Introducere

Acidul citric este un acid monohidroxi-tricarboxilic ce se prezintă ca substanță anhidră

(C6H8O7), cu masa moleculară 192,12 sau ca monohidrat(C6H8O7 H2O), cu masa moleculară
210,14. Se găsește foarte mult răspândit în natură în țesuturile și sucurile vegetale și în special în
citrice fiind solubil în apă și solvenți organici.
Formula de structură:

Pentru acid citric, se mai întâlnesc denumirile tehnice și comerciale: acid 2 hidroxi-1,2,3-propan
tricarboxilic; sare de lămâie, E330.
Acidul citric are multiple întrebuințări în industria alimentară:
1. Ca adaos în sucurile de fructe ca atare sau diluate, precum și în racoritoare carbonatate, în
care acționează ca agent de conservare și ca agent de protejare a culorii și aromei, având în acelși
timp și capacitatea de a chela metalele care pot provoca modificări de culoare și aromă. Se
consideră că stabilitatea culorii se realizează datorită inhibării atacului oxidativ asupra culorii
existente, inhibării dezvoltării oxidării culorii, prevenirii formării de complexe metalice colorate.
2. În scopul stabilizării aromei produselor prin inhibarea atacului oxidativ asupra
componentelor de aromă și în același timp, prin inhibarea formării preoduselor cu miros neplăcut.
În cazul adaosului la vinuri, acidul citric contribuie la ajustarea (corectarea) acidității, previne
formarea de precipitate și casarea ferică datorită faptului că se complexează fierul sub formă de
acid ferocitric solubil, formă sub care participă la formarea casei. Acidul citric poate fi atacat de
bacteriile lactice din vin, cu formare de acid lactic și acetic, în cazul în care vinul nu este protejat
biologic;
3. Ca un component al sărurilor de topire, în cazul brânzeturilor topite. Se utilizează
împreună cu fosfații,efectul de emulsionare fiind însă realizat de tartrați. Lactații au însă efect
invers, coagulând proteinele din brânză.
Proprietăți fizice:
Acidul citric se prezintă sub formă de cristale incolore, translucide, inodore, cu gust plăcut ușor
acid; poate cristaliza din soluții apoase la rece ca monohidrat sub formă de cristale rombice, cu
masa moleculară 210,14.

Coala

Proiect de an Co
ala
 Acidul citric monohidrat este stabil la aer cu umiditate normală, dar pierde ușor apa de
cristalizare în atmosferă uscată sau în vid; prin încălzire lentă, pierde apa de cristalizare la 70-75 º
C și se topește complet în intervalul 135-152º C; la încălzire rapidă, pierde apa la 100º C și se
topește la 153ºC.
Densitatea acidului monohidrat este 1,542, iar a acidului anhidru 1,665. Acidul citric este ușor
solubil în apă, parțial solubil în alcooli alifatici inferiori și greu solubil în eter etilic. Acidul anhidru
este insolubil în cloroform, tetracorură de carbon, benzen, toluen, sulfură de carbon. Este un acid
organic destul de tare: Ka1=8,2·10-4, Ka2=1,77·10-5 și Ka3=3,9·10-6 la 18 ºC.
Presiune de vapori la 20ºC : >0.1hPa;
pH-ul sol 50g/l în apă la 20ºC: ≈1,8;
Temperatura de autoaprindere: 345 ºC.
Proprietăți chimice:
După cum s a mai spus acidul citric este un acid tricarboxilic. Sarea lui de calciu este mai
greu solubilă în apă la cald decât la rece: ea se precipită la fierberea soluției și se redizolvă la răcire.
Prin încălzirea acidului citric la 175ºC se produce întâi eliminarea unei molecule de apă și
se formează acidul aconitic. Această reacție a servit și la stabilirea structurii, căci acidul aconitic,
tricarboxilic nesaturat se transformă prin hidrogenare cu amalgam de sodiu, în acidul tricarbalilic.
Prin distilarea uscată a acidului citric se formează anhidrida acidului itaconic și a acidului
citraconic:

Cu acidul sulfuric concentrat, acidul citric dă o reacție caracteristică a α-hidroxi-acizilor, anume

elimină acid formic și trece în acidul aceton-dicarboxilic, un acid β-cetonic dicarboxilic, usor de
obtinut pe această cale. Un tratament mai energic duce la acetonă:

Coala

Proiect de an Co
ala
 Prin încălzirea acidului citric cu pentasulfură de fosfor se formează tiofen:

Efectul chelatizant al acidului citric explică relaţia sinergică cu antioxidanţii prin complexarea
prooxidanţilor:

Proprietăţi biologice
Acidul citric face parte dintr-o serie de compuși implicați în oxidarea fizică a lipidelor,
proteinelor și carbohidraților în CO2 și H2O. Această serie de reacții este legată de aproape toate
reacțiile metabolice și asigură ⅔ din energia derivată din alimente în organismele evoluate.
Proprietăți farmacologice
Acidul citric se foloseste în industria farmaceutică datorită efectului său anticoagulant.
Asigură rapida dizolvare a ingredientelor active. Are proprietatea de a regla pH-ul, este folosit
deasemenea ca și efervescent în comprimate în combinație cu bicarbonați.

Coala

Proiect de an Co
ala
1.Analiza tehnico-economică a locului de costrucție a secției

În scop de studii, în acest proiect de an avem drept scop de proiectat o secţie de producerea a
acidului citric cu capacitatea 50 t/an. Secția de producere se prevede de a fi proiectată pe un
teritoriu la periferia centrului rational Ocnița.
Pentru construcția acestei secțiii apare necesitatea materialelor de construcție care vor fi
achizioționate de la cele mai apropiate și disponibile surse:
-Nisipul, piatra și lutul de la Mina din Cupcini, r-nul Ocnița ;
-Detalii unificate de beton-armat de la Mina din Cupcini, r-nul Ocnița ;
-Uși, ferestre de la baza angro FerestreSalamander.md, cu filiala in orasul Ocnița.
Aprovizionarea cu apă potabilă se va efectua de la apecductul local. Energia electrică va fi
asigurată de transformatorul agentului electric „ RED Nord Vest”. Referitor la rețelele de transport,
secția proiectată se prevede în preajma traseului Chișinău – Ocnița, ce va permite transportul
produsului finit.
Utilajul și recipientele folosite vor fi achizionate de la cele mai performante firme europene, cum
ar fi: rezervoare din inox de la 500 până 2000 tone, pompe cu melc de 25 m3/h, instalație de
distilare, tancuri de fermentare etc. Utilajul va fi asamblat direct în secția de producere de către
reprezentanții firmelor de la care va fi achiziționat utilajul tehnic.
Asigurarea secției cu muncitori se prevede din satele vecine, iar cu specialiști de la Universitatea
Tehnică a Moldovei; cu cadre tehnice de la colegiul Național de Viticultură și Vinificație Chișinău.

Coala

Proiect de an Co
ala
2.Caracteristica materiei prime,produselor finite și materialelor axiliare
Microorganismul producător
Mucegaiurile fac parte din Phyllum Mycophyta sau Fungi și reprezintă, împreună cu levurile
un grup de organisme incluzând aproximativ 200.000 de specii. Sunt organisme filamentoase
saprofite (care cresc pe substanțe intrate în putrefacție și nu produc boli) sau parazite (produc
diferite boli). Ei se reproduc pe cale asexuată (fără participarea unor gameți de sexe diferite) sau
sexuat (cu participarea unor gameți de sexe diferite).
Sunt organisme cu o mare capacitate de adaptare la condițiile variate, nefavorabile ale mediului
în care își desfășoară activitatea. Mucegaiurile cresc în condiții extreme de aciditate, presiune
osmotică, uscăciune, etc. Au structura celulară de tip eucariot.

Fig. nr. II.4.2.1. Reprezentarea schematică a structurii interne la mucegaiuri.

Structura internă
Deși este tipică eucariotelor există totuși și unele deosebiri de la o formă la alta de mucegai.
Deosebirile ce pot apare se referă la prezența sau absența septului sau peretelui hifal.
În general în structura unei hife se pot distinge următoarele formațiuni structurale tipice celor
mai multe eucariote: peretele celular (hifal) , membrană plasmatică, citoplasmă și constituenții
citoplasmici și nucleu.

Coala

Proiect de an Co
ala
Peretele hifal
Hifa este delimitată la exterior de un perete rigid în structura căruia intră chitină, celuloză,
polizaharide și unii acizi grași. Peretele hifal acoperă membrana plasmatică și tot el este cel care
participă la formarea septului hifal.
Membrana plasmatică are o structură tristratificată și se presupune că ar avea rol important în
formarea aparatului Golgi. Are totodată importante roluri în transportul unor substanțe din mediu
în celulă și din celulă în mediu.
Citoplasma se prezintă sub forma unei mase fin granulate în care sunt suspendate vacuolele,
picături de grăsimi, numeroase granule de incluziuni și particule. În citoplasmă se găsesc de
asemenea, reticulul endoplasmatic rugos bine dezvoltat, aparatul Golgi, mitocondrii, ribozomi
liberi sau fixați de reticulul endoplasmatic și lizozomi, formațiuni structurale cu rol în liza unor
substanțe.
Fiziologie și metabolism
Mucegaiurile au o nutriție de tip heterotrof adică necesită pentru creștere și dezvoltare medii
bogate în substanțe organice.
Sursa de carbon poate fi glucoză sau oricare altă substanță glucidică, alcooli și acizi organici.
Ca sursă de azot fungii pot utiliza compuși organici de natură proteică, iar unele specii pot utiliza
sărurile de amoniu și nitriții.
Fungii cresc bine în atmosferă umedă, iar pH-ul lor optim este 5-6. Sunt microorganisme cu
capacitate biosintetică mare, putând sintetiza pe căi metabolice diferite polizaharide. Lipide, acizi
organici, pigmenți, substanțe antibiotice sau alte substanțe biologice active.
Temperatura optimă de creștere este de 22-32˚C, însă ei pot crește și la temperaturi de 5-10˚C,
dar și la temperaturi de 35-40˚C. Aproape toți fungii de interes industrial sunt aerobi, necesitând
o concentrație ridicată de oxigen.
Mulți dintre fungii de interes industrial, necesită pentru creșterea și dezvoltarea lor bioelemente
cum ar fi: Fe, K, Cu, Mn, Co, Mo, etc. Unele specii necesită factori de creștere fără de care
procesele metabolice nu pot avea loc în condiții optime.
Prin activitățile lor metabolice și posibilitățile de a transforma cu ușurință o gamă mare de
substanțe, mucegaiurile au devenit unii dintre factorii biologici cei mai utilizați în industria
alimentară, fiind factorii principali în obținerea unor brânzeturi, producerea unor antibiotice, dar
și în obținerea acidului citric.

Coala

Proiect de an Co
ala
Melasa
Melasa, principalul subprodus de la fabricarea zahărului din trestie și sfeclă de zahăr, reprezintă
siropul din care nu se mai poate separa zaharoza folosind tehnologia clasică de cristalizare și
centrifugare. Ea conține cantitatea totală de nezahăr, care nu a fost reținută în cristalele de zahăr și
are o puritate scazută.
Caracteristici fizice:
 Aspect : lichid vâscos de culoare brun-negru;
 Gust : caracteristic;
 Densitate : variază în funcție de conținutul în substanță uscată, fiind de 1390 kg/m3, la 77%
s.u. și de 1420 kg/m3, la 84% s.u.;
 Vâscozitate : cuprinsă între 13Cp si 19 Cp;
 Caldură specifică : 0,5 kcal/kg·K.
In compoziția melasei intră 45÷52 % zaharoză, 14÷18% apă, iar restul este reprezentat de
substanțe organice și minerale

Componentul Melasa de la Melasa de la

sfecla de zahar trestia de zahar
Apa 20÷25 15÷20
Substanta
uscata,% 75÷80 80÷85
Zahar total,% 40÷52 50÷55
Zahar invertit,% 0,1÷0,5 20÷23
Rafinoza,% 0,6÷1,8 -
Azot total ( N x
6,25),% 1,2÷2,4 0,3÷0,6
Substante
minerale,% 7,5÷12,5 10÷12
pH 6,0÷8,6 sub 7

Tabelul II.4.2.2. Compozitia chimica a melasei

Extract de porumb
Este un subprodus de la fabricarea amidonului din porumb, obținut în cursul înmuierii
preliminare a boabelor. Acest extract, ca și extractul de cartofi dă un mediu de cultură bogat
nutritiv, mult utilizat în industria de biosinteza.

Coala

Proiect de an Co
ala
 Caracteristici fizice:
 Aspect : lichid cremos de culoare galben închis;
 Substanta uscata : minim 50%;
 pH = 3.5-4;
 continutul in acid lactic : minim 20g la 100g substanță uscată;
 zahar total maxim 2.5%.

Compoziția chimică a extractului de porumb:

Constituienti g/100g extract de
porumb %
Substanță uscată 46-49,6
Cenusă 8,04-10,43
N total 3,33-3,67
Zahar total (exprimat ca glucoza) 4,00-4,70
Acid lactic 0,74-4,39

Aciditate ( ml. sol NaOH 0,1 N /100 g

extract de porumb ) 11,6-19,3
Fe 0,009-0,02
P 1,5-1,9
Ca 0,02-0,07
Zn 0,05-0,012
K 2,0-2,5
SOַ2 0,02
Sedimente solide 38,4-52,9
Tabel nr. II.4.2.3. Compoziția chimică a extractului de porumb

2.1. Obținerea acidului citric prin sinteză:

Una din sintezele acidului citric constă în transformarea dicloracetonei simetrice, cu acid
cianhidric, în cianhidrina respectivă, saponificarea acesteia în hidroxiacidul halogenat și
condensarea celui din urmă cu cianură de potasiu:

Coala

Proiect de an Co
ala
 O altă sinteză pornește de la esterul metilic al acidului aceton-dicarboxilic(R=CH3):

Acidul citric formează cristale mari, transparente, ușor solubile în apă având o moleculă de
apă de cristalizare (p.t.100ºC). Prin încălzire la 80 ºC pierde apa de cristalizare și are în stare
anhidră, p.t.153ºC.
2.2. Obținerea acidului citric prin biosinteză:
Au fost cercetate tehnologiile de obținere a acidului citric prin biosinteză pe culturi de
Aspergillus niger, Aspergillus clavatus, Aspergillus ventii, Penicillium citrinum, dar aplicațiile
industriale au găsit numai tehnologiile ce folosesc culturi de Aspergillus niger, iar dintre mediile
de cultură studiate, cel mai eficient s a dovedit a fi mediul de cultură pe bază de melasă.
Din punct de vedere tehnologic, procesul de fermentație a acidului citric cu Asp. niger poate fi
realizat în suprafață sau în profunzime. În primul sistem fermentația durează 10-11 zile iar în al
doilea durează 6-7 zile.
Fermentația în suprafața
În acest procedeu, melasa este trimisă în reactor, unde la 40º C se tratează cu ferocianură de
potasiu, după care se sterilizează prin încălzire la 120 º C timp de 30 min, se răcește la 45 º C şi se
adaugă fosfatul de potasiu, sulfatul de zinc, sulfatul de magneziu, sub formă de soluţii sterile.
Mediul de cultură, astfel preparat se trimite în camera de fermentaţie sterilă, construită sub formă
de uscător dulap în care se montează, pe rafturi, tăvi cu înălţimea de 20 cm, în care se introduce
lichid de cultură pe o adâncime de 10-15cm.
Camera de fermentaţie se sterilizează cu aer, iar după introducerea lichidului se ventilează cu
are steril timp de 30 min, iar la sfarsitul perioadei de ventilaţie se face însămânţarea prin curentul
de aer. După însămânţare se opreşte pentru o ora ventilaţia, timp necesar sedimentării inoculului,
iar apoi se reia pentru toată durata fermentaţiei.
La terminarea fermentaţiei biomasa se filtrează, iar soluţia se supune prelucrării pentru
separarea acidului citric cristalin.
Acest tip de fermentație este folosit însă la scara redusă în industrie. Avantajele folosirii
acestuia sunt: efort minim în operații, consumuri energetice minime și construcție simplă a
instalației. Principalul dezavantaj este insă productivitatea mică la care se adaugă dificultatea

Coala

Proiect de an Co
ala
păstrării condițiilor aseptice, cele mai frecvente contaminări fiind date în principal de speciile
Penicillium, Aspergillus și bacterii lactice.
Fermentația în profunzime
Se realizează în fermentatoare cilindrice, verticale echipate cu agitator, serpentină, barbotor
de aer și dispozitive de reglare.
Inocularea și conducerea procesului de fermentație se face ca și la alte procese de biosinteză,
iar durata procesului este de 6-7 zile la pH de 3-4,5 și un debit de aer de 1L aer pentru 1 L mediu
și minut. După terminarea fazei de fermentație și filtrarea miceliului, soluția apoasă se supune
prelucrării pentru separarea acidului citric cristalin.
În procesul de obţinere a acidului citric, ca şi în cel de obţinere a acidului itaconic şi gluconic,
rezultă soluţii apoase şi miceliu. Soluţiile apose pot fi utilizate pot fi utilizate ca medii de cultură
pentru biostimulatori, iar miceliul uscat poate fi utilizat ca adaos la hrana păsărilor, având un
efect stimulator în procesul de creştere.

Se estimează ca aproape 80% din producția mondială de acid citric se obține folosind
fermentația în profunzime. Acest tip de fermentație necesită instalații mai sofisticate și un control
riguros. Pe de o altă parte prezinta și avantaje cum ar fi productivitatea mare costuri de investitie
reduse și randamente ridicate, riscuri de contaminare mici.
2.3. Alegerea variantei optime
În vederea obținerii acidului citric, se alege procedeul discontinuu de fermentație în profunzime
folosind microorganismul Aspergillus niger deoarece mai mult de 90% din acidul citric produs la
nivel mondial este obținut prin fermentație, oferă următoarele avantaje:
-operațiile sunt simple și stabile, instalația este în general mai putin complicată și are nevoie de
un sistem de control mai puțin sofisticat, îndemânarea tehnică cerută nu este atât de înaltă;
-consumul de energie este mic, iar căderile frecvente de curent nu afectează în mod critic
funcționarea instalației.
Procedeul culturii în profunzime constă în cultivarea microorganismelor în fermentatoare de
otel, în care mediul este supus unei aerații și agitări continue.În aceste condiții, procedeul culturii
în profunzime oferă o serie de avantaje, față de cultura în suprafața, printre care: costuri investiții
reduse, flexibilitate ridicată, conversia substratului ridicată, pericol de infectare al culturii redus,
volum bioreactor relativ mare, se obtin culturi omogene, randamente ridicate, puritatea produsului,
ca și activitatea biologică ridicate.

Coala

Proiect de an Co
ala
3. Descrierea procesului tehnologic adoptat
3.1.Elaborarea schemei tehnologice cu descrierea detaliată a procesului tehnologic:
Aer nesteril

Pregătire mediu de cultură

Sterilizare
Sterilizare mediu de aer
cultură
Aspergillus niger
Fermentație

Filtrare Biomasa

CaCl2
Precipitare
Ca(OH)2, 20%

Neutralizare

Filtrare
H2SO4
Acidulare
cărbune

Decolorare și filtrare

Demineralizare

Cristalizare

Filtrare

Uscare

Fig. nr. II.4.1: Schema tehnologică de obținere a acidului citric.

Coala

Proiect de an Co
ala
Nr. Denumirea operației
tehnologice Pierderi, %
Deşeuri,
Parametrii operației Tipul de utilaj şi vase
Pe %
Anuale
ciclu
Pregatirea mediului de t = 40 ºC pH = 7,0 Rezervor,
1. cultura 45 min. Pompă,Dozator
AQUA,Măsurător
vertical cpaj(rezervor cu
agitător vertical)
2. Sterlizarea mediului t = 120-125 ºC Sterlizator
de cultura radiatii X, UV, β
3. Fermentatie t = 36-42 ºC Fermentatoare
24-36 ore cilindrice, verticale
echipate cu agitator,
serpentina, barbotor de
aer si dispozitive de
reglare.
4. Filtrare 1 zi Filtru cu plăci Seitz
Vel Aplan
5. Precipitare t = 100 ºC Rezervor emailat
pH-ul =6,8-7,0
Ca Cl 2

6. Neutralizare t = 100 ºC Pompă,Rezervor

pH-ul =6,8-7,0
Ca Cl 2

7. Filtrare 1 zi, Rezervor cu agitător

t = 95 ºC vertical

8. Acidulare 1 zi, Pompa,

Concentratia 20-25 Rezervor Vello de 2000
% dal.
H2SO4

9. Decolorare si filtrare t = 70 ºC, Rezervor emailat de

densitatea 1,35-1,36 tip Vello de 1000 dal.
g/cm3 Filtru cu plăci.
carbune activ

10. Demineralizare 1 zi Filtru cu plăci,

Rezervor Vello de 2000
dal
11. Cristalizare t = 37ºC cu răcire pînă Pompă,Pasteurizator
la t=3-8 ºC cu plăci,Rezervor Vello
2000 dal
12. Filtrare 1 zi Filtru cu plăci,
Rezervor emailat
pentru a strînge filtrul

Coala

Proiect de an Co
ala
 13. Uscare t = 60-70 ºC Pompa,Rezervor de
umeditatea aerului 40- 2000 dal
50%
14. Păstrarea de control 10 zile Palete,
în depozitarea prod.finit. Padoane.
34 Etichetarea/Garisirea 1 zi Automat de
etichetare
35 Ambalarea. 1 zi Manal sau automat.

36 Expediția 1 zi Electrocalul.

Tehnologia de obținere a acidului citric cuprinde următoarele faze:

 Pregătirea mediului de cultură;
 Fermentația;
 Filtrarea soluțiilor native;
 Separarea și purificarea.
3.2. Argumentarea schemei tehnologice
1. Pregătirea mediului de cultură
In tehnologia obținerii acidului citric, o importanță foarte mare o are procesul de pregătire a
melasei pentru fermentația citrică. În general, melasele rezultate din industria zahărului conțin o
cantitate mare de fier, care inhibă atât creșterea masei celulare, cât și obținerea acidului citric.
Pentru evitarea acestui neajuns melasa se poate prelucra cu agenți chimici, absorbanți, schimbători
de ioni, dar rezultatele cele mai bune s au obținut la prelucrarea cu ferocianură de potasiu, care
permite sedimentarea ionilor de fier și a altor metale grele.
Pentru aceasta, melasa concentrată se încălzește la 40°C, se corectează pH ul la valoarea 7,0,
iar apoi se adaugă ferocianura de potasiu și se fierbe 45 min. După aceasta melasa se răcește și se
diluează cu apă până ce concentrația în zahăr devine 15%.
Pentru a avea un proces normal de creștere a masei celulare și de producere a acidului citric
este necesar ca mediul de cultură să conțină și surse de azot, sulf și microelemente. Sursele de azot
se adaugă sub formă de extract de porumb, iar microelementele se adaugă la prepararea mediului.
Este interesant de remarcat că melasa conține inițial și microelemente, dar o parte din ele se separă
odată cu fierul. Dintre microelemente nu trebuie să lipsească zincul, cadmiul, aluminiul, cuprul și
magneziul.
2. Sterilizarea
Sterilizarea este procesul prin care are loc distrugerea sau îndepărtarea totală a
microorganismelor patogene sau apatogene din substanțe, preparate, spații închise, obiecte.

Coala

Proiect de an Co
ala
 În industria de biosinteză, unde se obțin culturi microbiene pure, precum și în industria
farmaceutică și cea alimentară, procesul de sterilizare este de neînlocuit și poate fi realizat, de
obicei, prin:
1. Metode termice :
 Sterilizare cu aer cald la 140-200º C;
 Sterilizare cu vapori de apă sub presiune la 120-140º C;
 Sterilizare prin încălziri repetate la 70-100º C;

2. Metode fizice:
 Filtrare prin umpluturi fibroase;
 Filtrare prin materiale poroase;
 Filtrare prin membrane;
 Utilizarea rediațiilor UV, IR, raze X, β, γ, etc.
3. Metode chimice:
 Utilizarea agenților chimici: oxid de etilenă, formaldehidă, fenol,
azotiperită, ozon, etc.
4. Metode de preparare pe cale aseptică.

Sterilizarea mediului de cultură

Deși teoretic sterilizarea mediilor de cultură se poate realiză prin metode mecanice (filtrare,
centrifugare, flotatie), termice, cu agenti chimici bactericizi, cu radiații X, β, δ, radiatii UV,
aplicatii practice au găsit numai procedeele termice de sterilizare. Sterilizarea termică prezintă,
însă, și o serie de inconveniente, generate în special, de reacțiile secundare de degradare care au
loc in timpul procesului de sterilizare.
Pentru sterilizarea mediului de cultură pregătit pentru obținerea acidului citric se prezintă
instalația de sterilizare la 120 – 125 ºC (fig.II.4.1.2.), deoarece aceasta prezintă o serie de avantaje
cum ar fi: simplitatea, usurința în exploatare a utilajelor de sterilizare și realizarea gradului de
sterilizare dorit.

Coala

Proiect de an Co
ala
 Fig. II.4.1.2: Instalația de sterilizare a mediului de cultură la 120 – 125 ºC .

Este alcatuită dintr-o coloană de sterilizare (1), menținător (2) și răcitor (3). Coloana de
sterilizare este concepută din două țevi concentrice, prin țeava interioară fiind introdus aburul,
mediul de cultură circulând prin spațiul dintre cele două țevi. Încalzirea mediului se face prin
barbotarea aburului de 5 ata prin intermediul fantelor practicate pe țeava interioară, acesta fiind
dirijat tangențial și uniform cu ajutorul unui șnec montat pe exteriorul țevii. Mediul staționează în
coloană 4 – 6 secunde, după care pătrunde în menținător, unde rămâne 15 – 20 minute pentru
perfectarea procesului de sterilizare.
În final, mediul este răcit într-un schimbător de caldură tip țeavă în țeavă, la 35 – 40ºC,
temperatură cu care este introdus în fermentator.

Din diagrama timp – temperatură (fig.II.4.1.3.), se observă că, în această instalație , contribuția
fazei de încalzire și răcire la performanța procesului de sterilizare este de 5 – 6 %, astfel încât se
poate considera că sterilizarea se realizează aproape în totalitate în faza de menținere.

Coala

Proiect de an Co
ala
 Fig.II.4.1.3. Diagrama timp – temperatură pentru sterilizarea continuă la 120 – 125 ºC

Sterilizarea aerului
Studiind procesul de sterilizare a aerului, Aiba a determinat speciile reprezentative de bacterii
și spori care trebuiesc îndepartate în mod obligatoriu, pentru a putea fi asigurate condițiile unei
fermentații aseptice.
Cu toate că sterilizarea aerului se poate realiza atât prin procedee termice cât și prin filtare,
metoda cea mai utilizată în industrie este filtrarea. Pentru sterilizare prin filtrare se pot folosi
următoarele materiale filtrante:
- fibre de sticlă cu diametru cuprins între 5 și 18 μ;
- nitrat de celuloză, pentru filtrul cu membrană;
- teflon cu o mare rezistență termică (până la 300ºC) și caracter hidrofob, utilizat sub
formă de folii de teflon sau în amestec cu polietilena;
- poliamidă (naylon), caracterizată prin rezistență termică, hidrofobicitate,
elasticitate și durabilitate.
Pentru sterilizarea aerului prin filtrare, în principiu, există trei tipuri de filtre cu aplicabilitate
practică și anume:
- filtrul cu fibră de sticlă (Fig.II.4.1.4.);
- filtre disc cu membrane (filtre absolute);
- filtre tip lumânare.

Coala

Proiect de an Co
ala
 Fig.II.4.1.4. Filtrul cu fibre de sticlă.
(1 – placă perforată; 2 – plasă de sârmă; 3 – garnitură de cauciuc; 4 – material filtrant; 5 -
rama).
Este alcătuit dintr-un strat de material filtrant fixat între două site, susținute de două placi
perforate (diametrul perforațiilor este de 0,7 – 0,8 cm). Filtrul este prevăzut cu manta de încalzire,
care permite uscarea materialului filtrant sterilizat cu abur direct. Acest tip de filtru, indicat pentru
industria de biosinteză, oferă posibilitatea sterilizării unor debite ridicate de aer, realizarea unui
grad avansat de purificare și durată indelungată de funcționare. Dezavantajele filtrului cu fibre
sunt: operații complicate la schimbarea fibrelor de sticlă (durata 2,5 – 3 ore), manipularea
neplacută a fibrelor de sticlă și anularea efectului de sterilizare după umezirea materialului fibros.
Schema de principiu a liniei de purificare și sterilizare a aerului prin filtrare pe material fibros
este redată în figura următoare. Conform acestei scheme, aerul, separat de impurități în filtrul (1),
trece prin compresorul (2), unde este comprimat adiabatic la 3-3,5 at, temperatura crescând la 150
- 160ºC. După racire în (3), aerul este introdus în separatorul de picături (4), filtrul principal cu
material fibros (5) (prima treaptă de sterilizare), filtrul individual cu material fibros (a doua treaptă
de sterilizare, după care pătrunde în fermentator.

Fig. II.4.1.5. Schema de purificare și sterilizare a aerului.

Coala

Proiect de an Co
ala
 Sterilizarea pe material fibros poate fi descrisă printr-un model de curgere prin ocolire
(Fig.II.4.1.6.), fenomen care impune absența totală a umidității din filtru (prezența umidității
transformă curgerea prin ocolire în curgere prin alunecare, anulând total proprietățile filtrante).

Fig.II.4.1.6. Modelul curgerii perpendiculare a aerului pe fibră.

Din aceste motive, răcirea aerului în răcitorul (3) se face până la apariția condensului, iar după
separarea lui, aerul saturat se preîncălzește cu aer fierbinte până când temperatura de ieșire din
filtrul individual (6) depașește cu cel puțin 12 ºC temperatura punctului de rouă. Stabilirea
parametrilor de funcționare ai instalației de sterilizare se face numai în funcție de parametrii
termodinamici ai aerului. Reținerea microorganismelor pe fibrele de sticlă, în procesul de filtrare
a aerului, se realizează ca efect al combinării următoarelor fenomene: impact inerțial, intercepție,
difuzie și atracție electrostatică. Analiza cantitativă a procesului de reținere a particulelor din aer
pe filtre de fibre de sticlă a evidențiat că eficacitatea filtrării depinde de caracteristicile materialului
fibros și de parametrii operației de filtrare.
3. Fermentația
Procesul de creștere a microorganismelor pe medii de cultură, cu scopul de a biosintetiza diverși
produși, poartă denumirea de fermentație.
Fermentația reprezintă etapa fundamentală a proceselor de biosinteză. Ea se realizează
în trei etape:
- fermentația în inoculator - această fermentație dureaza 16 până la 20 de ore;
- fermentația în intermediar – această fermentație durează aproximativ 12 pînă la 16
ore;
- fermentația în regim – are loc în fermentatorul de regim, în care se realizează
aceleași condiții și parametri ca și în inoculator și intermediar.

În primele două faze se consideră că fermentația s-a terminat atunci când conținutul de zahăr
este consumat până la aproximativ 50% din valoarea inițială.

Coala

Proiect de an Co
ala
 În toate fazele fermentației se administrează același debit de aer (1 litru pe minut) sub o intensă
agitare la temperatura de 29 - 32ºC.
În tehnologia obținerii acidului citric, o importanță foarte mare o are procesul de pregătire a
melasei pentru fermentația citrică. În general, melasele rezultate din industria zahărului conțin o
cantitate mare de fier, care inhibă atât creșterea masei celulare, cât și obținerea acidului citric.
Pentru aceasta, melasa concentrată se încălzește la 40°C, se corectează pH ul la valoarea 7,0,
iar apoi se adaugă ferocianura de potasiu și se fierbe 45 min. După aceasta melasa se răcește și se
diluează cu apă până ce concentrația în zahăr devine 15%.
Viteza și randamentul procesului de fermentație cresc cu creșterea cantității de ferocianură, dar
numai până la concentrația de 50-60 mg%, după care scade datorită faptului că ferocianura la
concentrații mari inhibă procesul de creștere a masei celulare și de producere a acidului citric.
Un alt factor care influențează sensibil procesul de fermentație citrice este conținutul de fosfor,
a cărui valoare optimă este 25-30 mg%. Fosforul reglează atât procesul de creștere a masei celulare
cât și procesul de utilizare a zahărului. Melasa conține, de obicei, 3-20mg% fosfor , iar până la
valoarea optimă se adaugă în mediu de cultură fie fosfor monopotasic, fie acid fosforic.
Procesul de fermentație citrică fiind aerob, consumul de aer steril este de 1-1,5L aer pentru
un litru mediu pe minut,iar pH-ul se menține tot timpul între 3 și 4,5. Temperatura procesului de
biosinteză depinde de stadiul de dezvoltare a masei celulare. Astfel, însămânțarea se realizează la
36-42°C, după care temperatura se coboară la 34-36°C și se menține la această valoare timp de
24-36 ore, cât durează dezvoltarea masei microbiene, apoi temperatura se scade la 30-32°C și se
menține la această valoare pe toată durata elaborării acidului citric.
Studiindu se efectul termic al procesului de fermentație s a stabilit că se degajă până la 250
kcal/m3h, iar această valoare se atinge în a 5 a zi de fermentație și corespunde celei mai mari valori
a vitezei de acumulare a acidului citric (fig. II.4.1.7.)

Fig.II.4.1.7. Variația concentrației acidului citric și a efectului termic în procesul de

fermentație.

Coala

Proiect de an Co
ala
 T1-variația efectului termic,kcal/m2∙h; T2-temperatura preluată de agentul de schimb termic; A-
variația concentrației în acid citric, g/ m2∙h; B-viteza specifică de creștere a masei celulare, g/ m2∙h.
Din analiza dinamicii procesului de biosinteză a acidului citric rezultă că acumularea sa începe
după 25-30 ore de fermentație, iar viteza de acumulare atinge în ziua a 5-a și a 6-a valori de 105-
106 g/m3h. De asemenea consumul de zahăr din biomasă este în perfectă concordanță cu
acumularea acidului citric: în perioada de creștere a masei celulare se consumă 10-15%, iar în
perioada de acumulare a produsului 48-50% din cantitatea totală de zahăr din mediu. O utilizare
mai rațională a zahărului se obține în cazul în care conținutul acesatiua în mediu de cultură este
cuprins între 14 și 16%, concentrație ce asigură un conținut de 10-12% acizi organici, în care
acidul citric reprezintă 80-95%.
Procesul de fermentație se realizează prin fermentație în profunzime, în fermentatoare
cilindrice, verticale echipate cu agitator, serpentină, barbotor de aer și dispozitive de reglare.
Inocularea și conducerea procesului de fermentație se face ca și la alte procese de biosinteză,
iar durata procesului este de 6-7 zile la pH de 3-4,5 și un debit de 1 L aer pentru 1 L mediu și
minut.
Filtrarea
Filtrarea reprezintă separarea biomasei rezultate în urma procesului de fermentație de produsul
util. În principiu filtrarea lichidelor de fermentație se utilizează aceleași tehnici ca în industria
chimică, însă în cazul biotehnologiilor apar unele particularități legate de:
- volume ridicate de mediu supus filtrarii;
- prezența microorganismelor care înfundă porii materialului filtrant.
După fermentație și filtrarea miceliului, soluția apoasă se supune prelucrării pentru separarea
acidului citric cristalin. Separarea acidului citric sub formă de cristale se bazează pe proprietatea
unor săruri ale sale (sare de calciu) de a nu se dizolva în apă.
Precipitarea și neutralizarea
Pentru obținerea citratului de calciu se adaugă în soluția filtrată, rezultată de la fermentație
CaCl2, se încălzește la 100ºC și se neutralizează la pH 6,8-7 cu Ca(OH)2, când precipită sărurile
de calciu ale acizilor organici formați (acid citric, succinic, malic) prin biosinteză.
Filtrarea și acidularea
Precipitatul format se filtrează și se spală cu apă fierbinte 95 ºC după care se tratează cu acid
sulfuric pentru eliberarea acidului citric din sarea sa de calciu.
Decolorarea și filtrare
Soluția obținută se tratează cu cărbune activ și se filtrează, iar filtratul se tratează cu ferocianură
de potasiu pentru separarea fierului și a altor metale grele și se filtrează din nou la cald. Se obține

Coala

Proiect de an Co
ala
în acest fel o soluție de acid citric de concentrație 20-25% care se supune unei evaporări la vid, la
temperatura de 70 ºC. Evaporarea se continuă până ce concentrația soluției ajunge la densitatea de
1,35-1,36 g/cm3 după care se trimite la cristalizare.
Cristalizarea și filtrarea
Pentru aceasta soluția se răcește la 37 ºC cu o viteză de 20 ºC pe oră; de la 37 ºC la 27 ºC cu o
viteză de 10 ºC pe oră, de la 27 ºC la 20 ºC cu o viteză de 5 ºC pe oră, iar de la 20 ºC la 8 ºC cu o
viteză de 3 ºC pe oră.
Acidul citric cristalizat se filtrează pe centrifugă, după care se supune procesului de uscare.
Uscarea
Uscarea acidului citric se poate face discontinuu sau continuu la la temperatura de 60-70 ºC,
iar durata uscării variază cu temperatura. Acidul citric monohidrat la temperatura de 20 ºC nu
pierde apa de cristalizare la o umiditate a aerului de 40-50%. Dacă însă umiditatea aerului creşte
la 90% atunci acidul citric absoarbe umiditatea aerului, trecând în soluţie. Acidul citric anhidru se
poate obţine numai prin uscare cu aer a cărui umiditate trebuie să fie sub 50%.

3.3.Mecanismul reacțiilor biochimice

Mecanismul de biosinteză a acidului citric sub influența sistemului enzimatic din miceliul de
Aspergillus niger este prezentat în figura II.4.3.1.
Prezența în biomasă a acidului aconitic, succinic, malic și fumaric demonstrează că acidul citric
se formează ca rezultat al reacțiilor ciclului acizilor di- și tri-carboxilixi. De asemenea, au loc și
reacții secundare de condensare a acizilor cu 2 și 4 atomi de carbon care pot conduce la acid citric.
În procesele de fermentație aerobă a Aspergillus niger în vederea obținerii acidului citric, se
folosesc medii de cultiră pe bază de melasă, la care se adaugă săruri minerale, surse de azot și
stimulatori de biosinteză. Procesul de biosinteză este determinat de compoziția mediului de
cultură, pH, aerație, temperatură și timp.

Fig. nr. II.4.3.1. Ciclul Krebs

Coala

Proiect de an Co
ala
3.4. Cinetica
Procesul de creștere a microorganismelor pe medii de cultură, cu scopul de a biosintetiza diverși
produși, poartă denumirea de fermentație.
Termenul de creștere este adecvat numai pentru microorganismele individuale. La bacterii,
prin creștere se întelege o anumită succesiune de fenomene prin care celula individuală crește în
mărime o anumită perioadă, după care se divide in doi indivizi capabili sa reia acelasi ciclu.
Sub alt aspect, procesul de creștere a microorganismelor reprezintă rezultatul interacțiunii
dintre celula individuală și mediul de cultură. Aplicarea legilor termodinamicii, cineticii și
transferului de masă, impuls și energie demonstrează că mediul de cultură, prin compoziție,
temperatură, presiune și concentrații de substrat limitative, afectează direct creșterea
microorganismelor și performanța elaborării produselor utile.
În practică, este foarte comod să se urmărească ciclul de creștere prin determinarea numărului
de microorganisme sau a acumulării acestora în timp. Dacă se reprezintă grafic creșterea în timp a
numărului de microorganisme se obțin curbele din figura II.4.4.1. alura acestora fiind influențată
de metoda de măsurare utilizată. Curba de creștere a microorganismelor cuprinde mai multe faze
corespunzătoare diferitelor viteze de creștere din ciclu. Astfel, dupa Stell, curba de creștere
cuprinde patru faze, și anume: faza de inoculare sau de adaptare la mediu (de la a la b), faza
creșterii logaritmice a numărului de microorganisme (de la b la c), faza creșterii încetinite (de la c
la d) și faza de descreștere a numărului de microorganisme (de la d le e). Dupa Monod, curba de
creștere cuprinde următoarele faze: faza lag sau faza creșterii staționare (1), faza de creștere
accelerată (2), faza de creștere logaritmică sau faza exponentială (3), faza de retardare (4), faza
stationară (5), faza distrucției accelerate a microorganismelor (6) și faza distrucției logaritmice.

Fig. II.4.4.1. Curba de creștere a microorganismelor

Studiul mecanismului reacțiilor enzimatice, a proceselor metabolice și a vitezei de transformare

a substratului în produs se face prin metoda cinetică. Această metodă reprezintă singura posibilitate
de studiu a proceselor enzimatice, deoarece numărul enzimelor pure separate separate până în
prezent este relativ redus

Coala

Proiect de an Co
ala
 Enzimele sunt macromolecule organice cu structură proteică care catalizează procesele
biochimice. Din punct de vedere structural, enzimele sunt compuși de natură heteroproteică cu
sensibilitate deosebită la toți factorii care afectează proteinele. Activitatea enzimelor este
influențată de temperatură, pH, presiune osmotică, concentrația substratului, concentrația
produșilor rezultați, etc. Activitatea enzimelor este inhibată de anumiți agenți specifici, printre
care: sulfamide, antibiotice, narcotice, coloranți, apă oxigenată, dioxid de carbon,etc.
Substanța asupra căreia se exercită acțiunea enzimelor se numește substrat. Prezența enzimelor
permite transformarea substratului la temperatura normală a materiei vii, oferind, în acest fel,
energia necesară desfășurării procesului de biosinteză.
Funcția esențială a enzimelor constă în reducerea considerabilă a barierelor de potențial ale
reacțiilor de transformare a substratului, facilitând astfel deplasarea echilibrului spre formarea de
produs.
Michaelis și Menten dezvoltă modelul cinetic al vitezei de formare a produsului în funcție de
concentrația substratului și a enzimei.

dCp V Cs (1)
v= =
d Km + Cs

Această ecuație este denumită ecuația Michaelis-Menten și descrie viteza de formare a

produsului într-un proces enzimatic, reprezentând modelul ideal pentru viteza proceselor
enzimatice în regim staționar, lipsite de procese secundare de inhibiție.
Din reprezentarea grafică a ecuației (1) (figura II.4.4.2.) se observă că Km este acea valoare a
concentrației substratului Cs pentru care reacția pornește cu jumătate din viteza maximă.

Fig. II.4.4.2. Reprezentarea grafică a ecuației Michaelis-Menten

Coala

Proiect de an Co
ala
 Deoarece valoarea maximă a vitezei de reacție este limita asimptotei la curbă, ea nu poate fi
determinată cu exactitate. Pentru determinarea constantei Km și a vitezei maxime V, se utilizează
metoda Lineweaver-Burk care folosește inversul ecuației Michaelis-Menten:

1 Km . 1 1
= +
v V Cs V
(2)

Prin reprezentarea grafică a ecuației (2) în coordonatele 1/v si 1/Cs se obține diagrama
Lineweaver-Burk(figura II.4.4.3.), ce permite determinarea constantelor V și Km în funcție de
variația concentrației substratului și de valorile experimentale ale vitezei de formare a produsului.

Fig. II.4.4.3. Reprezentarea grafică a ecuației Lineweaver-Burk

Cinetica proceselor de biosinteză poate fi studiată și sub aspectul creșterii masei celulare funcție
de concentrația substratului. Astfel Monod, a stabilit următoarea ecuație:
dC X CS
 max   CX (3)
d K S  CS

Ecuatia Monod este valabilă numai în cazul în care creșterea este limitată la un singur substrat,
ceea ce în condiții industriale se intamplă foarte rar. Pentru culturile industriale discontinue Monod
a definit o constantă caracteristică Y denumită cosntantă de exploatare sau de creștere:

dCx dCs (4)

=Y
d d

Coala

Proiect de an Co
ala
 3.5.Termodinamica
Procesul de fermentație se incadrează din punct de vedere termodinamic în categoria sistemelor
termodinamice deschise, sisteme specifice organismelor vii, caracterizate prin schimb de energie
și de materie cu mediul inconjurator, pe care il transformă. Sistemelor deschise le este specific
faptul că ele nu sunt în echilibru cu mediul lor. Organismele vii se află, de obicei, într-o stare
staționară care reprezintă condiția de bază a sistemelor deschise, și în care viteza transferului de
materie și energie din mediu în sistem este compensată total de viteza transferului de materie și
energie din afara lui.
Sistemele deschise aflate în stare staționară pot efectua un lucru deoarece sunt departe de
condiția stării de echilibru. În starea staționară, viteza de producere a entropiei are o valoare
minima, iar sistemul operează cu maximum de eficiența în condițiile date. Semnificația acestei
relații a fost discutată pertinent, punându-se în evidență faptul că viața este o continuă luptă
împotriva tendinței de a produce entropie. Sinteza unor molecule mari, bogate în informații,
formarea structurilor intracelulare, creșterea biomasei sunt puternice forțe antientropice. Însă,
organismele vii, fiind obligate să se supună principiului al doilea al termodinamicii, și anume să
producă entropie, au ales calea de a produce entropie cu viteza minimă, menținându-se astfel în
stare staționară, stare în care reacțiile din celulele vii decurg cu o viteză foarte mare. Ca urmare,
studiul entalpiei capătă o importanță deosebită.
Sursa de energie a sistemelor termodinamice deschise o constituie hidrații de carbon, lipidele,
alcoolii, proteinele, etc, care prin combustie chimică eliberează o mare cantitate de energie. O parte
din această energie se elimină din sistem, iar o parte este inmagazinată de sistem în compuși
organici macroenergetici, dintre care se remarcă acidul adenozintrifosforic (ATP), compus care
asigură practic, rezerva energetică a celulei . Din structura ATP-ului prezentată în figura II.4.5.1.
rezultă că legăturile dintre grupările fosfat adiacente din ATP si ADP sunt legături de tip anhidridă,
notate cu ~ , în timp ce legătura dintre acidul fosforic și riboza din AMP este o legătura esterică,
notată cu linie dreaptă. În acest context trebuie subliniat faptul că energia liberă standard de
hidroliză a legăturilor tip anhidridă este mult mai mare comparativ cu cea a legăturilor esterice.

Fig. II.4.5.1. Structura ATP- ului

Coala

Proiect de an Co
ala
 Prin reunirea acestor observații, s-a postulat că ATP-ul funcționează ciclic ca transportor de
energie chimică de la reacțiile de ardere, care furnizează energie chimică, la diferitele procese
celulare care necesită un consum energetic (fig. II.4.5.2.).

Fig. II.4.5.2.Ciclul ATP-ADP și modalitățile de utilizare a energiei eliberate de ATP.

În concluzie, o analiză termodinamică pertinentă a reacțiilor metabolice impune cunoașterea
concentrațiilor intracelulare reale ale metaboliților, precum și vitezele lor de formare și utilizare.
În acest sens, se poate sublinia că viteza de formare a ATP-ului în celule este determinată de viteza
de utilizare a ATP-ului în cadrul unei stări staționare dinamice.
Cunoscându-se numărul de molecule de ATP sintetizate, funcție de cantitatea de hidrați de
carbon consumată, se poate determina, suficient de exact, performanța procesului de biosinteză.

Coala

Proiect de an Co
ala
 4.Managementul calitații
Managementul calitații reprezinta ansamblul activitaților generale de management care
determină politica în domeniul calitații, obiectivele şi responsabilitățile pe care le implementeaza.
În cadrul sistemului calității prin mijloace cum ar fi: controlul calității, asigurarea calității și
îmbunătățirea calității. Deci, managementul calității reprezintă un complex de activitați care sunt
coordonate pentru a orienta și controla о organizație în ceea ce privește calitatea. Calitatea reprezintă
ansamblul de proprietăți și caracteristici ale unui produs sau serviciu care li conferă acestuia
aptitudinea de a satisface necesitațile clientului.
Obiectivul calității îl reprezintă asigurarea competitivității întreprinderii prin satisfacerea
clientului, avînd ca bază îmbunătățirea continua cu participarea întregului personal. Planificarea
calității este о parte a managementului calității concentrata pe stabilirea obiectivelor calitatii care
specifica procesele. Planificarea calității este о parte a managementului calității concentrate pe
stabilirea obiectivelor calității și care specifică procesele operaționale și resursele aferente necesare
pentru a îndeplini obiectivele calității.. Într-o întreprindere industrială funcțiile managementului
calității totale sunt următoarele:
Planificarea calității;
 Organizarea activitatii referitoare la calitate;
 Selectia si instruirea personalului;
 Monitorizarea calitatii in procesul de fabricatie;
 Controlul calitatii.
Acest fapt va duce la sporirea prestigiului întreprinderii atât pe plan intern cât şi extern, la creşterea
volumului vânzărilor, creşterea profitului, şi ca rezultat, sporirea bunăstării angajaţilor
întreprinderii.
Întreprinderea va stabili obiective concrete referitor la calitatea şi inofensivitatea produselor, atât
pentru întreaga întreprindere, cât şi pentru fiecare departament şi secţie, care vor reieşi din
următoarele direcţii strategice:
 orientarea către consumator;
 creşterea vânzărilor şi a nivelului de profitabilitate;
 lărgirea pieţelor de desfacere;
 optimizarea gamei de produse;
 îmbunătăţirea continuă a proceselor şi a calităţii produselor;
 asigurarea inofensivităţii produselor fabricate;
 îmbunătăţirea condiţiilor de muncă pentru angajaţi.

Coala

Proiect de an Co
ala
 Pentru atingerea obiectivelor propuse conducerea întreprinderii solicită ca toţi angajaţii să
depună eforturi maxime şi să vină cu sugestii şi idei de îmbunătăţire a sistemului actual al calitătii.
Standardul SR EN ISO 9000:2006 defineşte calitatea ca fiind măsura în care un ansamblu de
caracteristici intrinseci îndeplineşte cerinţele.
Intrinsec face referire la o ceva cu caracter permanent. Termenul cerinţă este definit de acelaşi
standard ca fiind expresii ale nevoilor sau aşteptărilor, în general implicite sau obligatorii, stipulate
într-un document. Reprezintă de fapt un criteriu faţă de care se apreciază conformitatea sau
neconformitatea unei anumite caracteristici. Cerinţele pentru calitate se referă, în egală măsură, la
cerinţele pieţei, cele contractuale, cerinţele interne ale organizaţiei şi cerinţele societăţii.
Entitate reprezinta o activitate sau un proces, un produs, organizatie, sistem, persoana sau o
combinatie a acestora.
Produsul este rezultatul unor activitati sau procese.
Produsele pot fi materiale, imateriale sau o combinatie a acestora.
Exista patru categorii de produse:
• hardware (componente, subansamble etc);
• software (programe, proceduri, informatii, date etc);
• materiale procesate;
• servicii (transport, asigurare, bancare etc).
Serviciul este rezultatul activitatilor desfasurate la interfata furnizor/client si ale activitatilor
interne ale furnizorului pentru satisfacerea cerintelor clientului.
In situatii contractuale, in standarde sau in cazul domeniului reglementat (de ex., domeniul
protectiei mediului, protectiei consumatorului, domeniul securitatii nucleare etc), necesitatile sunt
specificate (exprimate). In alte situatii, necesitatile implicite trebuie identificate si definite.
Caracteristicile (de calitate) reprezinta proprietatile remarcabile ale unui produs, cele care îl
definesc suficient, reprezentative pentru el.
Caracteristicile de calitate sunt trecute in specificatii: standarde, carti tehnice, contracte, etc.
Deci proprietatile si caracteristicile unui produs sunt identice in esenta lor. Diferentierile sunt
impuse de nivelul relevantei in definirea calitatii.
Caracteristicile se selecteaza din randul proprietatilor, urmarind satisfacerea urmatoarelor
cerinte:
- sa defineasca cu suficienta exactitate insusiri ale produsului;
- sa fie cuantificabile sau masurabile;
- sa fie consacrate terminologic.

Coala

Proiect de an Co
ala
 In faza de produs realizat pentru vanzare, acesta trebuie sa prezinte caracteristici care satisfac
conditia conformitatii.
In faza de comercializare, pe langa acestea, produsul trebuie sa prezinte si caracteristici
specifice acestei faze, menita sa asigure vandabilitatea sa.
4.1. Standartizarea și certificarea.
În Legea nr. 355/2002 şi standardul metodologic de vocabular SR EN 45 020:2004, sunt
definiţi următorii termeni:
Standard – document, stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care
furnizează, pentru utilizări comune şi repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru
activităţi sau rezultatele lor, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat.
Standardizarea - activitatea specifica prin care sunt stabilite, pentru probleme reale sau
potenţiale, prevederi destinate unei utilizări comune şi repetate, urmărind obţinerea unui grad
optim de ordine într-un context dat. Documentele rezultate se numesc standarde.
Standard european armonizat – standard elaborat în baza unui mandat al Comisiei Europene şi
adoptat de o oraganizaţie europeană de standardizare, care conferă prezumţia de conformitate cu
cerinţele esenţiale dintr-o reglementare tehnică.
Reglementare – document care conţine reguli cu caracter obligatoriu şi care este adoptat de
către o autoritate.
Reglementare tehnică – reglementare care prevede condiţii tehnice fie în mod direct prin
referire la un standard, specificaţie tehnică, cod de bună practică sau preia integral conţinul
acestora.
Specificaţie tehnică – document care prescrie condiţiile tehnice pe care trebuie să le
îndeplinească un produs, serviciu, proces.
Obiectivele standardizarii
1. Rationalizarea economica prin:
- tipizare - stabilirea de game rationale de tipuri si dimensiuni ale produselor;
- unificare - strans legata de tipizare pentru a asigura interschimbabilitatea;
- modulare - folosirea de componente unificate constructiv (module) care pot fi combinate in
mai multe variante, rezultand produse adecvate unor cerinte cat mai diverse.
Modularea este des intalnita la mobila, produse electronice s.a. Efectul rationalizarii este
cresterea eficientei economice.
2.Asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor si serviciilor, in corelatie cu protecţia
consumatorului, a mediului.
In standarde se precizeaza:

Coala

Proiect de an Co
ala
 - nivelul minim/optim al caracteristicilor de calitate;
- metode de analiza;
- modalitati de efectuare a receptiei calitative a loturilor;
- conditii de ambalare, transport, depozitare etc. prin a caror respectare se asigura
premizele realizarii acestui obiectiv.
Prin limitarea stricta in standarde a nocivitatii unor produse sau procese (ex. pesticide in
alimente, noxe emanate in atmosfera, in apele reziduale), se asigura protectia consumatorului si a
mediului ambiant.
3. Facilitarea schimbului de marfuri si de informatii tehnico-stiintifice
Prin terminologie, simbolizari, codificari etc., standardizarea contribuie la stabilirea unui
limbaj comun intre partile contractante, facilitand schimburile comerciale pe pietele nationale,
regionale si internationale.
Prin unificarea terminologiei, a metodelor de control a calitatii etc., sunt evitate eventuale
litigii, posibile in conditiile inexistentei unor asemenea sisteme unitare de referinta.
Obiectivele majore care trebuie urmărite în obţinerea oricărui produs alimentar sunt siguranţa
şi calitatea. Ele pot fi realizate prin implementarea sistemului HACCP alături de un sistem general
de management a calităţii (ISO 9000 sau TQM). În acest caz, este necesară clarificarea relaţiei
dintre sisteme.
SR EN ISO 9001:2006 (standard care a înlocuit standardele SR EN ISO 9001:1995, SR EN
ISO 9002:1995 şi SR EN ISO 9003:1995) propune un sistem de management a calităţii, ce constă
în prevenirea şi detectarea oricărei neconformităţi cu specificaţiile. Acest sistem ar putea permite
fabricarea de produse periculoase pentru consum, dacă specificaţiile produsului nu respectă
criteriul inocuităţii. Organizaţiile din industria alimentară pot fi stimulate în sensul certificării
activităţii conform ISO 22 000:2005 de motivaţii interne şi/sau presiuni externe.
Obiectivul certificarii este de a garanta, prin intermediul unui organism test, (independent de
producator si beneficiar), conformitatea unui produs/serviciu cu un referential prestabilit.
Certificarea reprezinta procedura si activitatea desfasurata de un organism autorizat pentru
determinarea, verificarea si atestarea scrisa a calitatii produselor sau proceselor in concordanta cu
obiectivele stabilite (definiţie EOQ).
Definiţia conform Standardului EN 45011: certificarea conformitatii reprezintă acţiunea unei
terţe parti care dovedeste existenta increderii ca un produs, proces sau serviciu este in conformitate
cu un standard sau un alt document de referinta.

Coala

Proiect de an Co
ala
 Definitie conform standardului EN 45001: acreditarea laboratoarelor de incercari este o
procedura prin care un organism cu autoritate da recunoastere oficiala ca un laborator de incercari
este competent sa desfasoare sarcini specific.

Coala

Proiect de an Co
ala
 5. CALCULELE PRODUSELOR SI MATERIALELOR AUXILIARE
Calculul efectului termic total al procesului biochimic:
Q1 =Vu  RQ , în care:

Q1= efectul termic al procesului biochimic;

Vu= volumul util al lichidului de fermentație;
RQ= viteza de degajare a căldurii.

RQ  5 105  RO2
RO2  28 mmoli/l·h

28
RQ  5 105  RO2  5 105   3888,889 W/m3
3600
Q 1 = Vu · R Q = 47,6489 · 3888,889 = 185301,63 W

Bilanțul de materiale

Operație Randamente
Filtrare 80%
Precipitare și neutralizare 90%
Filtrare 90%
Acidulare 100%
Decolorare si filtrare 85%
Demineralizare și concentrare 100%
Cristalizare 90%
Filtrare 90%
Uscare 98%

Calcule preliminare:
Productia=50 t/an=50000kg/an
FAT=330 zile
FAT  24 7920
ns    47,14  48 șarje
ts 168
ts=tf+taux=156+12=168 ore
FAT – fond anual de timp, ts – durata unei șarje, tf – durata fermentației , taux – timpi auxiliari
(10 – 15 ore).
Productia pe șarja,
𝑃𝑎𝑛 50000
𝑃𝑠 = = 1041,6 kg/șarjă
𝑛𝑠 48

Producția în fermentator, Pf:

𝑃 1041,6666
𝑃𝑓 ɳ 𝑠 = 0,43722504= 2382,4495 kg/șarjă
𝑔

Coala

Proiect de an Co
ala
 Productivitatea microorganismului,P:

P=50 kg/m3

Volumul util, Vu:

P 2382,4495
Vu Pf = = 47,6489 m3
50

Masa lichidului de fermentatie, M:

M   Vu
ρ – densitatea apei la temperatura din fermentator.

30ºC……………996 kg/m3
40ºC……………992 kg/m3

996  992
32 C 
   32  30   996  995, 2kg / m3
30  40

M   Vu = 995,2 ⸱ 47,6489 = 47420,1852 kg

1. Pregătirea mediului de cultură:

3% zahăr,melasă cu concentrația în zahar 15%

0,3% fosfat monopotasic
4% extract de porumb
0,1% CaCO3
0,1% ZnSO4
0,3% MgSO4

Diferența până la 100% este apă.

Melasă:
100 kg Mdc………...............3 kg zahăr
47420,1852 kg Mdc............... x
47420,1852 ∙3
𝑥= = 1422,6055 kg/șarjă zahăr
100

100 kg melasă………………15 kg zahăr

y……………………………..1422,6055 kg/șarjă zahăr
1422,6055 ∙100
𝑦= = 9484,0366 kg/șarjă melasă
15
Melasa: 20% din masa mediului de cultură.

Coala

Proiect de an Co
ala
Extract de porumb:

100 kg Mdc……….................4g extract de porumb

47420,1852 kg Mdc................ x1
47420,1852 ∙4
𝑥1 = = 1896,8074 kg/șarjă extract de porumb
100

Fosfat monopotasic:

100 kg Mdc……….......................0,3 kg KH2PO4

47420,1852 kg Mdc...................... x2
47420,1852 ∙0,3
𝑥2 = = 142,2605 kg/șarjă KH2PO4
100

Carbonat de calciu:

100 kg Mdc………......................0,1 kg CaCO3

47420,1852 kg Mdc………......... x3
47420,1852 ∙0,1
𝑥3 = = 47,420 kg/șarjă CaCO3
100

Sulfat de zinc:

100 kg Mdc....................………0,1 kg ZnSO4

47420,1852 kg Mdc …….......... x4
47420,1852 ∙0,1
𝑥4 = = 47,420 kg/șarjă ZnSO4
100

Sulfat de magneziu:

100 kg Mdc...................………0,3 MgSO4

47420,1852 kg Mdc ……......... x5
47420,1852 ∙0,3
𝑥5 = = 142,2605 kg/șarjă MgSO4
100

Apă:

100 kg Mdc...................………75,2 kg apă

47420,1852 kg Mdc ………...... z
47420,1852 ∙75,2
𝑧= = 35659,9792 kg/șarjă apă
100

Coala

Proiect de an Co
ala
 Nr. Mărimi intrate % Kg/șarjă Mărimi ieșite % Kg/șarjă
1 Melasă 20 9484,0366 Melasă 20 9484,0366
2 Extract de porumb 4 1896,8074 Extract de porumb 4 1896,8074
3 KH2PO4 0,3 142,2605 KH2PO4 0,3 142,2605
4 CaCO3 0,1 47,4205 CaCO3 0,1 47,4205
5 ZnSO4 0,1 47,4205 ZnSO4 0,1 47,4205
6 Mg SO4 0,3 142,2605 Mg SO4 0,3 142,2605
7 Apa 75,2 35659,9792 Apa 75,2 35659,9792
Total 100 47420,1852 Total 100 47420,1852

Deoarece în procesul de sterilizare o parte din componenții mediului de cultură se degradează

următorii compuși se iau în exces de 10%: melasă, extract de porumb.

Melasă: 9484,0366 ⸱ 1,1 = 10432,440 kg/șarjă (22%)

Extract de porumb: 1896,8074 ⸱ 1,1 = 2086,4881 kg/șarjă (4,4%)

Redeterminarea cantității de apă necesară:

100 kg Mdc...................………72,8 kg apă

47420,1852 kg………..............w
47420,1852 ∙72,8
𝑤= = 34521,8951 kg/șarjă apă
100

Nr. Mărimi % Kg/șarjă Mărimi % Kg/șarjă

intrate ieșite
1 Melasă 22 10432,440 Melasă 22 10432,440
2 Extract de 4,4 2086,4881 Extract de 4,4 2086,4881
porumb porumb
3 KH2PO4 0,3 142,2605 KH2PO4 0,3 142,2605
4 CaCO3 0,1 47,4205 CaCO3 0,1 47,4205
5 ZnSO4 0,1 47,4205 ZnSO4 0,1 47,4205
6 Mg SO4 0,3 142,2605 Mg SO4 0,3 142,2605
7 Apa 72,8 34521,8951 Apa 72,8 34521,8951
Total 100 47420,1852 Total 100 47420,1852

2. Sterilizarea mediului de cultură:

Nr. Mărimi intrate % Kg/șarjă Mărimi ieșite % Kg/șarjă

1 Melasă 22 10432,440 Melasă 22 10432,440
2 Extract de porumb 4,4 2086,4881 Extract de porumb 4,4 2086,4881
3 KH2PO4 0,3 142,2605 KH2PO4 0,3 142,2605
4 CaCO3 0,1 47,4205 CaCO3 0,1 47,4205
5 ZnSO4 0,1 47,4205 ZnSO4 0,1 47,4205
6 Mg SO4 0,3 142,2605 Mg SO4 0,3 142,2605
7 Apă 72,8 34521,8951 Apa și compuși de 72,8 34521,8951
degradare
Total 100 47420,1852 Total 100 47420,1852

Coala

Proiect de an Co
ala
3. Fermentație:

a) Necesarul de aer : 1L aer/1L Mdc ∙ min

10-3 m3 Mdc..……………................... 10-3 m3aer

47,6489 m3 Mdc....................................x m3aer
x = 47,6489 m3/șarjă aer
1 min ................................................... 47,6489 m3 aer
9360 min ...............................................Vaer m3
Vaer = 445993,704 m3/șarjă aer
𝑀
ρ = 𝑉𝑎𝑒𝑟
𝑎𝑒𝑟
𝑇0 𝑝 273 1,1
ρaer = ρ0∙ ∙ 𝑝 = 1,293 ∙ 305 ∙ = 1,2731
𝑇 0 1

Maer = 1,2731∙ 445993,704 = 567794,5845 Kg/șarjă aer

b) Biomasa

Concentrația biomasei în proces CX = 20 g s.u. / L Mdc

Celulele vii: 20 % s.u. , 80 % apă.

100 g celule ............................................... 20 g s.u.

x = 100 g celule .......................................... 20 g s.u.

10-3 m3 Mdc.................................... 100 g celule

47,6489 m3 Mdc...............................cx g celule
cx = 476489 g celule = 4764,89 Kg celule/șarjă biomasă

c) Apa evaporate

1 Kg aer ………………………....… 0,01 Kg apă

567794,5845 Kg aer …….................y Kg/șarjă apă evaporată
y = 5677,9458 Kg/șarjă apă evaporată.

Minocul = 0,1∙ MMdc

Minocul= 4742,01852 Kg/șarjă inocul

Mmediu = 0,9∙MMdc

Mmediu = 42678,1666 Kg/șarjă mediu

MLdf = Minocul + Mmediu- Mapa evap - Mbiomasa

MLdf= 4742,01852 + 42678,1666 – 5677,9458 – 47,6489 = 41694,5904 Kg/șarjă Ldf

Coala

Proiect de an Co
ala
 Nr. Mărimi intrate Kg/șarjă Mărimi ieșite Kg/șarjă
crt.

1 Mediu de cultură 42678,1666 Lichid de fermentație 41694,5904

(Acid citric) (2382,4495)
2 Inocul 4742,01852 Biomasă 4764,89
3 Aer 567794,5845 Aer 567794,5845
Apă evaporată 5677,9458

Total 615214,7696 Total 615214,7696

4. Filtrare

  80%
Precipitatul reține 20% din lichidul de fementație

𝑀𝑝𝑝 = 𝑀𝑏𝑖𝑜𝑚𝑎𝑠𝑎 + 0,2 ∙ 𝑀𝑝𝑝

𝑀𝑏𝑖𝑜𝑚𝑎𝑠𝑎 4764,89
𝑀𝑝𝑝 = = = 5956,1125 kg/sarja
0,8 0,8

𝑀𝑓𝑖𝑙𝑡𝑟𝑎𝑡 = 𝑀𝑖𝑑𝑓 − 0,2 ∙ 𝑀𝑝𝑝 = 41694,5904 – 0,2 ⸱ 5956,1125 = 40503,3679 kg/sarja

𝑎 = 𝑃𝑓 ∙ 0,8= 2382,4495 ⸱ 0,8 = 1905,9596 kg/sarja

Nr. Mărimi Kg/șarjă Mărimi Kg/șarjă

crt. intrate ieșite
1 Lichid de 41694,5904 Precipitat 5956,1125
fermentație (2382,4495)
(Acid citric)

Filtrat 40503,3679
2 Biomasă 4764,89 (Acid (1905,9596)
citric)
Total 46459,4804 Total 46459,4804

Coala

Proiect de an Co
ala
5. Precipitare și neutralizare
a x y′ z′
2C6H8O7 + 3Ca(OH)2 → (C6H5O7)2Ca3 + 6H2O
2∙192 3∙74 498 6∙18

a = Pf ∙ 0,8 =2382,4495∙ 0,8

a= 1905,9596

x = 1101,8828 Kg/șarjă Ca(OH)2

y’ = 2471,7911 Kg/șarjă citrat de Ca

z’ = 536,051 Kg/șarjă apă
y = y’ ∙ 0,9 = 2224,6119 Kg/șarjă
z = z’ ∙ 0,9 = 482,445 Kg/șarjă

Ca(OH)2, conc = 20 %, 5 % exces

MCa(OH)2, exces = 0,05 ∙ 𝑥 = 55,0941 Kg/șarjă
MCa(OH)2, nereact= 0,1 ∙ 𝑥 = 110,1882 Kg/șarjă

Macid citric p=0,9∙ 𝑎 = 1715,3636 kg/șarjă

𝑚𝑑
C= ∙ 100
𝑚𝑠

md = 1,05 ∙ 𝑥 = 1156,769 Kg/șarjă

ms = 5360,5012 Kg/șarjă

Mapa din Ca(OH)2 = ms –md =5360,5012 − 1156,769 = 4203,7322 Kg/șarjă

Mape rezid = Mfiltrat – Macid citric p+z + MCa(OH)2, exces + MCa(OH)2, nereact+ Mapa din Ca(OH)2 =

= 40503,3679-1715,3636+482,445+55,0941+110,1882+4203,7322 = 43639,463 Kg/șarjă

Nr. Mărimi intrate Kg/șarjă Mărimi ieșite Kg/șarjă

crt.
1 Filtrat 40503,3679 Ape reziduale 43639,463
(A.C) (a=1715,3638)
2 Ca(OH)2, 20% 5360,5012 Citrat de Ca 2224,6119
(A.C) (b=0,9∙ 𝑎 =
1715,3636)
3 Total 45863,868 Total 45869,868

6. Filtrare

η = 90 %
Precipitatul retine 20 % umiditate

Mpp = Mcitrat + 0,2Mpp

Coala

Proiect de an Co
ala
 𝑀𝑐𝑖𝑡𝑟𝑎𝑡 2224,6119
Mpp = = = 2780,7648 Kg/șarjă (x)
0,8 0,8
Datorită randamentului, Mpp = 0,9* x = 2502,6883 Kg/șarjă

Mcitrat pierdut = 0,1 Mcitrat = 222,4611 Kg/șarjă

Mfiltrat= Mape reziduale – 0,2 Mpp + Mcitrat p
Mfiltrat= 43639,463– 0,2∙2502,6883 + 222,4611 = 38411,6253 Kg/șarjă

Nr. Mărimi intrate Kg/șarjă Mărimi ieșite Kg/șarjă

crt.
1 Ape reziduale 43639,463 Precipitat 2502,6883
(A.C) (c=0,9∙b=1543,8272)
2 Citrat precipitat (A.C) 2224,6119 Filtrat 38411,6253
(b=1715,3636)
3 Total 45864,074 Total 40914,3136
7. Acidulare

c= 1543,8272 x y z
(C6H5O7)2Ca3 + 3H2SO4→ 2C6H8O7 + 3CaSO4
498 3∙98 2∙192 3∙136

x = 911,416 Kg/șarjă
y = 1190,4208 Kg/șarjă
z = 1264,822 Kg/șarjă

H2SO4, c=20 %, exces 5 %

MH2SO4, exces= 0,05∙ x = 45,57 Kg/șarjă

md = 1,05 ∙x = 956,9868 Kg/șarjă

956,9868 ∙100
ms = = 4784,934 Kg/șarjă
20

Mapa din H2SO2 = ms –md = 3827,9472 Kg/șarjă

Msol acide= Mapa din H2SO2 + MH2SO4, exces +y+ M umid. pp =

=3827,9472 + 45,57 +1190,4208+958,8611= 6022,7991 Kg/șarjă

Mumid. pp = M pp - c =2502,6883 -1543,8272= 958,8611 kg/șarjă

Nr. Mărimi intrate Kg/șarjă Mărimi ieșite Kg/șarjă

crt.
1 Precipitat 2502,6883 Solutie acidă 6022,7991
(A.C.) (c=1543,8272) (A.C) (d=c=1543,8272)
2 Sol H2SO4 4784,934 CaSO4 1264,822
Total 7287,6223 Total 7287,6211

Coala

Proiect de an Co
ala
8. Decolorare și filtrare

η=85 %
Masa carbunelui activ reprezintă 20 % din masa soluției acide.

Mcarb activ = 0,2*Msol acida = 1204,5598 Kg/șarjă

𝑀𝐶𝑎𝑆𝑂4 +0,15𝑀𝑠𝑜𝑙 𝑎𝑐𝑖𝑑𝑎 + 𝑀𝑐𝑎𝑟𝑏.𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣 1264,822 +0,15∙6022,7991+1204,5598

Mpp = =
0,8 0,8
= 3372,8016 Kg/șarjă

Mfiltrat = Msol acida – 0,15Msol acida – 0,2 Mpp =6022,7991-903,4198-674,560 =

= 4444,8193 Kg/șarjă

Nr. Mărimi intrate Kg/șarjă Mărimi ieșite Kg/șarjă

crt.
1 Solutii acide 6022,7991 Precipitat 3794,4034
(A.C) (d=1543,8272)
2 CaSO4 1264,822 Filtrat 4444,8193
(A.C) (e=0,85∙d=1312,2531)
3 Cărbune active 1204,5598
Total 8492,1809 Total 8239,2227

9. Cristalizare

η= 90 %

Mape rezid = Mfiltrat- Macid citric

Macid citric =0,9∙ e = 0,9∙1312,2531=1181,0277 Kg/șarjă

Mape rezid = 4444,8193– 1181,0277 = 3263,7916 Kg/șarjă

Nr. Mărimi intrate Kg/șarjă Mărimi ieșite Kg/șarjă

crt.
1 Filtrat 4444,8193 A.C cristalizat 1181,0277
(A.C.) (e =1181,028)
2 Ape reziduale 3263,7916
Total 4444,8193 Total 4444,8193

Coala

Proiect de an Co
ala
10. Filtrare

η=90 %

Precipitatul reține 10% din umiditate.

0,9𝑓
Mpp = =𝑓=𝑔
0,9

Mfiltrat= Mape rezid= 3263,7916 kg/șarjă

Nr. Mărimi intrate Kg/șarjă Mărimi iesite Kg/șarjă

crt.
1 Acid citric 1181,0277 Precipitat 1181,0277 (g)
(f) (A.C) (h=0,9∙f=1062,9249)
2 Ape reziduale 3263,7916 Filtrat 3263,7916
Total 4444,8193 Total 4444,8193

11. Uscare

η = 98 %
Mapa evap = 0,1 g + 0,02 h =0,1∙1181,0277 +0,02∙1062,9249= 139,3611 Kg/șarjă

Macid citric = 0,98∙ h = 0,98 ∙ 1062,9249 = 1041,6664 Kg/șarjă

Nr. Mărimi intrate Kg/șarjă Mărimi iesite Kg/șarjă

crt.
1 Precipitat 1181,0277 Acid citric 1041,6664

2 Apa evaporată 139,3611

Total 1181,0277 Total 1181,0275

Coala

Proiect de an Co
ala
6.Dimensionare utilaj de fermentație
6.1.Alegerea materialului de construcție și probleme de coroziune
Utilajul proiectat va fi utilizat pentru biosinteza acidului citric.
Materialele utilizate pentru construcția recipientelor sub presiune trebuie sa îndeplinească
următoarele condiții:
1. Condiții tehnice: rezistență mecanică, rezistență la coroziune;
2. Condiții tehnologice: deformabilitatea, sudabilitatea;
3. Condiții economice: materialul să nu fie scump sau deficitar.

Criteriile care trebuie avute în vedere la alegerea materialului pentru construcția unui utilaj
chimic sunt:
1. Stabilirea condițiilor de lucru pe toată perioada normală de funcționare a utilajului(
execuție, probe, recepție, transport, montaj, exploatare curentă, opriri, intrare și scoatere din
funcțiune);
2. Determinarea principalelor proprietăți ale mediului(coroziunea, valoarea temperaturilor
extreme de funcționare, periculozitatea mediului);
3. Stabilirea mărcilor de oțel ce pot satisface aceste proprietăți,fără ca acestea să prezinte
incoveniente.

Materialul frecvent ultilizat în construcția recipientelor sub presiune este tabla din oțel laminat.
Funcție de compoziția sa chimică, tabla din oțel poate fi: oțel carbon, oțel slab aliat și oțel aliat.
Tabla din oțel carbon și din oțel slab aliat se utilizează frecvent pentru construcția utilajelor sub
presiune care nu conțin fluide toxice, inflamabile, explozive sau care dezvoltă corosiune fisurantă
sub sarcină.
Pentru construcția recipientelor chimice care , în general, conțin medii de lucru corosive și în
același timp lucrează la temperaturi ridicate, se utilizează tablă de oțel aliat. Ca elemente de aliere
se folosesc: Cr, Mn, Ni, Mg, Si, Mo, V, etc. Cea mai mare parte a oțelurilor sunt aliate cu Cr și Ni.
Atât Cr cât și Ni crește capacitatea de călire a oțelului și rezistența la rupere la temperaturi ridicate
în condiții de corosiune.
Pentru construcția bioreactorului se alege oțelul X10CrNiTi 18,9-W.1.4541.
6.2. Problemele de corosiune și protecție anticorosivă
Corosiunea reprezintă fenomenul degradării sau distrugerii corpurilor solide metalice sau
nemetalice sub acțiunea chimică sau electrochimică a mediului înconjurător. Pentru a putea
caracteriza comportarea unui material oarecare față de mediul înconjurător este necesar să se
cunoască cât mai exact condițiile în care are loc interacțiunea, cum ar fi: compoziția chimică a

Coala

Proiect de an Co
ala
mediului agresiv, concentrația în agent agresiv, temperatura precum și alți factori ocazionali sau
permanenți.
După natura reacțiilor eterogene chimice sau electrochimice, fenomenele de corosiune se pot
clasifica în corosiune chimică și electochimică.
Corosiunea chimică este provocată de acțiunea chimică a mediilor gazoase sau lichide
neconducătoare de curent.
Corosiunea electrochimică apare în urma interacțiunii materialului cu mediile agresive de
electroliți. Principala sa caracteristică o constituie existența unui curent electric care ia nastere
efectiv în timpul procesului de corosiune.
Din punct de vedere practic este important a caracteriza procesul de corosiune nu numai
cantitativ ci și calitativ, adică cunoașterea naturii atacului agresiv și distribuția acestuia pe
suprafața materialului. Din acest punct de vedere corosiunea este continuă și discontinuă sau
locală.
Corosiunea continuă poate fi, la rândul ei, uniformă sau neuniformă.
Corosiunea discontinuă sau locală reprezintă o concentrare a atacului pe anumite zone ale
suprafeței metalice.
Dupa gradul de concentrare a atacului se pot deosebi mai multe tipuri de corosiune: în pete,
plagi și puncte.
După caracterul distrugerii și structura sa, se cunosc: corosiune intercristalină și in cazul
aliajelor cu mai multe faze corosiune selectivă.
Proiectantului îi revine sarcina de a include in documentație datele privind agresivitatea
corosivă a mediului în care se prevede exploatarea utilajului, de a alege materialele sau acoperirile
corespunzătoare împotriva corosiunii. Deoarece nu există reguli concrete care să permită alegerea
anticipată a materialului corespunzător, decizia de alegere trebuie luată pe baza cunoașterii
proprietăților corosive ale mediului, a acțiunii reciproce dintre material și mediu, precum și alți
factori suplimentari ca: vibrații, viteza de circulație a fluidelor, conținutul de hidrogen, oxigen, aer
apă, temperatura, instabilitatea structurală.

Coala

Proiect de an Co
ala
 6.3.Dimensionarea și verificarea suprafeței de transfer termic
Bilanț termic
Pentru calculul debitului de agent termic, se întocmește bilanțul termic total pentru bioreactorul
discontinuu, corespunzător perioadei de degajare maximă a căldurii:
Q1  Q2  Q3  Q4  Q5  Q6  Q7  Q8  Q9  Q10  Q11  Q12  Q13 , în care:

Q1 - căldura generată de reacția biochimică;

Q2 - aportul termic al agentului termic;

Q3 - căldura generată de agitarea mecanică sau pneumatică;

Q4 - căldura introdusă în sistem de aerul barbotat;

Q5 - aportul termic al efluentului;

Q6 - aportul termic al bioreactorului;

Q7 - căldura acumulată;

Q8 - căldura preluată de agentul termic;

Q9 - căldura preluată prin evaporarea apei din mediul de cultură;

Q10 - căldura preluată de gazul care părăsește bioreactorul;

Q11 - căldura preluată de efluent;

Q12 - căldura preluată de bioreactor;

Q13 - pierderile de căldură în exterior.

Verificarea suprafeței de transfer de căldură

În bioreactoarele discontinue cu amestecare transferul de căldură se poate realiza prin manta,
serpentină sau prin ambele procedee. Transferul de căldură prin manta și serpentină interioară este
cel mai folosit. Mantaua ocupă 80-90% din înălțimea părții cilindrice a aaratului și tot capacul
inferior. Mantaua poate să fie fixă sau demontabilă.
Mantaua fixă se prinde prin sudură de virola cilindrică și este caracteristică racordarea la 45°
a acesteia cu corpul cilindric, iar la partea inferioară, pentru amplasarea racordului de evacuare, se
face degajarea la 90° cu bordura mantalei, sau se sudează de racordul de evacuare.
Agenții termici circulă prin spațiul dintre manta și reactor, iar înălțimea mantalei trebuie să fie
mai mică decât a lichidului din aparat în stare de repaos. Aburul de încălzire se introduce prin
racordul superior pentru a elimina condensul, iar agentul termic lichid se introduce prin racordul
inferior, pentru a asigura umplerea mantalei cu lichid. Presiunea agentului termic din manta nu
trebuie să depășească 8-10 atmosfere.

Coala

Proiect de an Co
ala
 Din dimensionarea geometrică a reactorului rezultă suprafața reală de trasfer de căldură,
respectiv suprafața aparatului acoperită cu manta. Din dimensionarea termică se calculează
suprafața de transfer de căldură necesară pentru menținerea regimului termic în reactor, numită
suprafață calculată.
Pentru calculul suprafeței de transfer de căldură se folosește ecuația generală a transferului
termic:
Q  K  A  tm , în care:

Q - fluxul de căldură schimbat între agentul termic și amestecul de reacție din reactor, W;

K- coeficient global de transfer de căldură, W/m2K;

tm - potențialul termic sub care se realizează transferul de căldură, K.
Scopul bilanțului termic este determinarea căldurii schimbate între fluide și debitul de agent
termic. În cazul reactorului discontinuu bilanțul termic se întocmește pentru fiecare fază a
procesului tehnologic, ținănd seama de durata fiecărei faze.

Menținerea unui regim izoterm de funcționare a bioreactorului necesită ca:

Q7= 0
Temperatura bioreactorului e aceeasi la inceputul și la sfârșitul procesului
Q6=Q12
Procesul este discontinuu, nu există efluenți
Q5=Q11=0
Compoziția mediului la intrarea și la ieșirea din bioreactor se consideră identică
Q4=Q10
Q8 - Q 2 = Q1 + Q3 - Q9 - Qp .

Q1 =Vu  RQ  42,8841 3888,889  166771,505 W

28
RQ  5 105  RO2  5 105   3888,889 W/m3
3600
RO2  28 mmoli/l·h

103 28
RO2  28  3  moli/m3·s
10  3600 3600

Q3  f  N 3  d    0,3  23 1 800  1920 W , în care:

f- factor de putere; se alege f= 0,3;

N- turația agitatorului; se alege N= 120 rot/min= 2 rot/ sec;

Coala

Proiect de an Co
ala
d- diametrul agitatorului;
DSTAS 3
d  1 m
3 3
ρ=800 kg/ m3.

511016,1986
Q9  Dg    C   2421.136 103  0, 01  22030.6217 W ,
156  3600
în care:
D g - debit masic de aer barbotat, kg/sec;

 - căldura latentă de vaporizare pentru Toptim;

Toptim= 32° C
2420  2440
32C  (32  23, 7)  2440  2421,136 J/Kg
32,5  23, 7

C - umiditatea preluată de gazul ce părăsește bioreactorul

C =0,01
Q p  3  5%  Qu
Qu  Q8  Q2
Q p  0, 03  Qu
Q8  Q2  0,97(Q1  Q3  Q9 )

Q8  Q2  0,97(166771,505  1920  22030, 6217)

Q8  Q2  142261, 0568W

Q8  Q2
Dag  , în care:
C pag (T f  Ti )

Dag - debit de agent termic;

C pag - căldura specifică a agentului termic la temperatura sa medie;

T f  Ti 20  3
Tm    11,5 °C
2 2
4183  4191
C pag 11,5 C  (11,5  10)  4191  4189.8 J/Kg K
20  10
Q8  Q2 142261, 0568
Dag    1,99 kg/s
C pag (T f  Ti ) 4189.8(20  3)

Coala

Proiect de an Co
ala
6.4. Calculul suprafetei de transfer termic

În reactoarele discontinue cu amestecare transferul de căldură se poate realiza prin manta,

serpentină sau prin ambele procedee. Transferul de căldură prin manta și serpentină interioară este
cel mai folosit. Mantaua ocupă 80-90% din înălțimea părții cilindrice a aparatului și tot capacul
inferior. Mantaua poate să fie fixă sau demontabilă.
Agenții termici circulă prin spațiul dintre manta și reactor, iar înălțimea mantalei trebuie să
fie mai mică decât a lichidului din aparat în stare de repaos. Aburul de încălzire se introduce prin
racordul superior pentru a elimina condensul, iar agentul termic lichid se introduce prin racordul
inferior, pentru a asigura umplerea mantalei cu lichid. Presiunea agentului termic din manta nu
trebuie să depășească 8-10 atmosfere.
Condiția care trebuie îndeplinită este ca suprafața reală de transfer de căldură să fie mai mare
decât suprafața calculată. Dacă suprafața de transfer termic oferită de manta este mai mică decît
suprafața calculată atunci se introduc în reactor elemente pentru transferul de căldură, sub formă
de serpentine. Serpentinele pot fi așezate vertical în apropierea peretelui sau sunt dispuse
concentric.
Suprafața de transfer termic se determină din ecuația generală a transferului de căldură:
Q  K  A  Tmed
3  20
Tmedag   11.5C
2
T ferm  32C
Ti  32  3  32  3  29C
T f  32  20  12C
1
K
1  1
 rdp1    rdp 
1  2 2

0.14
  d
Nu  c  Re m
 Pr 0,33
  
ag  D
 p 
D 3000
3d  1
d 3
 d
Nu 


Coala

Proiect de an Co
ala
 C p 
Pr 

d2 n 12  2  800
Re    10666, 66
 0,15
4174  4174
Cp  (32  30)  4174  4174 J / Kg  K
40  30
0, 635  0, 618
 (32  30)  0, 618  0, 6214 J / Kg
40  30
Q  K  A  Tmed

Ti  T f 29  12
Tmed    20.5
2 2
Ti  32  3  32  3  29C

T f  32  20  12C

3  20
Tmedag   11.5C
2

Coala

Proiect de an Co
ala
 7.Tehnica securității și igiena muncii
Protecția muncii cuprinde totalitatea măsurilor luate pentru a se asigura condiții bune de muncă.
În industria chimică problema protecției muncii este deosebit de importantă deoarece sunt
factori de periculozitate comuni cu alte ramuri industriale: elemente mobile ale utilajelor, acțiunea
curentului electric, degajări importante de căldură, zgomote și trepidații, intervin și numeroși
factori specifici industriei chimice, cum ar fi:
 degajări de substanțe toxice;
 prezența frecventă a unor substanțe inflamabile;
 posibilitatea exploziilor cauzate de amestecuri explozive;
 operații cu lichide agresive care pot provoca arsuri chimice;
 temperaturi ridicate.

Protecția muncii are următoarele trei aspecte :

1. Protecția juridică a muncii reprezentată de legislația referitoare la protecția
muncii;
2. Protecția sanitară a muncii cuprinde măsurile pentru crearea unor condiții
fiziologice normale de muncă și de suprimare a riscului îmbolnavirilor
profesionale.
3. Protecția tehnică a muncii constă în măsuri tehnice și organizatorice pentru
ușurarea muncii și prevenirea accidentelor de muncă.

Instruirea oamenilor muncii este obligatorie. Nici un angajat nu poate fi primit la un loc de
muncă și pus sa lucreze decât după ce a fost instruit și s-a facut verificarea insușirii cunostințelor.
La proiectarea întreprinderilor chimice este obligatoriu să se determine în prealabil categoria
de pericol pe care îl prezintă procesul tehnologic proiectat, după care se trece la amplasarea
clădirilor și a construcțiilor pe planul general de ansamblu. La amplasarea clădirilor din industria
chimică trebuie să se evite terenurile prea apropiate de regiuni sau cartiere unde există pericole de
incendii sau explozii. Una din măsurile de baza ale tehnicii securității la amplasarea clădirilor
industriale este izolarea corectă a clădirilor, a construcțiilor și depozitelor.
Măsuri de protecție a mediului ambiant
Protecţia mediului ambiant prevede protecţia sănătăţii omului şi e îndreptată spre asigurarea
stării lui fizice şi psihice normale în procesul de muncă. Deci protecţia mediului înconjurător este
în acelaşi timp şi protecţia muncii. Mediul ambiant, faţă de om şi societate în întregime, este

Coala

Proiect de an Co
ala
determinat ca o lume materială naturală creată de om, în care omul ca fiinţă socială îşi
îndestulează necesităţile şi, la rândul său, prin acţiunea şi activitatea sa o transformă.
Necătînd la faptul că tehnologiile contemporane depășesc considerabil nivelul de
performanță a tehnologiilor elaborate cu 10-20 ani în urma, totuși omenirea continua prin
activitate să influenteze tot mai profund starea proceselor naturale. Una din principalele acțiuni
negative a omului asupra mediului înconjurator sunt substanțele poluante așa ca: apele reziduale
din diferite domenii de activitate, poluanții bacteriali și biologici, substanțele minerale, metalele
grele, acizii și sărurile neorganice, acumulările de roci goale și namoluri, substanțele radioactive,
zgomotul, poluarea electromagnetică etc. Asigurarea prin instruire, angajaţii sunt conştientizaţi
asupra aspectelor de mediu ale operaţiilor din cadrul secției şi asupra propriilor responsabilităţi
în acest sens. Instruirea trebuie să se adreseze personalului de la toate nivelele, fiind necesară
acoperirea problemelor care pot apărea în cursul operaţiilor de rutină, cât şi în cursul unor
condiţii anormale. Instruirea personalului este lunară în ceea ce priveşte aspectele de siguranţă a
mediului.
1. Selectarea echipamentelor se realizează în funcţie de necesităţile tehnologice, avându-se în
vedere performanţele acestora în ceea ce priveşte:
a) minimizarea emisiilor de substanţe în mediu;
b) optimizarea consumurilor energetice prin reutilizarea energiei termice recuperate şi
izolarea termică a conductelor;
c) recircularea soluţiilor de igienizare a echipamentelor pentru reducerea consumului de apă;
d) transferarea materialelor între echipamente se realizează prin sisteme închise (redlere,
conducte etanşe).
Selectarea echipamentelor are în vedere ca nivelul de zgomot produs de echipamente în
perioada de exploatare să fie scăzut.
2. Fluxurile de apă sunt separate, fiind posibilă reutilizarea apei în diferite faze ale procesului
tehnologic. Apa uzată tehnologică şi igienico-sanitară este colectată separat de apa pluvială.
Apa de răcire necontaminată nu poate fi reutilizată şi este evacuată în rețeaua de canalizare a
apelor tehnologice. Apa de brasaj utilizată la plămădirea mustului sau la spălarea instalaţiei de
filtrare este apa recuperată din răcirea mustului.Apa de condens este colectată într-un stocator
si este reintrodusă în circuit, diminuându-se cantitatea de apă care trebuie utilizată si tratată
pentru producerea aburului tehnologic.
3. Eliminarea impurităților rămase în interiorul instalațiilor de producție se realizează după
fiecare ciclu de producție cu ajutorul stațiilor de igienizare CIP (Cleaning In Place) mobile sau
fixe aferente secțiilor de producție.

Coala

Proiect de an Co
ala
 Dioxidul de carbon generat în procesul de fermentare primară a berii este recuperat cu
ajutorul instalației de recuperare a CO2. Această instalație colectează, separă, compresează,
usucă, purifică si lichefiază dioxidul de carbon, în vederea reutilizării acestuia în procesul de
producție.
Manipulare și depozitare:
 nu se depozitează împreună cu oxidanţi, baze puternice, amine, carbonaţi, şi metale alcaline
 se protejează împotriva loviturilor şi distrugerii. În zona în care sunt depozitate este interzis
fumatul
 se depozitează în locuri uscate, şi se ţine în containere sigilate, pentru a se preveni
contaminarea şi evaporarea.
 se minimalizează vaporii generat de aceasta, şi acumulările de vapori. Se evită inhalarea
de vapori sau gaz. Se evită contactul cu ochi şi pielea. Se depozitează într-un loc răcoros
şi uscat, în containăre închise ermetic.

Coala

Proiect de an Co
ala
 8.CALCULUL NUMĂRULUI DE LUCRĂTORI
Pentru a calcula muncitorii ce execută lucrări normate vom determina balanţa timpului de
muncă planificat pe o persoană.
Balanţa timpului de muncă pentru un muncitor

Nr. Indicatori Zile

1. Numărul de zile lucrătoare 366

2. Zile nelucrătoare, din care: 137

Zile de concediu 28
Zile de sărbători legale și repaos săptămînal 109

3. Numărul de zile maximum disponibile pentru lucru 229

4. Numărul de zile neutilizate, total, din care: 21

-Staționări pe o zi întreagă în cadrul schimbului 5
-Concediu pentru maternitate și program redus 3
-Concedii de boală și program redus pentru boală
7
-Învoiri și concediu fără plată de o zi întreagă în cadrul schimbului
-Absențe aprobate prin lege 3
-Absențe nemotivate de o zi întreagă în cadrul schimbului 2
1

5. Numărul de zile de lucru effective 208

6. Durata medie a zilei de lucru (ore) 8

7. Numărul anual de ore de muncă 1664

Calculăm necesarul de muncitori:
600000  0,015
Nm   6,44  6 muncitori
1644  0,85

Coala

Proiect de an Co
ala
 Concluzie.
În proiectul de an s-a prevevăzut proiectarea secţie de producerea a acidului acetic cu
productivitatea 50 t/an. Secția de producer se prevede de a fi proiectată pe un teritoriu la periferia
centrului rational Ocnița.
În cadrul proiectului de an s-a efectuat elaborarea și argumentarea schemei tehnologice de
producere a acidului acetic ,precum și managementul calității ce se va implementa in cadrul secției
costruite.De asemenea s-a efectuat calculele materiei prime,produsului finit și produselor
axiliare,iar conform lor s-a calculat utilajul.
Acest proiect, poate fi implementat in practica, pentru ca contine toate datele necesare atit
calcule matematice cit si scheme grafice.

Coala

Proiect de an Co
ala