COMPOZITIE URBANA – CURS 7 Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de pe

partea stinga, legata de cladirea mare

Artificii: Urbanismul baroc
Organizarea spatiala in „Boulin
Green” – scobirea terenului in fata
Peisagistica unei cladiri – pta Sf. Petru

-se aplica pe un teren orizontal- Rotonda Scriitorilor din Cismigiu,

Casa Scinteii
-oginda de apa sporeste efectul
Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea amplasa niste
Valori de vizualizare a peisajului cladiri de factura celor de pe dreapta
1. privelistea
2. perspectiva
3. axa de compozitie

mijloc compozitional
-se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe puncte
-liniaritatea de baza – legatura intre 2 sau mai multe puncte specifice cu Sau: cladirea inalta ar putea fi un fundal pentru peisajul care se deschide.
rol volumetric si functional
-axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o organizare
sinuoasa poate sa constituie o axa daca indeplineste caracteristicile: axul
directioneaza, ordoneaza, (legat de o anumita ritmare a spatiului)
unifica, efect de unitate, unicitate.
-caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte numai in
conditiile in care el pune in evidenta o anumita stare de unitate
AXUL:
1. directioneaza: concentreaza atentia spre un anumit traseu
2. ordoneaza: este legat de o anumita ritmare a spatiului Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit devine o
3. unifica: confera caracter de unitate ( unicitate) bariera compozitionala intre parc si zona X, nu mai are efect de fundal.

SISTEM DE AXE
-o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea spatiului
respectiv in profil transversal/longitudinal
axul: starea de echilibru- se constituie intre simetria totala si PARC ZONA X
libertatea totala
libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii
STAREA DE SIMETRIE: legata de: perspectiva frontala directa
Caracter de
monumentalitate
-simetria perfecta a fost legata de urbanismul totalitar si preluat de Alt efect:frontul construit este spart:
post-modernis – simetria de factura clasica in conditiile moderne.
-simetria este inlocuita prin starea si simtul echilibrului de o parte si
de alta a axului.
-deconstructivismul: a descompus niste sisteme alcatuite dupa niste
regului si a compus alte sisteme dupa alte regului ( ex: diagonala)
-se trage din modelul functionalist: diagonala aparea ca nevoia de
legatura dintre un punct si alt punct, diagonala era data de caracteristicile
sitului (nu era intimplatoare)
-a echilibra un spatie fata de un ax nu inseamna a construi de o parte
si de alta a axuluiacelasi lucru, ci cautarea inui echilibru intre cele doua
spatii; componentele nu intra in cadrul imaginii cu greutatea P-ta Unirii – nu este o piata, nu are nici o motivatie compozitionala.
corespunzatoare volumului si culorii lor. Propuneri: 1.aducerea de pamint ( exista o propunere reala) pentru
Principiul pirghiei: greutate mica- mai aproape de ax ridicarea cu 4-5 m + vegetatie inalta, alcatuind un element de natura
Greutate mare- mai departe de ax Hanului lui Manuc.
-principiul pirghiei este invers 2.cladire inalta, punctiforma

AXIALITATEA INTERIOARA A SPATIULUI

-axele pe care le da orasul nu sunt preluate in interiorul spatiului

axe exterioare
Soseaua Iancului: stare de dezechilibru, neconfortabil; blocul devine
coplesitor in context.

Axe interioare

New York: strada este dinamica, interesanta, nu este coplesitor.

Se schimba aspectul: cladirea inalta este departata de ax

Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj,

lampadou, sau putem avea o continuitate virtuala finalizata cu un punct.
Ex p-ta Capitoliului: CURS 8

Definirea spatiului peisagistic – nu se refera la un spatiu plantat

Spatiu peisagistic – situl in sine

Calitatile unui spatiu: 1. abstracte

2. constitutive
Cupola Sf. Petru
1. disponibilitatea spatiului respectiv de a genera o anumita stare de
contemplare, de incordare.
-unitatea semnificativa de spatiu- numai anumite spatii pentru care grija
noastra este deosebita, sunt asimilate de oameni ca avind calitati
-la asfintit se creaza un efect exceptional.
deosebite
-spatiu tensionat- spatiu care are o alcatuire ilogica, care nu sta in logica
In interiorul unui spatiu: -avem nevoie de axialitate
curenta de alcatuire; imaginea se constituie din planuri si linii, liniile in
ansamblul lor pun in evidenta o stare tensionata.
Avem nevoie de o axa (daca spatiul e mai simplu), mai multe axe daca pt
-spatiu deconstructivist- spatiu tensionat, deconstructivismul introduce o
un spatiu mai complex.
alta logica.
-spatiu de spaima-in parcurile de distractie, spatii artificiale, unele dintre
In renastere – 2-3 axe
ele trebuie gindite in opozitie cu starea de contemplare
In baroc – o multitudine de axe
- simetrie categorica, impusa (ierarhizare, marcarea diferita
2. calitati care rezulta in urma compozitiei cfare foloseste anumite
a obiectelor catre care converg aceste axe de simetrie.
principii si mijloace
-sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare), 3 calitati
-avem nevoie de echilibru
constitutive sintetice (de sinteza), 1 calitate constitutiva ca produs
superior – de selectie.

Calitati constitutive:
ax grupa 2
1. marimea spatiului
ax grupa 3
-dimensiunea concreata a spatiului – dimensiunea comensurabila
-dimensiunea absoluta – raportata la starea omului:
ex: Moscova – dimensiune uriasa a spatiului – spatiu neobisnuit

2. deshiderea spatiului
ax grupa 1
-ne putem referi si la inchiderea spatiului,
ex. 1 – piata regala din Barcelona:
-acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau inchidere
maxima
amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa ne
imaginam exclusiv o dominanta)
Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a face
cu o intersectie;
2.in interiorul spatiului
lucrurile capata un rafinament.
Ex: P-ta Anunziata – fintinile reprezinta intersectia axelor

IMAGINEA
Accese
-imaginea individului e definita in mod segmentar
1. imaginea intregii cladiri
2. imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins, imaginea
unui singur nivel)
Amfilonada de coloane
Mies van der Rohe – cladiri inalte la Chicago
-parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel spatiu liber
Ex. 2 – piata Place Vandome
al mezaninuluide la parter)
-deschidere ceva mai clara
-imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la
parter decit un hol – creaza o contimuitate a spatiului la nivelul
trotuarului)

Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de perceptie

la mare distanta.

Element dominant

Gol

Ex. 2 – palatul regal

Deschidere maxima,
Inchidere doar pe o parte
-referitor la inchiderea si deshiderea spatiului: ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta
1. directionalitate
2. dominanta c) orientarea dpdv spiritual-compozitional
-orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a locului
nu trebuie sa imaginam dominanta in sens exclusiv. inchiderea:
-este una transanta
Ex: piata regala din Paris -este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele- gradinile
italiene-: realizata prin garduri vii)
-este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in general
spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri diferite de pavaj la alei; pot fi
folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an)
Gradina
ex: Amsterdam: circulatiile:
-pietonala – pt public
transport in comun / automobile : (pe acelasi teren, la aceeasi cota,
separarea se face prin pavaj)

5. forma
Fronturi constituite din
case lipite cu proprietari diferiti dar in aceeasi arhitectura forma fara continut este inutila
relatia intre scop si forma:
-ritmul in masivitatea frontului poate deveni un element dominant -scopul – canalizarea interesului
-directia de deshidere este pusa in evidenta de dominanta spatiului -forma – libertatea in abordarea formei
- directia de deschidere a spatiului poate fi marcata in exteriorul
spatiului sau, de regula, in interiorul lui.

-starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea imaginii

deschise spre anumite ruine (ex: Acropola Atenei) 6. culoarea

are 2 sensuri:
culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea
ansamblului, poate avea si efect negativ;
deschidere ampla - culoarea trebuie controlata
- Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata
Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare in
context, in mediu

Munti lac platforma gradene 7.stil – stilistica spatiului

-schema data: foarte important la examen

-specificul nu este un produs de conjunctura; trebuie luat in seama
3. Umplerea spatiului aspectul particularitatii: ex: zugravitul pomilor primavara – o
particularitate a orasului.
pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere
-prin volum
-prin valoarea semnificativa
-prin interes

ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane, plantatie de

palmieri

elemente de compozitie:
-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau
-dominantza elementului de umplere asupra spatiului

ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei – element de umplere

subordonat fata de spatiul care este dominant
-piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza, domina
spatiul, este alt raport
-gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata
-piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)

4. orientarea spatiului

a) orientarea cardinala- in raport cu lumina

-iluminarea spatiului exterior
-o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din efectul
de dominanta
- dominanta este astfel orientata incit sa primeasca lumina
(spre sud)

b) orientarea compozitionala
-legata de deshidere, de directionare