ROMANIA OCCIDENT

Introducere
De-a lungul dezvoltării lor culturale, românii s-au arătat preocupaţi de înţelegerea dezvoltări
Romaniei intre orient si occident ca fenomen dublu: pe de o parte, expresie a unor trăsături
spirituale proprii, pe de altă parte, ca expresie a interacţiunii cu alte culturi şi a influenţelor
suportate din partea acelora care au marcat istoria lor.
Încă de la primele manifestări ale culturii române, la cronicari, tema condiţiei noastre istorice
şi culturale de graniţă este prezentă. Interogaţiile de tip autoreflexiv şi dorinţa de a şti „cine
suntem” intră într-o nouă etapă din momentul istoric al Unirii Principatelor şi al constituirii
națiunii române moderne.
Reperele pe baza cărora s-a construit imaginea de sine a românilor s-au diversificat, formarea
poporului şi a limbii, istoria, literatura furnizând „banca de date” pentru acest demers. Astfel,
odată cu problema originilor se conturează şi aceea a influenţelor, a relaţiilor cu alte culturi şi a
contribuţiei acestora la cultura română. Ca şi problema originilor, cea a influenţelor culturale a
parcurs diferite momente şi a apelat la diferite registre de interpretare.

LIMBA
Prin împrumuturile din limba franceză, s-a realizat şi o „relatinizare” a limbii române, deoarece
multe împrumuturi din latina savantă, pe care celelalte limbi romanice le-au preluat în mod
direct, au păstruns la noi prin filieră franceză. S-a vorbit despre o influenţă franceză şi la nivelul
sintaxei frazei româneşti. Deşi o astfel de influenţă este mai greu de demonstrat, Ana Goldiş-
Poalelungi identifică câteva aspecte ce pot fi puse pe seama modelului francez: creşterea
numărului contrucţiilor cu rol sintactic, schimbări la nivelul topicii unor cuvinte, o anumită
manieră de organizare a frazei româneşti, care a devenit mai clară şi mai armonioasă,
intensificarea rolului subordonatelor
Cea mai recentă, influenta engleză s-a manifestat în limba română înainte și după 1945, chiar și
în perioada restricțiilor impuse de sistemul politic comunist est-european, iar schimbările
radicale ale structurii politice românești după evenimentele din 1989 au deschis calea
pătrunderii masive a anglicismelor, fenomen datorat practicării pe scară largă a limbii engleze
ca limbă internațională de comunicare.
Reacții împotriva extinderii fenomenului de anglicizare s-au manifestat la nivel internațional, cu
ecouri și în tara noastră. Și astăzi sunt voci care acuză vehement fenomenul numit anglomanie,
dar urmărind răspândirea celor două fenomene: globalizare (la nivel socio-economic) și
anglicizare (la nivel lingvistic), constatăm că aceste tentative de respingere a împrumuturilor din
engleză sunt ineficiente. Pătrunderea masivă în ultimele decenii a anglicismelor în limbile
europene reprezintă un fenomen socio-cultural care ia amploare ca urmare a manifestării unei
tendinţe generale a vorbitorilor de a folosi limba engleză în comunicarea internaţională. Această
tendinţă se manifestă diferit pe nivele de cultură şi domenii de specialitate
PSIHOLOGIE
Sociologul, psihologul si eseistul Mihai Ralea (1896-l964) analizeaza psihologia orientala si cea
occidentala, precum si specificul acestora in lucrarea intitulata sugestiv "Fenomenul romanesc"
(1927). El evalueaza psihicul etnic si analizeaza factorii care determina formarea mentalitatii
unei natiuni: conditiile de trai, asezarea geografica, mediul economic si politic, conditiile
climaterice, caracterizand specificul nostru national, conceptia colectiva a romanilor.
Ralea desprinde doua tipuri de locuitori Astfel, psihologul-eseist defineste civilizatia
occidentala prin sintagma "aptitudine creatoare", ceea ce ar insemna ca englezul, francezul,
germanul sau italianul se afla "deasupra mediului" pe care-l domina prin stapanire de sine,
siguranta, curaj, rabdare si initiati. Altfel spus, occidentalul e "stapanul vointei sale elastice si
ferme in acelasi timp" si de aceea el este si,"stapanul lucrurilor inconjuratoare". Curajul cu care
infrunta viata este "cand temerar, cand rezonabil", stie sa riste si sa fie in acelasi timp prudent,
"subjuga fortele naturii" dar a inventat si tehnica devenita o "aliata ascultatoare". In contrast,
orientalul se defineste prin "resemnare pasi", se supune neconditionat fortelor naturii care il.
zdrobesc, crezand ca "cine stie ce forta religioasa misterioasa" actioneaza impotri lui si de
aceea" i se pare inutil sa mai lupte". Fatalismul este filozofia de viata a orientalului, totul este
acceptat asa cum se prezinta, el neand nici ambitie, nici imaginatie si nici vointa ca sa modifice
sau sa reziste realitatii inconjuratoare. intre cele doua structuri psihice, creativitatea
occidentalului si- resemnarea neputincioasa a orientalului.
CULTURA
Deschiderea catre Europa Occidentala a constituit dintotdeauna un progres accelerat de a
prelua ideile, formele, lorile si modelele sale si, ca urmare, occidentalizarea nu poate fi
conceputa decat ca un incitant, ferment, stimulent, termen riguros de confruntare pentru
totalitatea virtutilor noastre spirituale. (Adrian Marino)
Un titan al culturii romane, Titu Maiorescu, observand ca tineretul roman emigra "spre
fantanele stiintei din Franta si Germania, care pana astazi a mers tot crescand si care a dat
mai ales Romaniei libere o parte din lustrul societatilor straine", initiaza "teoria formelor fara
fond", prin care respinge cu fermitate imprumuturile occidentale daca acestea nu corespund
fondului cultural romanesc.
Initiatorul modernismului romanesc, Eugen Lovinescu, defineste "principiul sincronismului"
prin "europenizarea literaturii romane". El sustine ca civilizatiile mai putin dezvoltate imita
forme ale celor ansate, sincronizarea acestora realizandu-se in timp, insa n-a exclus coexistenta
elementelor traditionale si cele moderne.
De-a lungul timpului, s-a confirmat faptul ca, uneori, formele au reusit sa creeze fondul si sa
modifice mentalitatile, contrazicand opinia lui Titu Maiorescu si adeverind speranta de
modernizare a lui Eugen Lovinescu, dovedind ca civilizatiile mai putin evoluate pot importa cu
succes formele ansate.
LITERATURA
In perioada interbelica, s-au purtat polemici, unele de notorietate, intre adeptii modernismului si
sustinatorii imuabili ai traditionalismului. In prestigioasa "Istorie a literaturii romane", George
Calinescu sustine cu argumente faptul ca Tarile Romane n-au stat niciodata in afara Europei, iar
cand se vorbeste despre "occidentalizare", se intelege adaptarea literaturii romane la cea
europeana.
Istoricul literar Pompiliu Eliade (1869-l914) exprima un punct de vedere inedit, acela ca
literatura franceza a creat o noua literatura romana, "complet diferita de cronicari si de scrierile
religioase ale secolului al XVII-lea", urmand sa existe "doua literaturi inspirate de doua tipuri
de spiritualitate cu totul distincte".
Influenta occidentala s-a concretizat in literatura romana prin operele lui Camil Petrescu, care a
preluat viziunea lui Marcel Proust privind conceptia temporala (timpul obiectiv si timpul
psihologic) si procedeul memoriei involuntare, iar din creatia lui Stendhal s-a inspirat in
construirea eroilor.
De altfel, in plin romantism, Minai Eminescu a fost puternic legat de filozofia occidentala, fiind
atras mai ales de germanul Schopenhauer, ale carui conceptii se regasesc in majoritatea
creatiilor eminesciene, de teza asupra timpului filozofic pana la portretul geniului nefericit si
neinteles. in perioada interbelica occidentalismul s-a distins pregnant in lirica lui Arghezi,
Blaga, Barbu, insa loarea inestimabila (nepretuita) a operelor deri din pastrarea specificului
national, argumentandu-se astfel ideea ca Apusul nu a stapanit exhaustiv (integral) literatura
romana, ci doar a stimulat-o, asa cum opineaza si criticul Nicolae Manolescu.
De aceea, se poate afirma ca nu numai influenta occidentala exercitata asupra scriitorilor romani
a dus la sincronizarea literaturii noastre cu cea europana, ci mai ales faptul ca acestia au patruns,
prin opera lor originala, in cultura europeana. Intelectualizara poeziei romanesti in creatia lui
Tudor Arghezi se defineste nu numai prin "estetica uratului", ci si in "Psalmi", care ar putea
parea ca apartin traditionalismului, dar viziunea filozofica a relatiei omului cu Dumnezeu iese
cu desarsire din ortodoxismul privit ca unica spiritualitate a romanilor, idee promota de revista
"Gandirea".
Lucian Blaga isi elaboreaza un sistem metafizic propriu plecand tot de la "spatiul mioritic", iar
conceptele abstracte si viziunea asupra universului il plaseaza intre cei mai lorosi poeti-filozofi
ai literaturii europene.
Ermetismul modern promot de matematicianul-poet Ion Barbu particularizeaza lirismul ca un
"joc secund" al creatiei artistice, integrand opera in universalitate.
ARHITECTURA
Un exemplu ar putea fi reprezentat de emblema teritorială a capitalei, numită „micul Paris”, prin
care, în perioada dintre cele războaie mondiale, s-a elaborat imaginea onorantă a unei capitale
româneşti cu model european, Parisul. Arcul de Triumf, construit între 1921 și 1922 după
proiectul arhitectului Petre Antonescu, este simbol al victoriei României în Primul Război
Mondial, acesta leagă simbolic Bucureștiul atât de vechea Romă – civilizația care a impus arcul
ca simbol al victoriei, cât și de sora latină Franța.
RELIGIE
Orientarea unei părţi a românilor transilvăneni spre Apusul catolic, la începutul secolului al
XVIII-lea, a fost interpretată fie ca un gest de salvare a credinţei şi individualităţii elementului
românesc din Transilvania, aratand ca influenta occidentului se face simtita si in religie.