Capitolut It COMPLEMENTE DE ANALIZA MATEMATICA § 1. Siruri si serii de numere reale 1. Siruri de numere reale Se numeste sir de numere reale o functic f:N > R, fin) =a) = BR si se Zi (ds)acn SAU (dq)y dy Se numeste termenul general al sirului, Se spune ci an sir (4,)nen este marginit dacd existé un numar real M> 0, astiel incit la.l dy,4, pentru orice n = N. Dack inegalitatile sint indeplinite strict, siral de numere se numeste sisict erescitfor sau strict deseres- editor. Se spune ci sirul (ay) este convergent citre un numir a & R, dack orice veeinatate a Ini a contine toti termenii sirului, cu excepfia unui numér finit de termeni. Se scrie lim dy = asad, > acind n + co. Numarula se numeste limita sirului. Un sir convergent are limita unica. Formularea echivalenti a definitiei sirurilor convergente este data de urm&toarea teoremi : Teorema 1 (caracterizarea siturilor convergente). Sirul (du)a este conver gent ciitre a = R dav, pentru orice ©> 0 exist un rang N(e) = N, asifel invit, oricare ar fi n > N(e), st avem: fag al 0, existi un rang N(«), astiel incit a, > e pentru orice n > N(e). Sirul (dy)a are limita — oo daci, pentru orice ©> 0 existi un rang N(e), astfel incit a < — , pentru ori n > N(e). Vom numi sir eu limilé un sir pentru care lima, =a, a= RU U f00, — oo}. e vor presupune ennosente operafiile cu siruri convergente si cu siruri care au limit, precum si rezultatele de mai jos : Feorema 2. Orice sir monoton si médrginit este convergent. Reciproca acestei teoreme nu este adeviralti, dar se poate demonstra ci sirurile convergente sint mirginite. Lema 1 (lema lui Cesiro). Orice sir marginil confine un subsir convergent. 41Cauchy*) daci, m, n 2 N@), idm a] 0 existd un rang N(e), asifel incit, pentr formulare echivalent% este urmatoarea: oricare ar fi e> 0, exislé N(e), asifel incit, pentru orice n> N(e) si p = N, avem | @n49 — Qn | < e. @ Lema 2. Orice sir fundamental este mérginit. Demonstratie: Fie (dn), un sir fundamental si e=1> 0. Conform de- finitiei 1, gisim un rang N(1) = N astfel incit, pentru orice n > N si aver [ds —ay| <1 sau —1 4 ay < ay < ay +1, Notim M = max{ja,|, | |, -..,[av.l, [av —1|, law +1 |} si rezult& | ay | < M pentru orice n & N, deci sirul (a»)_ este marginif, Lema 3. Dacd un sir fundamental conjine un subsir convergent, alunci ef esle convergent, Demonstrafie: Fie (ax)n un sir fundamental, (d»,)sen un subsir al siu si im ds, limita subsirului, Vom arita ci a este si limita Ini (a,)y. Fie Kovco > 0. Deoarece (dy), este sit fundamental, exista N,(c), astfel incit, pentra orice n, m > Ni(c), | an —am| < 5 N,(¢), astfel ineit | aa, Stas pentru k > N,(e). Daci luim N( max{N,(<), No(e)}, fie n > N(c) si ny > N(e); atunei |d2—a| <| a. — = 4%, | + 1dr, — a) <— s, deci sirul (au)n este convergent, conform + Deoarece du, a, exist? un rang Teoremei 1. Teorema 3 (criteriul lui Cauchy). Un sir (ay)» de numere reale este conver- gent, dact si numai dacit este sir fundamental. Demonsiratie : Presupunem ci (ay)n este convergent si fie a limita sa. S3 arktim e& (ax) este sir fundamental. Fie ©> 0; cum ay — @, exist un rang N(e), astfel incit oricare ar fi n > N(e) si avem | a, —a|<—. Atunci, pentru orice n, m > N(<) avem: Lay = Gy G& —a—adn +a| <| a —a|+ia—anl ce, adici (ay) este sir fundamental, Reciproc, dac& stim e& (as) este sir fundamen tal, rezult’ ci el este si mirginit (Lema 2) gi deci, conform Lemei Jui Cesai confine un subsir convergeat, deel sirul fundamental (a,) este de aseme convergent (conform Lemei 3). Nofiunea de sir fundamental este echivalenta cu cea de sir converg in cazul sirurilor de numere reale. Avantajul notiunii const& in aceea ca se poate decide natura unui sir fara 2-i cunoaste limita (asa cum cere, de exempl, Teorema 1), ci numai cunosei ‘i termenii. cr * Dupi numele matematiclamtul francez Augustin Louis Cauchy (1789-1857), care = adus contributil importante In definirea gi formatizarea mor concepte de har’ in Analiza mate si Teoria grupurilor.2) ist @) de vem piel. Fie atu ang per en- ro, pea nt, se Iu, ea ste Definitia 2 Se numeste punct limitd al sirului (as)nen un numir finil san ~ infinit, cu proprietatea cit in orice vecindtate a sa se gusesle o infinitate de termeni ei sirutui. Exemplul 4, ax 0 sit. emplul 2. Sirul 1, 1, 2, 1, 2,3, 1, 2, 3, 4, 1,2, 3, 4,5,... are ca puncte multimea numerelor 1, 2, 3,... Daca un sir este convergent, atunci el are ca unic punct limité chiar limita sa. Vom evidentia urmatoarele proprietati ale punctelor limita : Propozitia 1. dacit si numai dact § teem : irul (ay) este: 0, 1, 0, 1,... si are punetele wniral 2 = R este un punct limité pentru sirul (au. iral confine un subsir convergent eu limita a, Propozitia 2. Pentru orice sir (aa)n exist un cel mai mic punel limita (finit sau infinit) si un cel mai mare punel limita (finit sau infinit). Definitia 3. Fie (as)s un sir. Cel mai mic punct limita al sirului se numeste limita inferioard a sirului si se noteazd lim inf dx =1m ay, iar cel mai mare punct limitdi se numeste limita superioara a sirului si se noteazd tim sup dx = lim ay. stare oe as aa 0, Tima, =1, in exemplul 2, I'm ay In exemplul 1 de mai sus, I'm ay =1, Tima, = o. 2. Serli de numere reale Fie un sir (up) de numere reale. Definijia 4. Se numeste serie de numere reale (sau serie numeried) un sit de numere reale despdrfile tntre ele prin semnul ,,-" : ty fog beep ta + Deocamdata, semnul +“ nu are semnificatia de adunare. Vom serie prescurtat : Sus sau: Yay, Sau Fue sau D tra ty tg feet ta fee it rola few Numerele u,, us, ..., Uy ... Se numese fermenii seriei, uy termentl gene- ral al seriei. Putem considera si alte ,,sume“ infinite, de exemplu ¥, " 3 mek Sa consideram sumele urmatoare formate din termenii seriei : +u=Su. Gd) : r x. numit sirul sumelor parfiale al sc- Sp = ty Sy = ty + ty «+, Se = 0 + ty +. Am obfinut astfel un nou sir (Sane riei Sup. Avem indeplinit& relajia de reeurenta wt Sy= ty Sui = Set ty 2B 1. © Reciproc, dindu-se sirul sumelor parfiale (Si)rnen, Se poate forma seria Eu cu termenii u, = S,, u,—S,— Sy 4 tn = Sa— S), dupd cum wt rezulta din relatia (5). Sirul sumelor parfiale este exact (Sw nen: