Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teste Gastro5
Teste Gastro5
Precizați pentru ce patologie este caracteristică disfagia mai pronunţată la lichide decât la
alimentele solide:
a) [x] Acalazia cardiei
b) [ ] Adenocarcinom esofagian
c) [ ] Boala de reflux gastroesofagian
d) [ ] Diverticuli esofagieni
e) [ ] Esofagul Barrett
12. Identificați care este factorul etiologic principal al gastritelor cronice hiperacidice în rândurile
tinerilor:
a) [ ] Refluxul duodeno-gastral
b) [x] Infecţia Helicobacter pylori
c) [ ] Alcoolul
d) [ ] Acidul acetilsalicilic
e) [ ] Fumatul
13. Identificați care este cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice medicamentoase:
a) [ ] Utilizarea colereticelor
b) [ ] Utilizarea prochineticelor
c) [ ] Utilizarea steroizilor anabolici
d) [x] Utilizarea antiinflamatoarelor nonsteroidiene
e) [ ] Utilizarea glicozidelor
16. Identificați factorul care nu posedă agresivitate contra celulelor mucoasei gastrice:
a) [x] Prostaglandinele E
b) [ ] Acizii biliari
c) [ ] Pepsina
d) [ ] Acidul clorhidric
e) [ ] Fosfolipaza
17. Numiți localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului Zollinger - Ellison:
a) [ ] Stomac
b) [x] Peretele duodenal sau multifocal
c) [ ] Ganglionii limfatici
d) [ ] Splină
e) [ ] Colon
33. Identificați cel mai tipic semn clinic pentru ulcerul gastric/duodenal
a) [x] Durerea
b) [ ] Greața
c) [ ] Vărsături
d) [ ] Sitofobia
e) [ ] Diarea
39. Marcați care semne se referă la caracteristicele macroscopice din colita ulceroasă:
a) [ ] Fistule
b) [ ] Stenoze
c) [x] Ulceraţii superficiale
d) [ ] Granulom sarcoid
e) [ ] Fisuri
40. Identificați medicamentul recomandat pentru menţinerea remisiunii în colita ulceroasă:
a) [ ] Prednisolonul
b) [ ] Ciclosporina
c) [x] Mesalazina
d) [ ] Metronidazol
e) [ ] Claritromicina
48. Identificați semnul princare cel mai frecvent debutează cancerul rectal:
a) [ ] Rectoragii masive
b) [x] Rectoragii oculte
c) [ ] Ocluzie intestinală
d) [ ] Fisuri anale
e) [ ] Proctalgie
50. Numiți medicamentul de elecţie pentru menţinerea remisiunei în colita ulceroasă este:
a) [ ] Metotrexat
b) [ ] Dexametazon
c) [ ] Ciclosporina
d) [x] Mesalazina
e) [ ] Metronidazol
58. Marcați ce este caracteristic la examenul coprologic pentru sindromul colonului iritabil:
a) [ ] Prezenta leucocitelor în masele fecale
b) [ ] Steatorea
c) [x] Mucus în masele fecale
d) [ ] Creatoreea
e) [ ] Eritrocite în masele fecale
59. Identificați patologia pentru care sunt caracteristici anticorpii anti-transglutaminaza tisulara
de tip Ig A și Ig G:
a) [ ] Colita ulcerativă
b) [ ] Boala Crohn
c) [x] Enteropatia glutenică
d) [ ] Boala Whipple
e) [ ] Adenocarcinom colonic
60. Marcați afecțiunea, care reprezintă o infecție sistemică cronică cauzată de o bacterie Gram
pozitivă, Tropheryma whipplei și în care intestinul subțire este cel mai frecvent afectat, dar și alte
organe pot fi afectate (articulații, SNC, cordul):
a) [ ] Celiachia
b) [x] Boala Whipple
c) [ ] Entero-colita nespecifică
d) [ ] Boala Crohn
e) [ ] Colita pseudomemranoasă
66. Identificați un indice prin care se manifestă sindromul de laborator de citoliză hepatică:
a) [ ] Scăderea albuminei serice
b) [x] Creşterea ALT
c) [ ] Scăderea colesterolului
d) [ ] Hipergamaglobulinemia
e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline
71. Identificați semnul care stabileşte defenitiv gradul activităţii necroinflamatorii a hepatitelor
cronice:
a) [ ] Nivelul albuminei serice elevat
b) [ ] Markeri autoimuni prezenți
c) [x] Aspectul histologic
d) [ ] Viteza de sedimentare a hematiilor accelerată
e) [ ] Hipergamaglobulinemie
72. Marcați durata minimă de evoluție a hepatitei necesară pentru stabilirea hepatitei cronice:
a) [ ] 3 luni
b) [ ] 5 luni
c) [ ] 9 luni
d) [x] 6 luni
e) [ ] 12 luni
73. Identificați când este indicată terapia antivirală în caz de hepatită cronică virală B:
a) [ ] În faza de toleranță imunitară
b) [ ] În faza de control imunologic
c) [x] În faza de reactivare imună
d) [ ] În faza de purtător inactiv
e) [ ] Indiferent de faza infecției
76. Identificați sindromul pe baza căruia putem presupune evoluţia hepatitei spre ciroză hepatică:
a) [ ] Sindromul asteno-vegetativ
b) [ ] Sindromul de citoliză
c) [ ] Sindromul imuno-inflamator
d) [ ] Sindromul de colestază
e) [x] Sindromul de hipertensiune portală
79. Indicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară în caz de ciroză hepatică:
a) [x] Ruptură de varice esofagiene
b) [ ] Sindrom Mallory-Weiss
c) [ ] Ulcer gastric
d) [ ] Eroziuni esofagiene de reflux
e) [ ] Gastrită hemoragică
81. Indicați care din tumorile hepatice maligne este cea mai frecventă:
a) [ ] Colangiocarcinomul
b) [x] Carcinomul hepatocelular
c) [ ] Angiosarcomul
d) [ ] Hepatoblastomul
e) [ ] Carcinosarcomul
83. Indicați pentru ce patologie este caracteristică hipertensiunea portală la nivel sinusoidal:
a) [x] Ciroza hepatică
b) [ ] Tromboza venei cave inferioare
c) [ ] Boala venoocluzivă hepatică
d) [ ] Schistosomiaza
e) [ ] Sindromul Budd-Chiari
84. Indicați nivelul minim pe care trebuie să-l depășească bilirubina pentru a determina icterul
tegumentar:
a) [ ] > 10 mcmol/l
b) [ ] > 20 mcmol/l
c) [x] > 40 mcmol/l
d) [ ] > 60 mcmol/l
e) [ ] > 80 mcmol/l
88. Indicați metoda de prelucrare eficientă a instrumentelor medicale pentru prevenirea infectării
cu virusul hepatitei B:
a) [ ] Fierbere timp de 10 minute
b) [ ] Prelucrare în alcool etilic de 70% timp de 1 oră
c) [x] Prelucrare în autoclav timp de minimum 20 minute la presiunea de 2 atmosfere
d) [ ] Prelucrarea cu razele ultaviolete timp de 30 minute
e) [ ] Prelucrarea minuţiosă cu apă şi săpun
89. Numiți medicamentul care cel mai frecvent cauzează hepatita medicamentoasă:
a) [ ] Acid acetilsalicilic
b) [ ] Izoniazidă
c) [ ] Metotrexat
d) [ ] Furadonină
e) [x] Paracetamol
91. Indicați criteriul cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de hepatită cronică:
a) [x] Rezultatele examenului histologic al ficatului
b) [ ] Suportarea hepatitei virale în anamnestic
c) [ ] Prezenţa în ser a HBsAg
d) [ ] Subfebrilitate periodică
e) [ ] Dureri în hipocondriul drept
92. Indicați simptomul cu care debutează cel mai frecvent ciroza biliară primitivă:
a) [ ] Icter
b) [ ] Hemoragii esofagiene
c) [x] Prurit cutanat
d) [ ] Dureri în hipocondrul drept
e) [ ] Ascită
96. Indicați una din substanțele consumul căreia trebuie de limitate în caz de comă hepatică:
a) [ ] Glucide
b) [x] Proteine
c) [ ] Grăsimi
d) [ ] Lichide
e) [ ] Vitamine
98. Indicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de obstrucţie a
circulaţiei portale:
a) [ ] Pancreatografia retrogradă endoscopică
b) [ ] Laparoscopia
c) [ ] Ecografia abdominală
d) [x] Angiografia
e) [ ] Biopsia hepatică
107. Identificați care autoanticorpi sunt caracteristici pentru hepatita autoimină tip 1:
a) [ ] Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA
b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) [x] Antinucleari: ANA
d) [ ] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
e) [ ] Antimitocondriali: AMA
108. Identificați care autoanticorpi sunt caracteristici pentru hepatita autoimină tip 2:
a) [ ] Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA
b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) [ ] Antinucleari: ANA
d) [x] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
e) [ ] Antimitocondriali: AMA
109. Marcați situația când pacienții cu hepatită autoimună nu necesită tratament imunosupresor:
a) [ ] Transaminaze crescute > 10 x valoarea normală
b) [ ] Transaminaze crescute > 5 x valoarea normală şi gamaglobulina > 2 x valoarea normală
c) [ ] Semne histologice de necroze în punte sau multiacinară
d) [ ] Hepatită de interfaţă (periportală)
e) [x] Ciroză inactivă sau Ciroză hepatică decompensată cu hemoragie variceală, ascită,
encefalopatie hepatică
110. Identificați nivelul carei imunoglobine serice este elevat în boala alcoolică a ficatului:
a) [x] Ig A
b) [ ] Ig D
c) [ ] Ig E
d) [ ] Ig G
e) [ ] Ig M
111. Identificați medicamentul utilizat pentru scăderea hipertensiunii portale din ciroza hepatică
pentru prevenirea hemoragiei digestive superioare din varice:
a) [ ] Pantoprazol
b) [ ] Rifaximină
c) [x] Propanolol
d) [ ] Lactuloză
e) [ ] Arginină
112. Marcați pentru care patologie este caracteristică prezenţa în hepatocite a corpusculilor
Mallory:
a) [ ] Hepatita autoimină
b) [x] Hepatita alcoolică
c) [ ] Hepatita cronică virală B
d) [ ] Hepatita cronică virală C
e) [ ] Ciroza biliară primară
113. Marcați pentru care patologie histologic se evidenţiază aspectul de sticlă mată al hepatocitelor
(ground glass)
a) [ ] Hepatita autoimină
b) [ ] Hepatita alcoolică
c) [x] Hepatita cronică virală B
d) [ ] Hepatita cronică virală C
e) [ ] Ciroza biliară primară
114. Marcați medicamentul care poate fi folosit pentru prevenirea transmiterii perinatale şi
intrauterine a infecției cu virusul hepatic B, în ultimul trimestru de sarcină la pacientele HBsAg-
pozitive cu nivel înalt de viremie (AND HBV seric >106-7 IU/ml):
a) [ ] Adefovir
b) [ ] Pegintron
c) [ ] Ribavirina
d) [ ] Teofilina
e) [x] Tenofovir
115. Marcați valoarea alaninaminotransfarazei (ALT) serice, care este predictor de răspuns
adecvat pentru tratamentul antiviral a hepatitei cronice virale B cu analogi nucleozidici:
a) [ ] ALT în limita valorilor normale
b) [ ] ALT mai mică de 2 x limita superioară a valorilor normale
c) [ ] ALT mai mică de 2,5 x limita superioară a valorilor normale
d) [ ] ALT mai mică de 3 x limita superioară a valorilor normale
e) [x] ALT mai mare de 3 x limita superioară a valorilor normale
116. Marcați valoarea alaninaminotransfarazei (ALT) serice, care este predictor de răspuns
adecvat pentru tratamentul antiviral a hepatitei cronice virale B cu interferonul pegilat-alfa:
a) [ ] ALT în limita valorilor normale
b) [ ] ALT mai mică de 2 x limita superioară a valorilor normale
c) [ ] ALT mai mică de 2,5 x limita superioară a valorilor normale
d) [ ] ALT mai mică de 3 x limita superioară a valorilor normale
e) [x] ALT mai mare de 3 x limita superioară a valorilor normale
117. Identificați sindromul ce determină la un etilic cronic icter de tip colestatic, hiperlipidemie
mixtă, cu predominanţa trigliceridelor, anemie hemolitică și clinic: alterarea stării generale, dureri
abdominale, febră, sindrom colestatic, icteric:
a) [ ] Sindromul Gilbert
b) [ ] Sindromul Crigler-Najjar
c) [ ] Sindromul Rotor
d) [x] Sindromul Zieve
e) [ ] Sindrom Mallory-Weiss
124. Identificați semnul prezența cărui este necesară suplimentar la anamneza şi etiologia tipică
pentru a stabili pancreatita cronică certă:
a) [ ] Modificări canalare neînsemnate
b) [ ] Test secretinic modificat
c) [ ] Modificări ale testului de toleranţă la glucoză
d) [ ] Insuficienţă exocrină nepronunțată
e) [x] Calcificare pancreatică
125. Indicați activitatea cărei enzime scade cel mai rapid în conținutul duodenal al personelor cu
pancreatită cronică:
a) [ ] α-Amilaza
b) [x] Lipaza
c) [ ] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
128. Indicați cea mai frecventă cauză etiologică a pancreatitei cronice la adult:
a) [ ] Disfuncţia sfincterului Oddi
b) [ ] Hipercalciemia
c) [ ] Factorii nutriţionali:alimentaţia bogată în grăsimi şi proteine
d) [x] Consumul excesiv de alcool
e) [ ] Pancreas divisum
129. Indicați după conţinutul cărei enzime se face dozarea preparatelor enzimatice cu scop de
substituție:
a) [ ] Amilaza
b) [x] Lipaza
c) [ ] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
132. Identificați scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică insuficiență exocrină
pancreatică avansată:
a) [ ] Amilaza
b) [ ] Lipaza
c) [x] Tripsina
d) [ ] Elastaza
e) [ ] Chimotripsina
133. Marcați ce poate sugera apariția icterului persistent la un pacient ce suferă de pancreatită
cronică:
a) [x] Neoplasm la nivelul capului pancreasului
b) [ ] Anemie hemolitică
c) [ ] Insuficienţă hepato-celulară
d) [ ] Siondrom Gilbert
e) [ ] Stenoză duodenală
134. Indicați cel mai informativ test pentru evaluarea funcţiei exocrine a pancreasului:
a) [ ] Testul de toleranţă la glucoza
b) [ ] Coeficientul amilază serică / creatinină serică
c) [ ] Studierea activităţii lipazei serice
d) [x] Testul cu secretină - pancreozimină
e) [ ] Cercetarea amilazei în urină
136. Indicați valoarea optimă a pH-ului la care fermenţii pancreatici menţin activitate înaltă:
a) [ ] Mai mare de 2
b) [ ] Mai mare de 3
c) [ ] Mai mare de 4
d) [ ] Mai mare de 5
e) [x] Mai mare de 6
137. Indicați pierderea cărui procent din parenchimul pancreatic funcţional determină manifestări
de maldigestie cu malabsorbţie:
a) [ ] 10%
b) [ ] 30%
c) [ ] 50%
d) [x] 90%
e) [ ] 70%
140. Identificați nivelul de elastaza-1 specifică pancreatică în fecale care indică insuficienţă
exocrină a pancreasului:
a) [ ] < 300 μg/g fecale
b) [x] < 200 μg/g fecale
c) [ ] < 500 μg/g fecale
d) [ ] > 200 μg/g fecale
e) [ ] > 300 μg/g fecale
141. Marcați care investigaţie nu este informativă pentru diagnosticul pancreatitei cronice:
a) [x] Cercetarea Ag Helicobacter Pylori în fecale
b) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale
c) [ ] Cercetarea chimotripsinei în fecale
d) [ ] Tomografia computerizată a organelor abdominale
e) [ ] Cercetarea tripsinogenului în serul sangvin
143. Identificați pentru ce tip patologic de secreţie exocrină a pancreasului este caracteristică
scăderea secreţiei de enzime și bicarbonaţi la volumul secretor normal:
a) [ ] Hipersecretor
b) [x] Hiposecretor
c) [ ] Obstructiv, bloc superior
d) [ ] Obstructiv, bloc inferior
e) [ ] Ductular
146. Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul lipazei serice
atinge valori maximale în serul sanguin:
a) [ ] La 2 - 4 ore
b) [ ] La 6 - 8 ore
c) [ ] La 8-10 ore
d) [x] La a II - IV-a zi
e) [ ] La a II - IV-a săptămână
147. Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul α-amilazei
pancreatice atinge valori maximale în serul sanguin:
a) [x] La 2 ore
b) [ ] La 8 ore
c) [ ] La 10 ore
d) [ ] La a II - IV-a zi
e) [ ] La a II - IV-a săptămână
148. Numiţi investigaţia mai informativă pentru diferenţierea dintre maldigestie şi malabsorbţie?
a) [ ] Cercetarea Ag Giardia Lamblia în fecale
b) [x] Determinarea cantitativă a steatoreei concomitent cu efectuarea testului absorbţiei D-xilozei
c) [ ] Cercetarea Ag Helicobacter Pylori în fecale
d) [ ] Cercetarea elastazei-1 specifice pancreatice în fecale
e) [ ] Cercetarea chimotripsinei în fecale
149. Indicați cel mai informativ test pentru reflectarea funcţiei exocrine a pancreasului:
a) [ ] Testul cu D-xiloză
b) [x] Testul cu secretină-pancreozimină
c) [ ] Indicii activităţii lipazei în serul sanguin
d) [ ] Coeficientul amilază-creatinină
e) [ ] Indicii activităţii amilazei în serul sanguin
150. Identificați cel mai tipic semn clinic pentru pancreatita cronică
a) [x] Durerea
b) [ ] Greața
c) [ ] Vărsături
d) [ ] Sitofobia
e) [ ] Diarea
158. Identificați forma clinică de pancreatită cronică, în care clinic, pacienții se prezentă cu icter,
dureri abdominale și pierdere în greutate, dar în ser se depistează nivel crescut al IgG4:
a) [x] Pancreatită cronică autoimună, tip 1
b) [ ] Pancreatita cronică autoimună tip II
c) [ ] Pancreatita cronică tropicală
d) [ ] Pancreatita cronică alcoolică
e) [ ] Pancreatita ereditară
159. Identificați medicația folosită pentru terapia de substituţie în corecţia funcţiei exocrine a
pancreasului la pacienții cu pancreatită cronică:
a) [x] Polifermenţi în doze mari, de elecţie - în formă de capsule, care conţin minimicrosfere sau
minicomprimate de pancreatină, cu d<2 mm, acoperite cu membrană enterosolubilă
b) [ ] Inhibitorii proteazici
c) [ ] Cotazim
d) [ ] Viocaze-16
e) [ ] Wobwnzim
160. Indicați cea mai frecventă cercetare utilizată pentru identificarea litiazei biliare:
a) [ ] Examenul radiologic panoramic al abdomenului
b) [ ] Colangiografia endoscopică retrogradă
c) [ ] Colecistografia orală
d) [x] Ecografia transabdominală
e) [ ] Tomografia computerizată abdominală
165. Indicați autoanticorpii care se întâlnesc în 60 - 80% cazuri în colangita sclerozantă primară:
a) [x] Anticitoplasmă a neutrofilelor: p-ANCA
b) [ ] Anti antigen-solubil hepatic: SLA
c) [ ] Antinucleari: ANA
d) [ ] Antimicrosomi hepatici şi renali: anti-LKM-1
e) [ ] Antimitocondriali: AMA
166. Identificați patologia în care colangiografia retrogradă endoscopică relevă pereţii căilor
biliare cu aspect neregulat, de "arbore mort în picioare", de "şireag de mărgele":
a) [ ] Ciroza biliară primară
b) [ ] Ciroza hepatică de geneză virală
c) [x] Colangita sclerozantă primară
d) [ ] Carcinomul hepatocelular
e) [ ] Boala alcoolică a ficatului
168. Marcați care din maladiile enumerate se asociază mai frecvent cu colangita sclerozantă
primară:
a) [ ] Artrită reumatoidă
b) [ ] Colecistectomie
c) [ ] Alcoolism
d) [x] Colită ulceroasă
e) [ ] Tuberculoză pulmonară
169. Indicați cercetarea cea mai ieftină pentru diagnosticul disfuncţiei vezicii biliare:
a) [x] Sondajul duodenal polifracţionat
b) [ ] USG
c) [ ] Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
d) [ ] RMN standard
e) [ ] Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic "HIDA" Tc
170. Indicați metoda cea mai simplă şi răspîndită în diagnosticul litiazei biliare:
a) [ ] Sondajul duodenal
b) [x] USG transabdominală
c) [ ] Colecistopancreatografia endoscopică retrogradă
d) [ ] USG endoscopică abdominală
e) [ ] Biliscintigrafia dinamică cu preparatul radiofarmaceutic "HIDA" Tc
182. Indicați factorii care intervin în producerea herniilor transhiatale prin alunecare:
a) [x] Slăbirea sistemelor de fixare a segmentului eso-cardio-tuberozitar
b) [x] Lărgirea hiatusului diafragmatic
c) [ ] Refluxul gastroesofagian
d) [x] Creşterea presiunii abdominale
e) [ ] Dispepsie funcţională
183. Identificați criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine esofagiană față de
durerea din angina pectorală:
a) [ ] Localizarea retrosternală a durerii
b) [x] Încetarea la administrarea antiacidelor
c) [ ] Apariţia durerilor este în legătură cu stresul psihoemoţional
d) [x] Micşorarea durerii la administrarea IPP
e) [ ] Calmarea durerilor după administrare de nitroglicerină
186. Menționați situațiile în care este necesară o explorare paraclinică pentru diferenţierea
dispepsiei funcţionale şi organice:
a) [x] Subfebrilitate
b) [x] Simptome nocturne
c) [ ] Vârsta tânără
d) [x] Vârsta peste 55 ani
e) [x] Scădere ponderală nemotivată
199. Marcați care caracteristicile se referă la boala de reflux gastroesofagian endoscopic negativă,
comparativ cu varianta cu esofagită de reflux:
a) [x] Prognostic mai favorabil şi risc minimal de dezvoltare a complicaţiilor
b) [ ] Simptomele de reflux cedează mai lent la tratamentul antisecretor
c) [ ] Prevalenţă mai mare a esofagului Barrett
d) [ ] Necesită examen endoscopic repetat în termeni scurţi
e) [x] Nu necesită examen endoscopic repetat în termeni scurţi
200. Indicați care sunt simptomele tipice ale bolii de reflux gastroesofagian:
a) [ ] Greaţa
b) [x] Regurgitaţiile acide
c) [ ] Durerea epigastrică
d) [x] Pirozisul
e) [ ] Voma
203. Indicați în ce cazuri este risc crescut de complicaţii ale bolii de reflux gastroesofagian:
a) [x] Ineficacitate a tratamentului acidosupresiv empiric
b) [x] Istoric îndelungat al simptomelor de reflux
c) [ ] Boală endoscopic negativă
d) [ ] Pacienţi după operaţii antireflux
e) [ ] Dispepsia funcţională asociată
204. Indicați în ce cazuri este indicat tratamentul empiric cu IPP la pacienţii cu simptome de
reflux:
a) [ ] Asociere cu durere la deglutiţie
b) [ ] Asociere cu sindrom anemic
c) [x] Pacient tânăr
d) [ ] Debut al simptomelor după vârsta de 50 ani
e) [x] Lipsă de simptoame alarmante
208. Marcați ce condiții pot provoca pirozis la un pacient ce suferă de boala de reflux
gastroesofagian:
a) [ ] Regimul alimentar în prânzuri mici şi frecvente
b) [x] Alimentaţia înainte de somn
c) [x] Consumul alimentelor picante
d) [ ] Somnul cu extremitatea craniană ridicată, cu unghiul - 90°
e) [x] Consumul de alcool
212. Numiți imformația pe care o oferă examenul radiologic baritat al esofagului în patologia
esofagului:
a) [x] Particularităţi de formă şi poziţie ale esofagului
b) [x] Caracterul unghiului His
c) [x] Date despre activitatea propulsivă a esofagului
d) [x] Stenoza esofagiană
e) [ ] Gradul esofagitei
215. Numiți metodele informative pentru stabilirea diagnosticului pozitiv al bolii de reflux
gastroesofagian:
a) [x] Proba pH monitorizare intraesofagiană 24 ore
b) [x] Endoscopia digestivă superioară
c) [ ] Examenul radiologic baritat
d) [x] Impedanţa-monitoring esofagiană
e) [x] Testul cu inhibitori ai pompei de protoni
235. Identificați ce medicamente include terapia triplă standard pentru eradicarea Helicobacter
pylori:
a) [x] Inhibitor al pompei de protoni
b) [x] Claritromicina
c) [x] Amoxicilina sau Metronidazolul
d) [ ] Levofloxacina
e) [ ] Ciprofloxacina
244. Identificați maladiile pentru care este caracteristică inflamaţia granulomatoasă în tractul
gastrointestinal:
a) [x] Tuberculoză
b) [x] Sarcoidoză
c) [x] Boala Crohn
d) [x] Sifilis
e) [ ] Amiloidoză
264. Marcați cu care afecțiuni se face diagnosticul diferenţial al leziunii din ulcerului gastric:
a) [x] Cancerul gastric
b) [x] Leziuni exulcerate din tumori benigne
c) [x] Localizare gastrică a bolii Crohn
d) [ ] Gastrita antrală
e) [ ] Colita ulcerativă
265. Identificați când poate fi utilizată cercetarea anticorpilor anti- Helicobacter pylori Ig G:
a) [ ] Pentru confirmarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori
b) [x] Diagnosticul infecţiei cu Helicobacter pylori în cazul consumului recent de medicamente
antisecretorii
c) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de ulcer cu hemoragie gastrică
d) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de atrofie gastrică
e) [x] Diagnosticul infecţiei în caz de MALT-limfom
266. Menționați recomandările pentru evaluarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori după
tratamentul de eradicare:
a) [x] Testul respirator cu uree marcată peste 4-6 săptămâni după finisarea tratamentului de
eradicare
b) [ ] Testul respirator cu uree marcată imediat după finisarea tratamentului de eradicare
c) [x] Testul de determinare a antigenului Helicobacter pylori în materiile fecale peste 4-6
săptămâni după finisarea tratamentului de eradicare
d) [ ] Testul de determinare a antigenului cu Helicobacter pylori în materiile fecale imediat după
finisarea tratamentului de eradicare
e) [ ] Testul serologic
271. Marcați tratamentul inclus în terapia quadruplă cu bismut pentru eradicarea Helicobacter
pylori:
a) [ ] Inhibitorii al pompei de protoni în doza standard
b) [x] Inhibitorii al pompei de protoni în doza standard dublată
c) [x] Bismut subsalicilat/subcitrat
d) [x] Tetraciclina
e) [x] Metronidazolul
272. Marcați opțiunile de terapie de linia 2 pentru eradicarea Helicobacter pylori în regiuni sau
populații cu rezistență redusă la claritromicină:
a) [ ] Terapia secvenţială
b) [x] Terapia quadruplă ce conține preparate de bismut
c) [x] Terapia triplă cu conținut de levofloxacină
d) [ ] Terapia triplă cu levomicitină
e) [ ] Terapia quadruplă non-bismut
273. Marcați opțiunile de terapie empiric de linia 1 pentru eradicarea Helicobacter pylori în
regiuni sau populații cu rezistență ridicată la claritromicină:
a) [x] Terapia secvenţială
b) [x] Terapia quadruplă ce conține preparate de bismut
c) [ ] Terapia ghidată de testarea sensibilității antimicrobiene
d) [x] Terapia quadruplă non-bismut
e) [ ] Terapia triplă cu conținut de levofloxacină
284. Identificați cerealele ce trebuie excluse din alimentaţie în tratamentul enteropatiei glutenice:
a) [x] Grîu
b) [x] Orz
c) [x] Secară
d) [x] Ovăz
e) [ ] Orez
285. Marcați testele paraclinice utiliizate pentru cercetarea afecţiunilor intestinului subţire:
a) [x] Examen radiologic
b) [x] Examen endoscopic
c) [x] Examinare coprologică
d) [ ] Test cu secretina - pancreozimină
e) [x] Test de toleranţă la lactoză
294. Identificați simptoamele în prezența cărora poate fi exclus sindromul colonului iritabil:
a) [ ] Diaree cu mucus
b) [x] Hemoragie intestinală
c) [ ] Dureri în abdomen
d) [x] Temperatură subfebrilă
e) [x] Scăderea progresivă a masei corpului
295. Identificați medicamentele și măsurile utilizate în tratamentul sindromului colonului iritabil:
a) [x] Psihoterapia
b) [x] Gimnastica curativă
c) [ ] Tratamentul de substituţie
d) [x] Mebeverina
e) [x] Fizioterapia
301. Identificați care din afecţiunile de mai jos prezintă risc crescut de malignizare:
a) [x] Colita ulceroasă nespecifică
b) [ ] Dizenteria
c) [x] Polipoza colonică
d) [ ] Diverticuloza colonică
e) [ ] Sindromul colonului iritabil
314. Indicați care sunt simptomele vegeto-neurologice observate la pacienți cu sindromul colonului
iritabil:
a) [x] Migrenă
b) [x] Nod în gît
c) [x] Insomnie
d) [ ] Slăbiciuni musculare
e) [x] Dismenoree
316. Selectează preparate utilizate pentru tratamentul etiologic al hepatitei cronice virale C:
a) [ ] Azatioprina
b) [x] Peg-Interferon α-2α
c) [x] Peg-Interferon α-2β
d) [x] Ribavirina
e) [ ] Telbivudina
317. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea bilirubinei neconjugate:
a) [ ] Icter mecanic
b) [x] Anemia hemolitică
c) [x] Hepatită alcoolică cu sindromul Zieve
d) [ ] Hepatită medicamentoasă
e) [x] Sindrom Gilbert
318. Enumeraţi stările clinice în cazul cărora se atestă mărirea fracţiei bilirubinei conjugate.
a) [ ] Sindromul Gilbert
b) [x] Cancerul papilei Fater
c) [x] Sindromul Dubin-Djonson
d) [ ] Anemia B12 - deficitară
e) [x] Cancer al capului pancreasului
319. Enumeraţi stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acid glucuronic.
a) [x] Icterul fiziologic al nou-născuţilor
b) [ ] Cure de foame îndelungată
c) [x] Sindromul Gilbert
d) [x] Sindromul Crigler-Najjar
e) [ ] Sindromul Dubin - Johnson
328. Marcați care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronică:
a) [x] Eritem palmar
b) [x] Steluţe vasculare
c) [x] Ginecomastie
d) [ ] Eritem nodos
e) [ ] Erupţii urticariene
332. Identificați ce semnificaţie poate avea creşterea fosfatazei alcaline în prezenţa icterului:
a) [ ] Sindrom Rotor
b) [ ] Sindrom Budd-Chiari
c) [x] Cancer de cap de pancreas
d) [x] Litiază biliară
e) [ ] Sindrom Gilbert
338. Marcați care semne se referă la caracteristicele macroscopice ale ficatului gras:
a) [ ] Micşorat în volum
b) [x] Mărit în volum
c) [ ] De culoare roşietică
d) [x] De culoare galbenă
e) [ ] De culoare brună
342. Marcați care sunt indicațiile pentru tratamentul antiviral în hepatita cronica B:
a) [x] Nivelul ADN-HBV > 2000 IU/ml
b) [ ] Nivelul ADN-HBV > 200 IU/ml
c) [x] Pacienţii cu ALT mai sus de limita superioară a valorilor normale
d) [x] Pacienţii cu activitatea necroinflamatorie de grad moderat sau sever şi / sau fibroză, cel puţin
moderată
e) [ ] Indiferent de activitatea transaminazelor
343. Marcați care sunt contraindicaţiile tratamentului cu alfa-interferon în bolile hepatice virale:
a) [x] Maladiile autoimune
b) [x] Ciroza hepatică virală decompensată
c) [x] Afecţiuni cronice decompensate non-hepatice
d) [x] Sindrom depresiv
e) [ ] Ciroza hepatică de etiologie virală compensată
344. Indicați efectele secundare posibile după administrarea corectă a interferonului :
a) [x] Deprimarea măduvei hematoformatoare
b) [x] Alopecie
c) [ ] Endocardită fibrinoasă
d) [ ] Infiltrate pulmonare tranzitorii
e) [x] Labilitate emoţională, depresie
346. Marcați care manifestări extrahepatice autoimune sunt întâlnite în hepatita autoimună:
a) [x] Artralgii şi artrite cu caracter tranzitoriu ce reflectă activitatea bolii
b) [x] Erupţii cutanate maculo-papulare sau acneiforme
c) [x] Capilarită alergică
d) [x] Amenoree
e) [ ] Periarteriită nodoasă
349. Identificați care din elementele de mai jos caracterizează hepatita autoimună:
a) [x] Hepatită periportală, infiltraţie preponderent limfo-plasmocitară
b) [ ] Apare mai frecvent la bărbaţi tineri
c) [x] Hipergamaglobulinemie
d) [ ] Etiologia este predominant medicamentoasă
e) [x] Este caracteristica evoluţia severă
351. Identificați care sînt preparatele cu acţiune benefică asupra inflamaţiei mezenchimale în
hepatitele autoimune:
a) [ ] Silimarina
b) [ ] Vitaminele B6, B12
c) [ ] Fosfolipide esenţiale
d) [x] Azatioprina
e) [x] Prednizolona
355. Marcați indicii ce arată reducerea funcţiei de sinteză în caz de ciroză hepatică:
a) [x] Hipoalbuminemie
b) [ ] Hipergamaglobulinemie
c) [x] Scăderea indicelui protrombinic
d) [ ] Creşterea nivelului lactatdehidrogenazei
e) [ ] Creşterea fosfatazei alcaline
356. Marcați care sînt semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice neactive.
a) [ ] Distrofia hepatocitară
b) [ ] Dilatarea ducturilor portale
c) [x] Noduli de regenerare hepatocitară
d) [x] Septuri conjunctive aparente, care înconjoară nodulii de regenerare
e) [ ] Necroze în puncte
366. Identificați indicii de laborator, incluşi pentru aprecierea stadiului cirozei hepatice după
Child-Pugh:
a) [x] Nivelul bilirubinei
b) [x] Nivelul albuminei
c) [ ] Nivelul proteinei generale
d) [x] Prelungirea timpului de protrombină
e) [ ] Nivelul ALT
371. Numiți obiectivele tratamentului hepatitei cronice în cazul etiologiei virale cu VHB sau cu
VHC:
a) [x] Pentru VHB - dispariţia HBsAg circulant şi realizarea seroconversiei HBsAg
b) [x] Pentru VHC - eliminarea infecţiei cu VHC
c) [x] Pentru VHB - suprimarea susţinută a replicării VHB
d) [ ] Pentru VHC - clearance-ul Ac anti HBc
e) [x] Pentru ambele - prevenirea carcinomului hepatocelular
372. Selectaţi afirmaţiile corecte despre indicaţiile pentru terapia etiologică în hepatita cronică
virală C
a) [x] Toţi bolnavii cu HCV care nu au primit anterior tratament pot fi consideraţi candidaţi pentru
tratament.
b) [x] Se supun tratamentului bolnavii cu fibroză moderată - scor F2 şi tratamentul este promt
pentru bolnavii cu activitate necroinflamatorie şi fibroză scor F3, F4 - METAVIR.
c) [x] Indicaţiile pentru bolnavii cu forme de hepatită mai puţin gravă se hotărăsc individual.
d) [ ] Bolnavii ar trebui să fie luaţi în consideraţie pentru tratament doar atunci cînd au viremia
înaltă.
e) [ ] Bolnavii ar trebui să fie luaţi în consideraţie pentru tratament doar atunci cînd au ALT mai
sus de limita superioară a valorilor normale
374. Numiți factorii predectivi pentru răspunsul eficient la tratamentul antiviral în hepatita
cronică virală C:
a) [x] Genotipul viral (genotipul non-1)
b) [ ] Vîrsta înaintată
c) [ ] Prezenţa fibrozei în punţi sau a cirozei
d) [x] Sexul feminin
e) [x] Lispa coinfecţiei cu alte virusuri hepatotrope
375. Selectaţi afirmaţiile corecte despre indicaţiile pentru terapia cu preparate antivirale în
hepatita cronică virală B:
a) [x] Unul dintre criteriille necesare pentru tratamentul antiviral este ADN-VHB >2000 UI/ml
b) [x] Indicaţiile de tratament antiviral se bazează, în principal, pe o combinaţie de trei criterii:
niveluri serice ale ADN HBV, nivelurile serice ale ALT, severitatea bolii hepatice
c) [x] Unul dintre criteriille necesare pentru tratamentul antiviral este ALT mai sus de limita
superioară a valorilor normale
d) [ ] Unul dintre criteriille necesare pentru tratamentul antiviral este HBV ADN >200 UI/ml
e) [x] Unul dintre criteriille necesare pentru tratamentul antiviral este activitatea necroinflamatorie
de grad moderat sau sever şi/sau fibroză, cel puţin, moderată (respectiv: gradul A2, stadiul F2 după
METAVIR)
379. Marcați care dintre cele enumerate sunt caracteristice pentru ciroza biliară primară:
a) [ ] Elevarea nivelului IgA
b) [ ] Elevarea nivelului IgG
c) [x] Elevarea nivelului IgM
d) [ ] Prezenţa anticorpilor anti-LKM1
e) [x] Prezenţa anticorpilor antimitocondriali
383. Marcați care din următoarele semne clinice întâlnite în ciroza hepatică se pot datora
hipertensiunii portale:
a) [x] Ascita
b) [ ] Icterul
c) [x] Splenomegalia
d) [x] Dezvoltarea circulaţiei colaterale în "cap de meduză"
e) [ ] Steluţele vasculare
417. Identificați particularităţile morfologice distinctive ale hepatitelor virale cu virus hepatic C:
a) [x] Destrucţii de căi biliare
b) [x] Steatoză hepatică
c) [ ] Inflamaţie
d) [ ] Necroză
e) [ ] Fibroză extinsă
423. Indicați care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru hepatita autoimună:
a) [x] Se poate dezvolta poliserozită
b) [x] Deseori se determină hiperbilirubinemie
c) [x] Se determină conţinut crescut de gama-globuline în ser
d) [ ] Efect pozitiv de la tratamentul cu preparate antihipertensive
e) [x] Efect pozitiv de la tratamentul cu prednisolon
424. Marcați ce este caracteristic pentru sindromul colestatic:
a) [x] Hiperbilirubinemie directă
b) [x] Fosfataza alcalină crescută
c) [x] Nivel crescut de 5-nucleotidază
d) [ ] Ureea serică majorată
e) [x] Nivel crescut al acizilor biliari în sânge
425. Marcați ce poate include tabloul clinico-paraclinic al unei hepatite cronice cu activitate
moderată:
a) [x] Sindrom astenic
b) [x] Hepatomegalie
c) [x] VSH crescută
d) [x] Activitatea majorată a AST şi ALT
e) [ ] Ureea serică majorată
442. Identificați ce includ măsurile întreprinse pentru tratamentul pancreatitei cronice cu sindrom
algic persistent:
a) [x] Dieta cu evitarea prânzurilor abundente bogate în grăsimi şi proteine
b) [x] Înlăturarea aportului de alcool
c) [x] Terapia analgezică și antisecretoare
d) [ ] Terapia cu imunostimulatoare
e) [x] Evitarea fumatului
446. Selectaţi medicamentele utilizate în tratamentul sindromului algic din pancreatita cronică:
a) [x] Somatostatina
b) [x] Analgezicele nonopioide
c) [ ] Nicotinamida
d) [x] Enzimele pancreatice, forma tabletată
e) [ ] Riboxina
448. Marcați explorările utile pentru diagnosticarea în stadiile precoce puseului acut al
pancreatitei cronice:
a) [x] Amilaza serică
b) [ ] Testul Şhilling
c) [x] Lipaza serică
d) [ ] Testul cu D-xiloză
e) [x] Amilaza în urină
456. Marcați criteriile pentru diagnosticul definit cert de pancreatita cronică (conform Criteriilor
M-ANNHEIM de diagnostic al pancreatitei cronice):
a) [x] Calcificări ale pancreasului
b) [x] Leziuni marcante (severe) ale ductului pancreatic (conform clasificării Cambridge)
c) [x] Insuficienţă pancreatică exocrină marcantă sau persistentă exprimată prin steatoree
d) [x] Modificări histologice specifice
e) [ ] Modificări ductale minime (conform clasificării Cambridge)
457. Marcați criteriile pentru diagnosticul probabil de pancreatita cronică (conform Criteriilor M-
ANNHEIM de diagnostic al pancreatitei cronice):
a) [x] Modificări ductale moderate (conform clasificării Cambridge)
b) [ ] Hepatomegalie
c) [x] Pseudochisturi recurente sau persistente
d) [x] Teste ale funcţiei pancreatice exocrine pozitive (testul elastaza-1 în materiile fecale, testul
secretin-pancreozimină)
e) [x] Insuficienţă endocrină (testul toleranţei la glucoză - modificat)
460. Identificați care din următoarele tipuri de celule formează pancreasul endocrin:
a) [x] (alfa)
b) [x] (beta)
c) [x] (delta)
d) [x] PP
e) [ ] Acinoase
461. Identificați hormonii secretaţi de celulele (insulociţii bazofili) ale pancreasului endocrin:
a) [x] Insulină
b) [x] Amilină
c) [ ] Glucagonă
d) [ ] Somatostatină
e) [ ] Polipeptide pancreatice
466. Marcați ce se poate atesta în pancreatita cronică cu insuficienţa funcţiei exocrine şi endocrine:
a) [x] Steatoree
b) [x] Creatoree
c) [x] Amiloree
d) [x] Stări hipoglicemice frecvente pe fonul insulinoterapiei
e) [ ] Chetoacidoză
467. Marcați care caracteristici ale sindromului dolor abdomunal se referă la pancreatita cronică:
a) [x] Durerea pregnantă, cu durată de ore, zile şi chiar săptămâni
b) [x] Sediul durerii epigastric ori în hipocondriul stâng, cu iradiere în spate sau "în centură"
c) [x] Durerea care se ameliorează la aplecarea anterogradă a trunchiului
d) [ ] Durerea care se ameliorează după prânzuri
e) [x] Durerea persistentă, profundă, sâcâitoare
468. Indicați cu ce se poate asocia statutul nutrițional deficient din pancreatita cronică:
a) [x] Creșterea mortalității
b) [x] Evenimente cardiovasculare
c) [x] Risc de fracturi
d) [x] Risc de infecții
e) [ ] Scăderea incidenței episoadelor dolore
469. Selectați testele sangvine necesare pentru evaluarea nutrițională în pancreatita cronică:
a) [x] Hemoglobina
b) [ ] Creatinina
c) [x] Pre-albumina
d) [x] Proteina ce leagă retinolul
e) [x] Transferina
470. Precizați care cercetări sunt necesare pentru evaluarea nutrițională în pancreatita cronică:
a) [x] Estimarea stilului de viată, a dietei
b) [x] Analiza simptomelor: anorexie, nausea, vomă, durere, diaree
c) [x] Cercetări antropometrice
d) [x] Teste sangvine
e) [ ] Cercetări imagistice abdominale
477. Identificați care din investigaţiile numite sunt informative pentru diagnosticarea colecistitei
cronice:
a) [x] RMN standard
b) [x] Ecografia transabdominală
c) [x] Tubajul duodenal şi bilicultura
d) [ ] Duodenoscopia
e) [ ] Gastroscopia
483. Marcați semnele sonografice relevante pentru diagnosticul de colecistită cronică în acutizare:
a) [ ] Hiperreflectivitatea parenchimului hepatic
b) [x] Îngroşarea peretelui veziculei biliare peste 4 mm
c) [x] Colecţie fluidă pericolecistică
d) [ ] Lipsa de vizualizare a veziculei biliare
e) [x] Aspect de dedublarea a peretelui veziculei biliare
488. Marcați ce includ criteriile disfuncţiei sfincterului Oddi de tip biliar veridic (I):
a) [x] Durere biliară tipică cu durata mai mare de 20-30 min
b) [x] Coledoc dilatat > 12 mm
c) [x] Reţinerea contrastului în coledoc (la CPGER) > 45 min
d) [x] Elevarea AST şi/sau FA de 2 ori şi mai mult în timpul accesului
e) [ ] Micşorarea albuminei serice
489. Marcați caracteristicele pentru tipul biliar posibil (II) al disfuncţiei sfincterului Oddi:
a) [x] Durere biliară tipică cu durata mai mare de 20-30 min
b) [x] Durerea tipică asociată cu unul sau două dintre criteriile: coledoc dilatat > 12 mm, reţinerea
contrastului în coledoc > 45 min. şi elevarea AST şi/sau FA de 2 ori şi mai mult în timpul accesului
c) [ ] Modificări structurale ale sfincterului Oddi
d) [ ] Modificări structurale ale ampulei Vater
e) [x] Dereglări funcţionale ale sfincterului Oddi
491. Marcați ce include screeningul de laborator pentru diagnosticul disfuncţiei sfincterului Oddi:
a) [ ] Ureea
b) [x] AST, ALT
c) [x] Fosfataza alcalină
d) [x] Lipaza şi amilaza serică
e) [ ] Glicemia