func calititif fuxu- mai_general, smatic& pe asiv si eviden- xin timp; este informatit sisi fmbu nilateral prin lea ajuta fur- bst (741: ,.con ri”, Mai imult ‘fii produselor mntru ci ficind for si se ajute a fost infeles onia, de exem- foter ale uno? special devin intregul sistem stic in Japonia Controlul si verificarea 2.1, Calitatea unititii de produs si calitatea Jotului de produse Calitatea produselor in productia industrial% depinde, printre altele, de doi facto: Jui, In care sint inmagazinate informatii ‘te in majoritate din afara intreprinderii (cum a: fi cele continute tele incheiate cu beneficiarii), prelucrate $i trans formate de compartimentul de conceptie al intreprinderii in. specifica tehnice si de calitate ale produsulul; asupra necesitatilor, — confor ‘modelud specificat, care pune in evident gradul de fidelitate oducerii modelului specificat in colectivitatea produselor realizate, Consecinfa, se va considera pe de o parte calitalea unititit de produs, 4 in raport cu propriul stu model specificat, care poate fi constituit 4 interna sau un proiect de & exprimati printr-un indicator care pune in evident pro- ‘produsele care compun lotul corespund modelului lor specificat or este in mod uatlal fractiunea defectivd confinuld de lot (not ca procent de unitifi de prodis defec UPD) sau pentru produsele complexe cle pe sua de v0 e produs (notatt DEF|(100 UP). Repr {ii unui proces de productie, calitatea loiului de produse va depinde in mod direct de gradul in care este controlati variabilitatea in sistemul de cauze care guvemeazi procesul respectiv, Acesta Geoarece variabilitatea in sistemul de cauze conduce 1a variabilitatea in cali- tate a procesului si, ca o consecinfl logic’, la variebilitatea calitifii lotului de produse si a calitifii produselor insesi Controlul calititii in perioada controlului calitatii prin cooperare se indreapti cu precidere eltre componenta conformantei fati de modelul specificat, lind factorul care contribuie in mod esenfial la realizarea fide de. reproducer de d ntind rezultatul ac calita{il loturilor de produse ~a colectivitatii de produse. In alt fel spus, rolul controlului calitifii intr-o intreprindere este de a favoriza obfinerea nivelului optim economic al cali i loturilor de produse (minimum posibil al fraciumii defective sau al nun rului de defecte pe suta de unitisi de produs). Pentru a se realiza acest optim al conformantei fafa de model este necesara obtinerea informatiei provenite din interioral intreprinderii asupra posibilititilor reale ale procesului d productie. Acest gen de informatie este confinut In modelul real al py sului, prin care se consider modul de repartitie a _valorilor caracteristicilo: de calitate in intervale proprii proceselor tehnologice in cadrul cérora sint generate caracteristicile de calitate respective [38] Modelul real al produsului se poate gisi la un moment dat intrna din urmiitoarele trei_ stiri, determinind fn consecinf% si modul de comportare al calitifii loturilor de produse generate: a) Modetul reat distorsionat, obtinut fn cazul in care procesul este guver- nat de un sistem de cauze care se comport haotic, uniidintre factorii acestui sistem prezentind schimbiri bruste si necontrolate Ja nivelul intensitatii de manifestare. Intervalele in care vor lua valori caracteristicile de calitate ot ctmoaste in acest caz, la fel cum nu poate fi cunoscuté repartifia valorilor in intervalele respective. Loturile de produse reaultate manifesta 6 instabilitate pronunfata a calitifii cu tendinfe vizibile de evolutie catre nivelurile ridicate ale fracfiunii defective sau ale numarului de defecte pe suta de unit’ti de produs; de notat este faptul ci unul dintre factorii puter- riale in pro’ realizat de citre intreprinderea furnizoare. b) Modelul real stabilisat tn care, dup’ tnlSturarea factorilor pert batori, procesul de productie este guvernat de un sistem de cauze stabilizat, caracteristicile de calitate ale produsului fiind considerate variabile alea- toare ce urmeazi diverse repartifii statistice. Odata cu trecerea de Ia modelul real distorsionat 1a cel stabilizat, lotul de’ produse capati proprietatea de colectivitate statistic’. Modelul mai poarti si denumirea de model real sta- bilizat statistic, iar procesul care fl genereaza va fi un proces aflat sub stare de control statistic. In condifiile de stabilitate statistica, pentru un sistem de cauze dat, intervalele in care ian practic valori caracteristicile de calitate ale produselo? sint de lungime minim’. Aceste intervale precum si frecventele de aparifie a valorilor caracteristicilor de calitate in domenii ale intervalelor pot fi cunoscute aprioric prin utilizarea teoriei probabilitiilor si statisticit matematice. Tn aceasta ale ale. proc eofie de o mare wtiitate es lor twhnologice [49]. metodologia statistich a determinieltolerantzlor Loturile de produse objinute vor fi caracterizate de stabilitatea in timp a calitifii la un anumit nivel. ©) Model calitatea lot veal optinsizat care rezult’ din povifionarea optim’, pri rilor de produse realizate, a modelului real stabilizat’ statisti 26calitifii tntr-o nomic al cali- 2 sau al numi- za acest optim ufiei provenite procesului de ul c&rora sint t intr-una din le comportare al este guver- actorii acestui tl intensitatii ile de calitate ‘uth reparti ate mani evolutie citre de delecte pe factorii pute! trator mate: al produsului orilor_ pertur- ze stabilizat, ariabile ale: dela modelut oprietatea de del real sta flat sub stare un sistem de le calitate ale reeventele de » intervalelor si statisticii oii tolerantelor fatea in timp imi, privind lizat’ statistic o calitate sta- cificat. Loturile vor fi caracterizate deci nivel optim din punct de vedere economic. dn raport cu cel Dil fa timp Ta v Uns din fonctille fandamentale alec Gintro Inteprindere ste de t adace proces de productie din fuza fs real distorsionat fn cea eer modoulci Ireal optimizat at prodveulst si de ment nivel. Acfiunea respectiva press eres obligatorie a doubt Tisaro-optimizare) si REPRO (roproducere a modelalas real optimizat) in care uh Dfineres. informafilor necesare -decizilor sehnico nl [38, 39), De fapt, aga cum se arata de Walter da ponbilitates st realizam co dorim, ia delor processor de p A. Shewhatt limite convenabi aici au avut ca scop de a pune fn evidenti legétura a loturilor de produse si caracteristicile’ procesului Prin aplicarea metodelor controlului statis- re se cunoaste exact fn care dintre cele trei stiri rate mai inainte se géseste modelul real al produsului si pot fi Joate in consecinfa deciziile potrivite situafiei, In postura de beneficiar, nu vom mai putea cmoaste situafia real in care se giseste procesul de produc- tie si de fapt nu sintem direct interesati in aceasta. Ceea ce conteazi este ca Joturile de produse receptionate si mu fie de o calitate care s& perturbe pro- cesul de productie si si influenteze negativ calitatea produsului fini, Presupunind indeplinite de cAtre fwmizori conditiile ritmicitafii livrarii loturilor si a marimii acestora conform graficului stabilit prin contract de ul, procesul de producfie al acestuia din urmé poate principiu, perturbat prin: a) livrarea de loturi ale cAror produse sint conforme cu un alt model specificat decit cel previzut in contract; b) livrarea de loturi cu nivelul calitativ necorespunzitor Situafia din primul caz este generat de 0 cauzi care afecteazt in egalé Hi intreaga productie si in consecinfd toate produsele lotului (sau lotu- rilor) vor fi necorespunzatoare calitativ. Aceasta se datoreste faptului ci tnsusi modelul specificat, care sti la baza realizirii produsului, nu a fost res pectat. Cauza poate fi o neglijenfi sau o nereusiti, De exemplu, dacd pentru tin cabla electric modelul specificat prevede lungime L = 1230 -+ 20mm si modelul real stabilizat este caracterizat de o repartifie a lungimilor In dome il [1300; 1340], se poate intimpla ca, din eroare, furnizorul s& fig considerat de la bun inceput un alt model specificat pentru cablul electric, care prevede Jungimea L = 1320 + 20mm in loc de cea corecti, La fel, dacd nu se reu- segte pentru o sarji de ofel obfinerea unei duritifi cerute, atunci toate piesele cjionate din sarja respectivi de otel vor fi afectate in : sa de conformitate fafa de specificatia impusi caract In cazul de la punctul b) situafia este ins& cu totul alta, deoarece aici Jotul mu este compromis in intregime. Unele produse sint conforme calitativ, altele nu, dar proportia de produse neconforme este relativ ridicati. Acest Juera fi are originea intr-un proces d fe sub control Statistic, ori fractiunea defectiva generat procesulu de productie este prea ridicat’, aceasta insemnind c& nu s-a reugit inc’ di catre fumizor obfinerea modelului real optimizat al produsului, In acest caz Cele arttate exist fntre cali e productie care le genereazi ¢ al calitifii intr-o intreprinde aT