIBRIO
- facultative anaerola
- cea mai cunoscuta specie V.cholerae care det holera, mai putin grava in zilele noastre: se
gaseste in apa sarata, plangton, scoici.
- Infectarea se realiz prin ingestia fructelor de mare crude sau insf prep termic sau infectare
pe cale orala ( mainiurdare ).
Semne chimice:
- intre cateva ore si cateva zile de la ingestie apare diareea apoasa, voma, durere
abdominala.
YERSINIA ENTEROCOLITICA
- bact comuna anim domestice: la oameni a fost asociata cu consumul de lapte crud
contaminat, apa contaminate si o serie de alte prod alim
- G-, polimorf, imobila, care devine mobile la 30ºprin aparitia unui flagel
- Poseda prot invasive etromembranare cu masa molec care ajuta aderenta la celula.
Produce fact lipoproteici care inhiba fagocitoza.
- Multe sistetizeaza o enterotoxina termostabila ~ toxinei shiga
- Evolutia toxii infectiei ~ apendicitei acute ( febra, dureri abd, de cap, voma ).
- Lumea animala contine aprox 1200 de specii de anim veninoase sau otravitoare (anim
capabile sa sistetiz otrava prin int unei glande secretoase sau a unui grup de celule care
este eliberata cu ajut unei muscaturi sau intepaturi ).
-anim veninoase nu sunt fol de oamenii in hrana, atunci cand sunt trebuie sa se acorde atentie
glandelor
-anim a caror tes contin subst toxice nu au un mechanism sau o structura pt eliberarea subst
toxice
-otravirea se face prin ingestia tes care contine otrava; otrava are un rol nesemnificativ in activit
de aparare sau atac
-numeroase pl sintetiz compusi metabolici care pot det efecte adverse atunci cand sunt
consummate in cant suficiente
-multe pl fol in alimentatie contin cant mici de subst toxice: cartoful si tomatele contin solanina
-cartofii gatiti (conc mari de solanina) au un gust amar si provoaca o senzatie de arsura in gat
-pers sanatoase care consuma aceste subst le pot tolera, fiind necesare o erie de cond pt ca
acestea sa devina periculoase
-numeroase interactiuni medicamentoase pot exagerba toxicitatea acestor subst
-hipersensibilitatea
-alim care provoaca alergii: laptele, ouale, graul, citricele, capsuni, peste si scoici
INTOXICATIA SCOMBROIDA:
-apare dupa consumul de ton, macrou sau scrumbii, mai ales atunci cand acestea nu sunt
conservate coresp
-toxina se form in alim at cand sunt prez anumite bact atunci cand cond de mediu permit
dezv acestora
-distributia toxinei in peste sau in conserve poate fi inegala a.i anumite sectiuni pot det
imbolnavirea, iar altele nu
-singurul test capabil sa det toxina in peste si conserve este un test chimic
-multe dintre aceste intoxicatii nu sunt raportate dat mij dificitare de identificare
Mod de actiune:
-simptomatologia intoxicatie se dat histaminelor formate de catre enzyme sib act in peste
dupa moartea acestuia
-se aseamana cu reactia alergica, semnele fiind atribuite carboxilarii histidinei pe
mas ce pestele se latereaza; in pestele alterat se mai formeaza si alte subst toxice: putresceina,
cadaverina
-orice alim care contine AA coresp poate det contaminari si dezv exagerata a unor bact ce pot
conduce la intoxicatie scombroida
Semne clinice:
-pestele are un gust piperat, dupa 2 h de la ingestia pestelui apar semen generale
gastrointestinale: greata, voma, diaree, dureri de cap, senzatie de arsura in gat
SAXITOXINA
-se inmultesc rapid si det fen de “valuri rosii”, apa capata o tenta rosie, fen cunoscut de
localnici
Mod de actiune: saxitoxina are 20 de derivati, toti det sindrom paralitic; toxinele impiedica
muschiul sa raspunda la stimul
-in cazurile grave apare si paralizia pulmonara rezultand moarte daca nu se intervine cu
respiratie artificiala
-in cazurile grave, datorita actiuni hipotensive a toxinei moartea poate sa apara ca urmare a
colapsului vascular in ciuda asistarii respiratiei
PYROPHEOPHORBID A
-este sintetizata de anumite specii ale genului Haliotis (moluste) la niv glandelor digestive si
ficatului
-reactia toxica apare atunci cand oamenii consuma organelle ce contin aceatsa toxina si se
expun la soare
-toxina este fotoactiva, razele solare det prod de compusi aminici, AA, care produc inflamatii
sau alte reactii toxice
TETRODOXINA
-pestele este preparat de cunoscatori dar apar si accidente, intoxicatia fin produsa cand icrele,
ovarele, ficatul, intestinele si pielea pestilor sunt prep necorespunzator
-toxina este prezenta in toate tes fiind stabile la temp de fierbere daca pH-ul nu este alcalin
Mod de actiune: este o neurotoxina care det paralizia SNC si a nervilor periferici, acest fapt
det senzatia de furnicatura; blocheaza membrane muschilor scheletici, are o actiune
hipotensiva si det tulburari respiratori
-s-a dem ca toxina poate fi sintetizata si de bact isolate din peste din aceste specii, dar si din
unele alge rosii.
TOXINE FUNGICE
-anumite mucegaiuri au ajutat oamenii la gasirea unor met de preparare a hranei (branza
mucegaita)
-mucegaiurile produc metabolite numiti generic micotoxine care det efecte adverse, tulburari:
carcinogenetic, mutagenic, teratogenic
-multe dintre micotoxine sunt sensibile la cond de preparare culinara sau la met de procesare
a alim
-unele dintre ele sunt stabile chimic, fiind rezistente la procesarea alimentara chiar daca
micetii au fost distrusi
Ex.: prod din lapte se pot contamina daca vacile consuma furaje contaminate
-sinteza micotoxinelor depinde de cond de mediu (temp, U), iar producerea de micotoxine se
poate face chiar din stadiul de cultura, in timpul recoltarii, depozitarii sau al transportului
-temp crescuta si coroborata cu U crescuta fav dezv brusca a micetilor, fungi sunt prez si in
sol, pe boabele de cereale (bob lezionat)
e) bunele arome (aroma de piper, mustar) inhiba producerea de micotoxine de catre miceti
g) consumul casnic – renuntarea la alim mucegaite, mai ales la cele care nu contin
conservanti
-ergotul este un fung – Claviceps purpurea care se dezv mai ales pe secara, iar consumul det
o intoxicatie cu halucinatii, delir, convulsii, spasm arteriolar, gangrene
-efectul gangrenos este asociat cu actiunea alcaloizilor care promoveaza vasoconstrictia, iar
efectul halocinogen se datoreaza continutului in derivati ai ac lysergic, dintre care ergonovina
si ergotamine sunt cei mai active
-prima semnalare a ergotismului a fost in 1850, denumit la inceput “focul sfant” sau “focul
Sf. Anton”
-in 1851, in Franta o buna parte a populatiei a fost afectata in urma consumului
de paine preparata din faina cu continut cu ergot
-in 1977 si 1978 au fost raportate cateva cazuri in Etiopia: niv scazute de alcaloizi se pot
inregistra in secara
-Dezvoltarea Sist de Asigurarea a Sanatatii a facut ca ergotul san u mai reprez o amenintare
pt oameni
-alcaloizii din ergot afecteaza musc neteda det constrictie arteriala periferica
-se mai adauga: crampe musc, dureri de cap, voma, insensibilitate, spasme musculare,
convulsii
III. AFLATOXINE
Initial termenii de micotoxina – aflatoxina au fost fol cu aceiasi semnificatie dat faptului ca
aflatoxina este cea mai imp micotoxina din alimente.
Aflatoxinele sunt toxinele produse de Aspergillus Flvus. Acest fung este predominant in
semintele de bumbac, porumb si smochin. Multe dintre vietuitoare, in mod particular oamenii si
puii de gaina sunt sensibile la aflatoxicoza.
Soarecele este total rezistent fata de efectele cancerigene ale aflatoxinelor. In tarile dezv exista o
relatie directa intre aflatoxinele din hrana si cancerul hepatic. Barbatii sunt cei mai susceptibili.
Incidenta – este crescuta in India si Africa, unde prop umana consuma cereale infestate pt a
supravietui.
Studii epidemiologice au aratat ca exista o relatie directa intre riscul crescut de cancer hepatic si
expunerea la aflatoxina B1, deasemenea intre riscul crescut de cancer si hepatite.
- B1
o albastru
- B2
- G1
o verde
- G2
1. Grupul B
In structura contine un inel ciclopentanic, iar cele din grup G un inel de lactona.
2,3 epoxizi pot realiz leg covalente cu proteinele in general si cu AND-ul in special.
Alte conditii de mediu: prez ac organici det conversia lui B1 in aflatoxicol B care este de 18 ori
mai putin toxic.
Detoxificarea se face prin ruperea inelului lactonic, ceea ce se poate observa si prin reducerea
fluorescentei.
Exista 2 teorii despre aflatoxine privind toxicitatea lor acuta, capabila sa produca cancer.
DL50 de aflatoxina este de 0,5 mg/Kg greutate vie, iar moartea poate intervenii dupa 72h.
Moartea este det de leziunile hepatice, hemoragiile din tractusul intestinal si cavit
peritoneala. Anim adulte sunt mai rezistente. Exista o forma cronica mai putin grava care det
moderate, spre severe leziuni hepatice care includ hipoplazie biliara, dar si cresterea in volum a
celulelor hepatice din apropierea canalelor biliare.
Se mai poate observa si steateoza cu modif ficatului, de la violet rosu spre galben.
La om este o leg directa intre niv aflatoxinelor din hrana si cancerul hepatocelular.
2.Trichotecene:
In 1913 rusii din Siberia au trecut printr-o criza extrema (foamete) fiind obligate sa manance rau,
mei, orz depozitate necoresp pe timpul iernii.
Topirea zapezii a dus la crestere a U fav dezv micetiilor si producerea unui nr mare de
micotoxine. Aceasta boala a fost denumita aleucie alimentara toxica, a fost asociata cu consumul
boabelor de cereale infestate cu Fusarium.
Aleucia det atrofia maduvei osoase, agranulocitoza, septicemia, moarte. Boala se imparte in 3
faze:
-stadiu exprimat prin hemoragii si ulcere necrotice in dif zone ale corpului, fiind considerat
stadium fatal.
Efectele toxice cornice sunt reprez prin necroze massive ale tub digestive, inflamatii, hemoragii,
leucopenie.
Trichotecenele sunt produse de princ specii ale genului Fusarium: constituie mai bine de 80 de
derivati cu 12,13 – epoxitrichotecene.
- toxina T2
- Vmitoxina
- Toxina HT-2
- Neosolaniol
- Diacetoxiscirpenol
“ In vivo “ acesti compusi pot suferi la nivel hepatic si renal deacetilare, hidroxilare,
glucuronidare, care pot reduce toxicitate trichotecenelor din alimente.
Efectele toxice sunt asociate cu infibarea sintezei proteice, inhibare care se poate face in
dif faze ale sintezei.
Nivelurile contaminate ale vomitoxinei sunt mai mari ( 1-20ppm ) in orz, ovaz, sorg, secara.
Vomitoxina det anorexie si emeza ( voma la om si la anim ).
Cel mai grav effect se produce la niv sist hematopoetic cu scaderea rapida a cel albe din sange, a
trombocitelor (10 – 70%) si cu distrugeri celulare extinse in maduva osoasa, splina si nodulii
limfatici.
Este un potential immunologic det leziuni limfonodale la niv splinei, timusului, bursa lui
Fabricius.
A fost semnalata in mod natural in orz, ovaz, grau, porumb, dar mai putin frecvent comparative
cu vomitoxina.
Porumbul este asociat adesea micotoxinelor. Astfel intr-un studiu au fost examinate 124 probe
porumb din SUA si Africacare au evidentiat imp cant de fumonisina de B1 si B2.
Incidenta crescuta a cancerului esofagian a fost asociat cu consumul de porumb mucegait, chiar
daca ficatul reprez princ tinta a toxicitatii
b) Fusarocromanona
-dezv lui Fusarium este fav de vremea racoroasa, timp indelungat, estrogenicitatea se exprima
prin cresterea in vol a uterului, avorturi.
d) Fusarochromanona
e) Moniliformina
f) Wortmanina.
P. notatum face parte din cercul din care s-a produs penicilina, care opreste sinteza celulelor
peretului bacterian.
-micotoxine produse de specii ale genului Penicillium care se dezv pe orez, mai frecvent pe
orezul rafinat
-DL50 de citrinina: 50 mg/kg – afecteaza rinichii det leziuni tubulare ale tubilor renali
-a fost identificata in alim ce au provenit din cereale recoltate dupa sau consecutive precipitatiilor
abundente
-cu cativa ani in urma a fost semnalata la porcii din Danemarca, fiind prezenta in bacon-ul
exportat in dif tari
-prin intermediul al aerului, apei, solului, rezervele de hrana pot fi containate cu dif reziduuri.
-unii contaminanti provin din folosirea pesticidelor pt protejarea recoltelor fata de insecte sau
buruieni
-altii pot prov din deseuri industriale sau poluare, ca urmare a accidentelor, ignorantii, nepasarii
-rezidurile intrate in alim difera mult ca si structura chimica, dar au in comun propr toxice, reprez
o amenintare pt sanatatea umana
I. INSECTICIDE
-pesticidele naturale sau sintetice sunt un grup distinct fol pt combaterea daunatorilor
-a fost asociata acestora cresterea productiei agricole, care a fost denumita in America “Revolutia
verde”
-dpdv al sanatatii umane, introducerea DDT (diclordifeniltricloretan) impotriva combaterii
tantarilor transportori de malaria
-in ultimele decenii atentia a fost indreptata asupra posibilelor riscuri pe care rezid.de pesticide
din alim le prez asupra pop.umane
-in sensul acesta, contaminarea apelor de adancime si de suprafata este recunoscuta ca o serioasa
problema pt agricultura si pt alimentatie
-multe dintre pesticidele fol in mod current se degradeaza rapid si se solubilizeaza bine in mediu
-Dr. Muller a inlocuit numeroase subst chimice fol ca insecticide (As, Hg, Pb) dat descoperirii
DDT-ului
2)DDT este f stabil, motiv pt care este f remanent in mediu rezultand ca rezidurile de DDT nu
pot fi distruse din mediul inconjurator
3)DDT poate det imbolnaviri la oameni, inclusive cancer. Cercetarile effectuate nu au condus la
concluzia ca DDT poate cauza cancer, la oameni obs doar mamnif trecatoare de tipul
agitatie a extremitatilor. La caini, iepuri si maimute, administrarea de doze marite a det convulsii
care nu au fost obs la oameni.
II. ORGANOFOSFORICE
-poarta mai multe denumiri uzuale: fosfati organici, insecticide fosforice, insecticide fosfatice,
esteri fosforici sau gaz nervos
-acesti compusi sunt derivati ai ac fosforic si sunt mai toxice pt anim vertebrate
-contin o grupare P=S care le imprima activitatea insecticida, iar transformarea acestei grupari in
P=O confera toxicitatea fata de mamifere; transf compusul inactive fata de colinesteraza intr-
unul puternic inhibitor al colinesterazei
-multe dintre datele rezultate din cercetari provin din timpul celui de al doilea razboi mondial,
structura chimica si modul de actiune se aseamana cu toxicele nervoase
2)Sunt instabile chimic si isi exercita toxicitatea prin inhibarea colinesterazei (sunt nepersistente
in mediu), responsabila de hidroxilarea acetilcolinei
Acetilcolina ete un mediator chimic al impulsului nervos, la niv fibrelor nervoase postgaglionare,
la niv nervilor somatici mediatori, ai muschilor striate, la niv fibrelor preganglioare ale nervilor
parasimpatici si simpatico si de la niv sinapselor SNC
2)Fenilii: parathion
3)Heterociclici: diazinon
-in general, se apreciaza ca rezidurile din prod alim nu sunt suficiente pt a produce probleme de
sanatate la oameni
III. CARBAMATI:
Carbatii sunt inhibitori reversibili ai colinesterazei, iar deblocarea acesteia se poate face prin
administrarea atropinei sulfurice
-sunt fol mai ales pt combaterea termitelor si a insectelor care in stadiile larvare se hranesc cu rad
de pl
Spre deosebire de DDT, ciclodienele prez o corelare poz cu temp. Toxicitatea lor creste pe
masura ce creste temp mediului inconjurator
Actioneaza prin inhibarea mecanismului mediat de receptori GABA; acestia actioneaza in sensul
cresterii permeabilitati neuronale pt ionul Cl-.
V. IERBICIDELE:
-ierbicidele au mai fost numite “ucigasii chimici” ai buruienilor, au capatat o larga aplicabilitate
prin mijl mecanice, mai ales in cond agriculturii intensive inalt mecanizate
-multe dintre acestea au fost inventate, nu numai pt combaterea buruienilor din alte zone
(industriale, canale de irigatii, zone de recreere, terenuri de golf etc)
-multe dintre ierbicide pot fi calificate ca fiind selective , distrugand buruienile fara sa distruga pl
cultivate, altele sunt neselective distrugand toata vegetatia
-au fost descoperiti in 1944 si au prez interes dat prop de a mima actiunea ac indolacetic, un
horon vegetal care intrerupe cresterea buruienilor cu fraunza lata si a pl lemnoase
-acesti compusi, au fost ingredienti active in defoliantul agent portocaliu, fol in razboiul
din Vietnam
-rapoarte de cercetare arata ca 2,4 – diclorfenoxiacetic si 2,4,5 – triclorfenoxiacetic au fost fol ani
de-a randul la scara mondiala fara efecte adverse aparente asupra sanatatii umane sau anim
-toxicitatea acuta a esterilor clorfenoxiacizi se situeaza intre 375 si 500 mg/kg avand o toxicitate
relative scazuta pt mamifere
-semnele intoxicatiei la oameni au fost exprimate prin slabirea musculature, ataxie, paralizie,
chiar coma
3)Dipiridili (bipiridili)
-la contactul cu ierbicidele, tes vegetal este rapid distrus, capatand o aparenta de degeratura
-fotosinteza este redusa, este distrusa membrane vegetala
VI. FUNGICIDE
-este necesar ca fungicidul sa fie aplicat in stadiul in care pl este vulnerabila la agentii patogeni
(samata, depozitare etc.)
-aceasta clasa este un grup larg de compusi chimici cu structuri chimice diferite, dintre care
cateva au fost atractive pt cercetarile toxicologice
-chiar daca multi dintre acesti compusi sunt fol pt combaterea bolilor fungice ale pl sau
semintelor, ei sunt netoxici
-mod de actiune: inhibitor neselectiv al enzimelor; inhiba mai ales enzimele care contin fier sau
grupari SH
CH3-O-CH2-Hg-Cl (ceresan)
că doriți să explorați la o papilloma,
atingeți...
Politica de confidentialitate
Alimentatie
Search