Regimul alimentar în insuficienta cardiacă

Insuficienta cardiaca reprezinta un stadiu avansat al majoritatii bolilor cardiovasculare,

caracterizate prin incapacitatea cordului de a-si indeplini functia sa normala de alimentare a
tesuturilor si viscerelor organismului cu sange; este vorba de o scadere a fortei de contractie a
miocardului (muschiul inimii), urmata de hipertrofia si dilatarea acestuia. La originea sa, stau o
serie de afectiuni ca: hipertensiunea arteriala, bolile valvulelor care inchid orificiile inimii
(stenoza mitrala, stenoza aortica, insuficienta aortica etc.), inflamatiile miocardului, tulburari de
irigatie sanguina a miocardului, sau bolile coronariene. Se deosebesc urmatoarele tipuri de
insuficienta cardiaca: insuficienta cardiaca stanga, insuficienta cardiaca dreapta, insuficienta
cardiaca globala. Insuficienta cardiaca stanga - se caractizeaza prin aceea ca bolnavul prezinta
dispnee, (sete de aer) la eforturi sau chiar la repaus, dispnee care se poate accentua in cursul
noptii, prin pozitie culcata.

Insuficienta cardiaca dreapta - apare ca urmare a unor tulburari in mica circulatie datorita unor
afectiuni pulmonare. Se caracterizeaza prin cresterea in volum a ficatului care devine dureroasa
umflarea picioarelor (edeme), invinetirea tegumentelor si mucoaselor (cianoza) datorita
insuficientei oxigenarii la nivelul plamanilor. Insuficienta cardiaca globala reprezinta o asociere
a celor doua tipuri de insuficienta cardiaca dreapta si stanga, caracterizandu-se prin combinarea
simptaomatolohiei ambelor forme de insuficienta cardiaca . Alimentatia, in aceste cazuri, poate
avea fie un rol profilactic de impiedicare a aparitiei insuficientei cardiace, in cazul existentei unei
leziuni cardiace, fie curative, in cazul cand insuficienta cardiaca este constituita. La bolnavii cu
insuficienta cardiaca, trebuie sa avem in vedere , pe de o parte asigurarea necesarului in calorii
si factori nurtritivi in functie de nevoile organismului si, pe de alta parte , favorizarea eliminarii
edemelor prin mobilizarea lichidelor retinute in organism printr-o diureza crescuta. Regimul va
trebui sa solicite minimul de efort din partea inimii de acea, se vor evita mesele abundente
preferandu-se mesele de volum redus si mai frecvente. Se vor evita, de asemenea, alimente greu
digerabile ca si acelea care au fost supues unor pregatiri mai laborioase. Regimul va fi sarac in
sare (hiposodat), iar in formele severe chiar desodat. Cantitatea de sare permisa va fi apreciata in
functie de gradul de infiltrare a tesuturilor, deci de edeme. Intrucat reginul hiposodat este greu de
suportat de cate bolnav, se va evita monotonia , prezentandu-se o gama cat mai larga de produse
asezonate bogat, cu condimente permise pentru a evita sau a masca lipsa sarii . In general , un
regim bogat in proteine contine o mare cantitate de sare, de aceea regimul hiposodat va fi in
general hipoproteic, mai ales cand este afectata si functia renala. Ratia de proteine va fi fixata
intre 60 - 80g/zi. Sunt permise urmatoarele alimente: - laptele (numai in limita cantitatii de sodiu
permis ), branzeturile proaspete nesarate (cas, urda, branza de vaci), branza desodata atunci cand
situatia clinica o impune; - carne de vaca, pasare, in cantitate limitata la 100-150 g /zi; - oul,
galbenusul in cantitate limitata daca exista hipercolesterolemie, albusul de ou, datorita
continutului mare de sodiu 180mg % se va exclude in cazul regimului hiposodat; - grasimile,
untul nesarat, smantana , frisca, uleiu vegetal margarina nesarata; - paine alba fara sare; - fructe
sunt permise toate fierte in compoturi coape ca piureuri, gelatine, rase pe razatoare ca sucuri de
fructe; - legumele sunt permise ca salate, soteuri,mancaruri de legume, evitand pe cele care
produc balonari, ca si pe cele bogate in sodiu (varza ,telina, spanacul, leguminoasele uscate,
ridichile de iarna, sfecla); - fainoasele sunt permise fierte, fara sare (gris ,orez, paste fainoase ,
fulgi de ovaz , mamaliga pripita); - dulciurile sunt permise numai cele preparate fara sar,
bicarbonat sau praf de copt , aluat de tarta, de ecler, de biscuiti, cu fructe sau cu branza de vaci,
budincile de fainoase, gelatinele, mierea, dulceata preparata in casa, pelteaua; - bauturile in
limita lichidelor permise, sub forma de ceaiuri de plante, sucuri de fructe, chisele de lapte (cand
este permis ), sifon, - condimentele permise sunt cele aromate , patrunjel ,marar ,tarhon, leustean
chimen cimbru , mustar fara sare ,varza murata fara sare , - sosurile permise sunt numai cele
preparate dietetic,din legume,sos alb,sos de smantana, sos caramel s.a., - supele,din legume
permise ,supe creme, ingrosate cu fainoase, supe de cereale, supe de fructe (in general se vor da
in cantitate limitata) Alimente interzise sunt: -branzeturile grase, fermentate sarate , (cascaval
branza telemea , branzeturi topite ); -carne grasa de porc ,gasca, rata, vanatul ,viscerele,
mezelurile, afumaturile si carnurile conservate cu sare, conserve de carne , pestele sarat, afumat ,
pestele gras (de mare); -painea cu sare sau fainoasele preparate cu bicarbonat sau sare; -laptele
integral, branzeturi sarate grase; -carne grasa, viscere, vanat , peste gras,mezeluri;-grasimile
prajite sau in cantitati mari; -painea neagra; -legumele care contin sodiu (telina , spanac, varza
acra, muraturi etc.)legume bogate in celuloza grosolana; -fructele oleaginoase; -dulciurile
preparate cu bicarbonat, cu alune dospite, cu unt, si cu galbenus de ou in cantitate crescuta; -
bauturile alcoolice sub orice forma cafeaua , ceaiul tare, apele minerale clorurosodice; -
condimente iuti , piperul boiaua ,sarea, ceapa, hreanul, usturoiul; -supele de carne; - sosurile
preparate cu mustar, cele preparate nedietetic (cu cu grasime prajita ), maioneza.s.a.. Bolnavul
va manca 4-5 mese zilnice, de volum redus.Va evita lichidele in cantitate abundenta in general,
consumul de lichide in timpul mesei. Masa de seara se va servi cu cel putin 2-3 ore inainte de
culcare. Din cand in cand, eventual o zi pe saptamana, bolnavul poate urma un asa- zis regim de
descarcare, alcatuita din fructe si legume in exclusivitate . Pentru bolnavii supraponderali , aceste
zile pot fi chiar mai frecvente.