Sunteți pe pagina 1din 26

1.

Introducere
“ Întreprinderea este o entitate cu profunda activitate umană, prin vocația sa oferă produse și servicii.
Întreprinderea este o piesă de bază a societății moderne, creează istoria personalului, grupurilor și
organizațiilor componente.”

Întreprinderea este considerată celula de bază în mecanismul complex al funcționării oricărui tip de
economie și în același timp formează obiectul de studiu al microeconomiei. Cu toate că există mai
multe definiții referitoare la care este și care este scopul final al întreprinderii în economie, vom
prezenta succind o astfel de definiție, ținând cont de aspectele urmărite în abordarea teoriei firme.

Astfel, firma reprezintă o cantitate tehnico-materială și umană, delimitată spațial și care, prin
reunirea și combinarea facturilor și a tehnicilor de producție crează valori noi (bunuri, servicii), ce
asigură satisfacerea cererilor de pe piață și astfel continuarea și dezvoltarea propriei activități,
îmbinând în acest mod satisfacerea intereselor personale (ale organizației) cu cele generale.

Întreprinderea este un centru de decizie economică și ca urmare joacă un rol important în economie,
întrucât ea hotărăște natura produselor și serviciilor pe care le va obține, combinația facturilor,
tehnologiile practicate, prețurile în relație cu cererea și oferta de pe piață.

Analiza apare ca instrument indispensabil în procesul cunoașterii în orice domeniu al activității


umane, întrucît permite stabilirea fenomenelor a relațiilor de cauzalitate, a facturilor care le generează,
a legilor formării și desfășurării lor, ceea ce constituie suportul formării deciziilor privind activitatea în
viitor. Integrarea în sistema mondială accentuează necesitatea de corespundere la standartele
internaționale.

Mod Coala document№ Semnat Data


document
2. Istoria întreprinderii și caracteristicile ei
Natura ne-a adus în dar un teritoriu fenomenal, experienţa strămoşilor – tradiţiile secundare de
vinificaţie clasică a Moldovei. Îngrijim cu drag viitorul vin din momentul naşterii al acestuia, aplicând
secretele străvechi de vinificaţie. Implicăm sufletele în crearea propriului stil care să deosebească
vinurile noastre şi să-l aducă cu demnitate spre atenţia celor mai sofisticaţi apreciatori.
"Cimișlia Wineries" este unul dintre cei mai mari producători și furnizori de vin de calitate în
Republica Moldova.
Istoria de succes a început în anul 1994 și astăzi "Cimislia Wineries" reprezintă un complex viti-
vinicol modern, care dispune de 6 întreprinderi vinicole și 2 000 ha de terenuri agricole.
Elementele de bază a strategiei de dezvoltare sunt:
1.Folosirea tehnologiilor moderne.
Întreprinderile companiei sunt dotate cu echipament tehnologic modern, faptul care permite îmbinarea
tradiţiilor viticole secundare cu cele mai recente dezvoltări în domeniul respectiv.
2.Dezvoltarea podgoriilor.
O mare parte din investițiile companiei sunt destinate pentru dezvoltarea plantațiilor de vițe de vie. În
afară de soiuri europene clasice, "Cimislia Wineries" revigorează soiurile autohtone: "Rara Neagră",
"Feteasca Regală" și altele.
3.Studierea şi analizarea cererii și gustului consumatorului atît cît tendinţele viticole mondiale.
4.Extinderea pieților de vînzare.
Introducerea standardelor ISO 22000:2005 a contribuit la perfecţionarea sistemului de monitorizare
a calităţii, a structurilor financiare şi a sistemului de organizare a intreprinderii.
Producția companiei este deja cunoscută pe piețile Statelor Unite ale Americii, Germaniei, Poloniei,
Romaniei, țărilor CSI și Rusiei.
Vinurile noastre – sunt un amestec perfect de metode clasice de producere cu creativitatea şi
profesionalismul vinificatorilor noştri. Aspiraţiile noastre sunt îndreptate spre folosirea la maxim a
potenţialului fiecărui strugure, spre culegerea doar celui ce-i mai bun din podgoriile noastre fertile,
totodată purtăm multă grijă şi mulţumire pământului moldovenesc.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


3. Descrierea schemelor de preparare a producție de
struguri. Caracteristica materiei prime produsele finite.
Descrierea schemelor de preparare a producție de struguri
Schema tehnologică la producerea vinurilor albe seci de calitate superioară

Culesul strugurilor

Transportarea strugurilor

Recepția calitativă și cantitativă

Descărcarea strugurilor

Desciorchinare + zdrobire Ciorchini

Pomparea mustuielii la macerare + sulfitare mustuielii

Macerația mustului pe boștină (facultativ)

Separarea mustului ravac

Presarea boștinei Tescovina

Asamblarea musturilor

Deburbarea mustului Burba

Levuri selecționate Fermentarea mustului CO2

Tragerea vinului pe drojdii


Depozitarea vinului în vase pline, t =10-12 0C

Culesul strugurilor, condițiile de recoltare și gradul de maturare a strugurilor influențează foarte


mult calitatea vinurilor albe. Pentru a produce vinuri albe seci de consum curent conținutul de zahăr
trebuie să fie cel puțin 146 g/l, și pentru vinurile de calitate albe seci 176 g/l.
Transportul strugurilor se realizează în autovehicule sau remorci vasculante special amenajate.
Recepția strugurilor în vederea prelucrării la unitățile vinicule se face atît din punct de vedere
calitativ cât și cantitativ. Cantitatea strugurilor se stabilește înaintea zdrobirii lor cu ajutorul basculei –
pod, care este amplasată, de obicei, la intrarea în unitățile de prelucrare a strugurilor. Sistemul de
cîntărire cu bascula – pod este cel mai răspîndit în totalmente mecanizat și permite o rapiditatea mai
mare lucru. Recepția de ordin calitativ prevede determinarea gradului de sănătate a strugurilor înainte a
strugurilor, ce ține de atacul de mucegai, mană, făinarea, vătămători și identificarea soiului respectiv
indicat în documentele de însoțire, precum și purității acestuia. După prelevarea probei medie de
struguri în ea se determină conținutul în glucide și aciditatea titrabilă.
Privitor la modalitatea executării recepției strugurilor în perspectivă este necesară trecerea la
automatizarea punctelor de recepție ale unităților vinicole, precum și imprimării automate a valorilor
obținute pe un tichet special. Aceasta ar evita apariția diferitor contestații privind cantitatea cît și
calitatea strugurilor recepționați.
Coala

Mod Coala № document Semnat Data


Descărcarea strugurilor. Strugurii se descarcă din bena tractorului în bena instalației de zdrobire
descirochinare.
Descărcarea manuală, deși din considerente tehnologice are multe avantaje, în ultimul timp este tot
mai rar folosit în industria viniculă, datorită forței de muncă deficitare și productivității scăzute.
Descărcatul mecanizat se practică la întreprinderile vinicole pe o scară largă și se efectuează cu
ajutorul troliului de tip monorail.
Descărcatul strugurilor prin bascularea benei mijlocului de transport este un procedeu simplu de
utilizat, economic și de mare productivitate. Basculatrea se face direct în buncărele de acumulare,
confecționate în ultimul timp din oțel inoxidabil. Este cel mai generalizat în indusdria viniculă
autohtonă, are forma uni jgheab în lungul căruia este montat un melc. În parte de jos a buncărului se
află o deschidere pentru trecerea strugurilor din bucăr la zdrobitor.
Zdrobirea și desciorchinarea strugurilor sunt operații mecanice, cu care se începe etapa de
prelucrare a strugurilor. Zdrobirea strugurilor constă în spargerea integrității boabelor în scopul
elibirării mustului. Boabele trebuie să fie zdrobite complect, totodată, fiind evitate sfărîmarea
semințelor, strivirea sau fărîmițarea ciorchinilor.
Pomparea mustului la diferite operații tehnologice, cum ar fi separarea, macerația mustului pe
boștină sau macerația – fermentarea se efectuiază cu ajutorul pompelor. După principiul de pompare
sunt cunoscute pompe cu piston, cu melc, cu racleți, cu pinioane etc.
Pompele cu piston, actualmente folosite pe larg la întreprinderile vinicole moldovenești sunt fizic și
moral învechite. Mustuaiala pompată cu aceste pompe este supusă unei frecărei intesive, și îmbogățirii
mustului cu polifenoli, burbe și substanțe azotate.
Macerarea mustului pe boștină sau macerația la vinificația în alb la producerea vinurilor albe este
o operațiune facultativă, aplicată în anumite împrejurări și condiții.La unitățile vinicole ea este utilizată
mai mult în cazul obținerii vinurilor aromate din soiurile Muscat, Sauvignon Blanc, Traminer etc. La
procesul de macerare la vinificația în alb influențează anumiți factori: temperatura mustuelii, durata
macerării, modul de organizare, conținutul în SO2 etc. Îmbogățirea calitativă a mustului cu substanțe
aromate are loc la temperaturi sub 100C. Durata procesului de macerare pentru producerea vinurilor
albe este în funcție de temperatura mustuielii. Efectuarea macerării la temperatura ce nu depășește 10-
120C durata de macerare poate să fie pînă la 12 ore. La temperatura mediului ambiant durata macerării
poate fi redusă pînă la 3-5 ore.
Separarea mustului ravac este o operație tehnologică foarte importantă în procesul producerii
vinurilor albe. Această operație se efectuează în două etape, care decurg una după alta. La prima etapă
mustul se separă de boștină (ravac) prin scurgerea liberă, gravitațională, iar la două etapă, prin presarea
boștinei, obținîndu-se așa – numitul must de presă.
Deburbarea mustului este o operație de limpezire a mustului și eliminare a burbei, alcătuită din
impurități solide. Aceste impurități sunt de diferită natură: particule de pămînt, fragmente de ciorchini,
pielițe, semințe, levuri, și bacterii, fragmente de spori de mucegaiuri, unele substanțe insolubile.
Deburbarea mustului este o operație importantă în tehnologia producerii vinurilor albe, de care
foarte mult depinde calitatea mustului trecut la fermentarea și a vinului ulterior obținut. Condițiile de
bază, necesare de a fi respectate la deburbarea mustului constau în a nu ajita mustul și nu a permite
declanșarea fermentației lui. Factorii ce influențează aceste condiții sunt temperatura, conținutul în SO2
și durata procesului. Temperatura optimă pentru desfășurarea procesului de limpezire de 10-120C, iar
durata de limpezire este de 12-24 ore. În cazul deburbării mustului la temperatura obișnuită durata
procesului se mărește pînă la 18-24 ore, timp în care depunerea particulelor în suspensie și a unuor
microorganisme este asigurată.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


Fermentarea mustului este un proces biochimic prin care zaharurile se transformă în alcool etilic și
CO2, fiind considerați produși principalui, însoțiți de produși secundari. Acest proces este sub acțiunea
levurilor (drejdiilor), este principalul proces prin care mustul este transformat în vin. Obiectivele
fermentării alcoolice sunt următoarele:
 fermentarea deplină a zahărului;
 păstrarea substanțelor aromate din struguri;
 acumularea glicerolului și a altor produse secundare ale fermentației alcoolice, care în final vor
influența calitatea gustativă a vinului.
Fermentarea alcoolică a mustului este un proces complex, catalizat de o serie întreagă de enzime
(fermenți) elaborate de drojdii.
Factorii ce influențează fermentarea mustului sunt: temperatura, conținutul deanhidridă sulfuroasă,
sușa de drojdii, compoziția chimică a mustului. Temperatura influențează în mod de considerabil
procesul de fermentare a mustului, de ea depinzînd în mare măsură calitate viitorului vin.
Limpezirea vinului. Fermentația alcoolică a mustului se consideră terminată cînd se epuizează
conținutul în glucide din mediu. Degajarea bioxidului de carbon devine mai intecintă, aproape
imperceptibilă. Tulburarea se depune fără a mai reveni în masa lichidului, iar odată cu ea încep să se
depună și levurile. Temperatura scade treptat și vinul începe să se limpezească și să capete însușirile
lui specifice. După terminarea fermentației se face plinul rezervoarelor, competînd golul lăsat la
fermentare.
Îmbogățirea vinului cu compușii elimenați din celulele de levuri depinde de un șir de factori:
temperatura mediului, durata procesului, conținutul în SO2, oxigen, starea celulelor de levuri etc.
Păstrarea timp îndelungat a vinului pe sedimentul de levuri la temperatura de peste 150C cu conținut
ridicat de SO2 conduce la apariția în aromă și gust a unor izuri neplăcute și diminuarea calității
vinurilor albe. În timpul păstrării vinului pe drojdie este necesar de efectuat obligatoriu controlul
calității pentru a determina evoluția ei.
Tragerea vinului de pe drojdie se efectuează după terminarea fermentației și limpezirii suficientă
a vinului tînăr prin pritocirea deschisă a lui. Scopul tragerii vinului este separarea lui de masa de
drojdie și evitarea formării de hidrogen sulfurat, care se poate produce sub acțiunea reducătoare a
levurilor din sediment. În cazul prelucrării strugurilor avariați, deburbării necalitative a mustului și
folosirii unor doze mari de anhidridă sulfuroasă tragerea vinului de pe drojdie se face imediat după
terminarea fermentației tumultoase. Primul pritoc este însoțit de sulfitare în doze de 25-30 mg/dm3,
vinul fiind egalizat în partide mari.
Depozitarea vinului se efectuează cu precădere, în vase metalice și din beton armat, avînd stratul
acidorezistent, pline în condițiile ce exclud pătrunderea oxingenului din aer. Datorită degajării lente a
CO2 precum și a procesului de evaporare, în vase se formează goluri. Pentru a evita contactul direct al
vinului cu aerul, împiedicîndu-se, astfel, oxidarea forțată a produsului, precum și dezvoltarea unor
levuri și bacterii aerobe patogene, se efectuează periodic umplurea golurilor în vasele tehnologice
depozitare. Temperatura optimă de depozitare a vinurilor albe este de 10-120C și umiditatea localului
cuprinsă între 85-90%. La întreprinderile vinicole din vinificația priimară, încă se folosesc pentru
fermentarea mustului și depozitarea vinului vase tehnologice confecționate din oțel-carbon, precum și
cisterne de beton armat, suprafața interioară a cărora este căptușită cu materiale rezistente la acțiunea
acizilor organici din vin.
Totodată menționăm, că utilajul din componența liniilor tehnologice de prelucrare a strugurilor în
flux continuu de fabricație sovietică cu care sunt dotate la moment, multe unități din vinificația
primară este mult depășit din punct de vedere tehnologic față de utilajul recomandat în prezent de
firmele de specialitate din occidentul. Acest utilaj nu permite prelucrarea menajantă a strugurilor și
evitarea îmbogățirii mustului și vinului cu oxigen.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


3.1. Caracteristica materiei prime produsele finite
Aligote - Adus din Franța acum peste 100 de ani, soiul Aligoté s-a aclimatizat destul de bine în țara
noastră, fiind cultivat în mai multe podgorii. Prezența lui în plantațiile de producție a dăinuit până în
zilele noastre mai ales datorită producțiilor relativ mari (10-13 t/ha) și constante. Și din punct de
vedere calitativ Aligote-ul dovedește constanta, realizând vinuri cu tațrie alcoolică de 11-11,5 vol %.
Ca vin, Aligote-ul s-a impus mai ales în două areale: la Sarica-Niculitel si la Iași-Copou, Iași-Bucium.
Aligoté-ul cu personalitate în nordul Dobrogei trebuie căutat. Acolo are o aciditate viguroasă, are
echilibru și armonie, este sobru și ceea ce este caracteristic are un anume gust ca de pământ care,
culmea, îi stă foarte bine. Aligote-ul de Iași este foarte placut, este acid-sprintar, merge la sprit, dar
este un vin oarecare, agreabil dar anonim, fară o personalitate anume. Cu aciditatea sa viguroasă, cu
vioiciunea și prospețimea sa, Aligote-ul de Sarica-Niculitel merge de minune alături de peștele gras,
somn sau scrumbie de Dunare.
Sauvignon
Soiul detine, dupa Chardonnay, al doilea loc in privinta reputatiei si solicitarii in comertul
international cu vinuri (intre vinurile albe). Soiul Sauvignon este originar din zona Sauternes (Franta)
si a fost introdus la noi dupa invazia fiboxerica in ultima parte a secolului trecut. Vinurile dulci de
Sauternes isi datoresc inalta lor calitate insusirilor deosebite ale soiului Sauvignon. Vinurile albe seci
de Sauvignon de excelenta valoare se obtin in Africa de sud, in California (SUA) sau in Noua
Zeelanda.
Pe eticheta acestor vinuri se scrie de regula ,,SAUVIGNON BLANC" probabil tocmai pentru a se
evita confuzia cu vinul rosu de Cabernet Sauvignon. Ca si in cazul soiului Chardonnay, producatorii de
vinuri au tot interesul sa mentioneze vizibil soiul pe eticheta, pentru ca simpla inscriptionare
,,Sauvignon blanc" constituie pentru cumparator o prima asigurare in legatura cu calitatea vinului
dinauntrul sticlei. Vinul de Sauvignon este usor de recunoscut. Face parte dintre vinurile semiaromate
dar aroma sa, desi usor discreta, este probabil cea mai suava din toate aromele vinuribor. E aroma
florilor de vita de vie, delicata si proaspata, o aroma care confera multa personalitate vinului de
Sauvignon.
Unii degustatori definesc aroma de Sauvignon ca sugerand urina de soarece, dar trebuie sa ne
imaginam Ca spre deosebire de aceasta, aroma Sauvignon-ului este deosebit de apreciata. Vinul de
Sauvignon este echilibrat, amplu, lung, mai putin corpolent decat Chardonnay, dar mult mai sprintar si
mai odihnitor decat acesta. Unui vin de Sauvignon ii sade bine la o tarie alcoolica de 12 vol. % sau
chiar peste. Un Sauvignon de 11 vol. % nu are suficienta expresivitate si nu poate concura decat la ...
juniori. Cu cateva decenii in urma, la Dragasani, unde s-a constatat ca Sauvignon-ul da rezultate
excelente, s-a lansat moda vinului demidulce de Sauvignon, moda care a prins foarte bine la noi, dar
trebuie sa spunem ca nu este acelasi lucru cu ceea ce se cere pe piata mondiala. In tara noastra, soiul
Sauvignon nu detine o suprafata foarte mare (circa 6000 de ha), dar el este raspandit in rnulte podgorii,
Dealu Mare, Murfatlar, Alba, Tarnave, Dealul Viilor - Mehedinti, chiar si Cotesti si Odobesti. Este
important de precizat ca in Romania se cultiva in paralel (de obicei in amestec) doua soiuri ale
ace1uiasi sortogrup: Petit Sauvignon 5i Gros Sauvignon.
Vinurile care se obtin din ele sunt foarte diferite. Petit Sauvignon are bob mai mic, mai bogat in
zaharuri si in arome, da productii moderate (7-8 t/ha). Adevaratul vin de Sauvignon cu personalitate,
cu bogatie si finete din Petit Sauvignon se face. Soiul Gros Sauvignon are bobul mai mare si mai
verde, este mai tardiv, iar productia e mai mare (9-11 t/ha); evident, calitatea vinului e mai scazuta,
aroma e maj slaba, vinul parca e mai diluat, mai necaracteristic, aproape amenintat sa fie confundat cu
cine stie ce alt soi. Cum la noi in tara, timp de mai multe decenii s-a facut politica cantitatii si nu a
calitatii, evident ca s-a inmultit cu precadere soiul Gros Sauvignon, adica cel care da cantitate mai
mare si cahtate indoielnica. Este curios, dar francezul nu stie de existenta a doua Sauvignon-uri; el are
in vedere un singur Sauvignon, cel bogat in arome, cu siguranta deci Petit Sauvignon. Fata de cererea
de vin de Sauvignon pe piata internationala este de asteptat ca suprafetele cu acest soi sa creasca, dar
atentie, numai cu clone de Petit Sauvignon ca de exemplu clona obinuta Ia Dragsani: Sauvignon 62 Dr.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


Pinot gris
Intre vinurile albe, Pinot gris este al treilea ca solicitare in comertul national, dar la oarecare
distanta de pnimele doua. E interesant ca, desi soiul e de origine franceza, el a fost readus relativ de
curand in atentia pietei mondiale de catre italieni, cu numele de Pinot grigio. La noi se cultiva in mai
multe podgorii, in Transilvania (cunoscut mai de mult sub numele de Rulender), in Dealul Mare, dar
deplina consacrare si-a dobandit-o in podgoria Murfatlar. Alaturi de Chardonnay este soi de baza in
aceasta podgorie.
Dintre soiunile cultivate la noi, Pinot gris dovedeste cea mai ridicata capacitate de acumulare si
concentrare a zaharurilor. La Murfatlar realizeaza cu usuninta la cules concentratii de 220-260 g/l, deci
se pot obtine in mod constant prin sistarea, fermentatiei alcoolice vinuri naturale demidulci sau dulci.
Pe piata internationala el este cunoscut mai ales ca vin sec, de obicei alcoolic (12,5 sau chiar 13,0 vol.
%), plin, viguros, cu caraeter (desi fara aroma). Uneori, ca vin tanar pare usor rustic, vulgar, dar acest
caracter ii confera vigoare iar aceasta rusticitate dispare cu varsta. Fiind un vin cu tarie alcoolica
ridicata poate prezenta oarecare amareala la sfarsit, insa tocmai aceasta amareala ii da un sarm specific.
Vinul dulce de Murfatlar este plin, ,,rotund", onctuos si cu vigoare. Prin invechire indelungata
atinge valori nebanuite. Pentru ca bobul strugurelui are pielita de culoare vinetie, oenologul trebuie sa
atent sa faca rapid separarea mustului, cu evitarea oricarui timp de stagnare-macerare. Altfel se risca
extragerea de culoare in vin cu obtinerea unei culori ,,patate", neconforma cu tipul de vin ce trebuie
obtinut. Din soiul Pinot gris sunt deja obtinute doua valoroase selectii clonale Pinot gris 13 Mf. si
Pinot gris 34 Bl.
Chardonnay
Este vinul alb care in comertul international se bucura de cea mai teribila si cea mai intensa
solicitare. Se vorbeste chiar de o oarecare tendinta rnondiala de ,,Chardonnay"-zare ; negustorii de
vinuri de pretutindeni solicitand cu prioritate vinuri de Chardonnay, iar viticultorii din unele regiuni
ale lumii se intrec in a planta Chardonnay sau macar in a converti unele plantatii prin supraaltoire cu
Chardonnay. Vinurile de Chablis sau cele albe de Bourgogne (Franta) isi datoresc marea lor faima
tocmai faptului ca sunt elaborate exclusiv din soiul Chardonnay. Pana si pentru vestita sampanie care
se realizeaza in Champagne (Franta), o treime din materia prima o constituie strugurii din soiul
Chardonnay.
Vestite in lume au devenit in ultimele decenii vinurile de Chardonnav din California, cele din
Australia, din Africa de Sud, ca si cele din Chile. Sa ne intelegem bine! Reputat in lume este tipul de
vin de Chardonnay sec, cu o aroma foarte caracteristica florala, inconfundabila, este moale, onctuos,
rotund, catifelat, amplu, cu un anume caseu care te face sa crezi ca musti din untul proapat.
Chardonnay dulce de Murfatlar este cu totul altceva. Este un obicei romanesc sau mai precis
dobrogean, un vin dupa care romanii se dau in vantt, dar pe care piata mondiala nu il cunoaste. Soiul
este originar din Franta si a fost introdus la noi acum circa 100 de ani, odata cu refacerea viilor distruse
de fiboxera. La noi in tara, soiui s-a localizat in Dobrogea, mai intai Ia Murfatlar, apoi in toata
podgoria, adica si la Medgidia si Cernavoda. Ajuns in regim termic bogat si secetos, soiul Chardonnay
si-a descoperit noi valente, adica producerea de vinuri naturale dulci. El dovedeste aici o inalta
capacitate de acumulare si concentrare a zaharurilor, astfel ca a devenit soul de baza alaturi de soiul
Pinot gris.
Vinul Chardonnay dulce de Murfatlar se distinge prin aceeasi aroma florala, prin delicatete, prin
rotunjime si armonie. Se comporta excelent prin invechire la vas si la sticla capata caracteristici noi ale
buchetului, care il fac pe degustator sa se gandeasca la fagurele de albine. Atinge culmi nebanuite chiar
dupa 10-15 ani. Cu alte cuvinte, avem de a face cu doua tipuri diferite de Chardonnay: vinul dulce de
Murfatlar cunoscut la noi in Romania si tipul de vin sec de Chardonnay faimos in lumea inteaga. De
altfel, fata de marea solicitare de Chardonnay la export, producatorii din Dobrogea prefera ca din
Chardonnay sa elaboreze tipul de Chardonnay sec destinat exportului iar vinul dulce sa il faca
numai din Pinot gris. Soiul nu este foarte productiv. In conditii1e de la noi produce in jurul a 7-8 tone
de struguri la hectar. Din pacate soiul nu este suficient de bine incercat in alte areale viticole, dar fata
de marea lui solicitare in comertu1 international este de asteptat ca in viitor soiul Chardonnay sa apara
in multe alte podgorii.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


Feteasca alba
Soi romanesc a carui existenta in cultura se pierde adanc in istorie. Este soiul cu cea mai larga
raspandire in podgoriile romanesti. Se gaseste in egala masura in podgoria Cotnari (soi de baza din
sortimentul traditional), in alte podgorii din Moldova (Odobesti, Cotesti, Panciu, Vaslui, Covurlui), in
Muntenia (Dealul Mare, Stefanesti-Arges), in Transilvania (Alba, Tarnave, Sebes, Aiud), in Crisana si
Maramures (Diosig, Silvania) si altele.
Asigura productii mijlocii, in conditiile in care continutul in zahar depaseste cu usurinta 200 g/l
zahar, chiar 220 gIl zahar. Vinul de Feteasca alba nu este de mare personalitate, este un vin fara o
anume aroma de soi, dar este in schimb un vin de aleasa finete, rotund, catifelat, amplu, corpolent.
Fermentat cu grija la temperatura scazuta, vinul de Feteasca alba poate dezvolta o interesanta
aroma secundara de fermentatie, care pe fondul finetii specifice soiului si a lipsei aromei de soi, poate
conferi vinului o savoare cu totul remarcabila. In unele zone, mai ales cele ale dealurilor subcarpatice
meridionale vinul de Feteasca alba poate avea o oarecare platitudine imprimata de insuficienta
aciditatii totale.
Din punct de vedere tehnologic deficienta se poate evita cu usurinta prin corectia de aciditate
practicata la must. Soiul Feteasca alba dispune de o colectie bogata de medalii obtinute in concursurile
nationale si internationale. Pacat ca vinurile de Feteasca alba nu s-au impus in comertul international
pe masura potentialului calitativ pe care ii are soiul in numeroase areale de cultura.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


4. Utilajul tehnologic. Automatizarea proceselor
de producție
Sunt echipamente ce fac parte din linia de receptie a strugurilor, alaturi de desciorchinatoare si
zdobitoare, pompe, schimbatoare de caldura, transportoare pentru ciorchini.

- sunt destinate receptiei strugurilor in vederea


prelucrarii. Descarcarea strugurilor poate fi facuta direct din remorca, dupa care acestia sunt
transportati prin intermediul unui transportor cu melc catre dezbrobonitor.
- sunt realizate din otel inoxidabil si contin snec de transport, motoreductor, tablou de comanda
Optional se pot instala urmatoarele:
- cuva filtranta pentru preluarea mustului in momentul descarcarii
- capac cu actionare pneumatica pentru a impiedica scurgerea mustului in momentul descarcarii
- snec suplimentar "rupe-pod" pentru a usura evacuarea ciorchinilor catre desciorchinator
- senzori pentru controlul greutatii strugurilor in momentul descarcarii
In executie standard pot fi realizate conform urmatorilor parametri:
Lungime cuva Latime cuva Inaltime cuva Volum cuva
mm mm mm m3
4200 2500 2100 9
5000 2500 2100 12
6000 2500 2100 15
7500 3000 2500 25

Linie de recepție cu sortare manuală


Este o linie de receptie struguri pentru producerea vinurilor de inalta calitate.
O astfel de linie este compusa din elemente individuale sincronizate, executate din otel inoxidabil de
inalta calitate AISI 304.
Productivitate: 5 - 10 t/h

Compusă din:
- mese vibratoare
- benzi pentru sortare manuala
- transportoare cu banda
- desciorchinatoare si zdrobitoare
- pompe sau carucioare pentru transport

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


Desciorchinator - zdrobitor

Desciorchinatul strugurilor, consta in detasarea boabelor de ciorchine si evacuarea separata


ciorchinilor si resturilor vegetale de must si boabe.
Avantaje si calitati ale desciorchinatorului cu zdrobitor:
- Flexibilitate: in functie de tehnologie ambele procese se pot executa succesiv sau separat
- Reglarea productivitatii in functie de soiul strugurilor: prin intermediul unui regulator de frecventa se
regleaza viteza de rotire a axului si a cilindrului desciorchinator.
- Productivitatea poate fi de la 1t/h pana la 25 t/h.
Productivitate Dimensiuni mm Putere instalata
t/h lungime latime Inaltime kW
pana la 25 2360 900 2040 4,1
pana la 1 1000 580 580 1,1

Transportor cu bandă sau cu snec orizontale sau înclinate

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


TRANSPORTOARE CU BANDA
CARACTERISTICI
- module special construite pentru deservire in productia de vin.
- transportoare cu banda / orizontale; inclinate; / pentru ciorchini, pentru struguri
Aplicatie: standard, in intreprinderile de prelucrare a strugurilor si in liniile de receptie pentru
producerea vinurilor de inalta calitate.
Productivitate: 5 t/h - 10 t/h
Optiuni:
- reglarea inclinarii
- reglarea continua a vitezei
- tip mobil
Parametrii tehnici
Cu banda Lungime Latime Latime banda Inaltime Putere instalata
mm mm mm mm kw
Manipulatoare 3000-7000 850 600 950 0,75
Orizontale 5000-30000 420 345 1000 1,1-4,4
Inclinate 4000-15000 420 345 -- 2,2-4,4

TRANSPORTOARE CU SNEC
Caracteristici:module special construite pentru deservire in productia de vin.
- Transportoare cu snec / orizontale; inclinate; cu filtrare; pentru tescovina presata /
Aplicatie: standard in linii de receptie
Productivitate: 5 t/h - 10 t/h
Optiuni:
- reglarea inclinarii
- reglarea continua a vitezei
- tip mobil
Parametrii tehnici
Cu snec Lungime Latime Inaltime Diametru spira Putere instalata
mm mm mm mm kW
Orizontal 6000 - 24000 270 750 200 0,55 - 5,5
420 300
520 400
1300 400
Cu filtrare 6000 - 24000 750 400 2,2 - 5,5

Inclinat 3000 - 15000 -- 200 1,1 - 4,0


300
400

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


TRANSPORTOR CU BANDA COMBINAT-Combo
Parametrii tehnici
Tip Lungime Latime Inaltime Latime Lungime Lungime Inaltime Inaltime Putere
L W H de lucru parte parte Descarcare Incarcare instalata
mm orizontala inclinata
mm mm mm mm mm mm mm kw
KH3 3900 1550 2700 600 1000 3000 2100 500 1,5

Fermentatoare pentru vinuri albe

Sunt rezervoare tehnologice, executate din otel inoxidabil de inalta calitate AISI 304, destinate
fermentarii vinurilor albe. Pot fi executate la dimensiuni si componenta standard sau conform schemei
tehnologice a clientului. In timpul procesului tehnologic permit controlul temperaturii de fermentare in
mod automat.
Capacitate: 10 - 60 t.
Componenta:
- termomentale
- tablou pentru controlul temperaturii de fermentare
- partea superioara conica cu dezaerator
- fund conic
- executie pe picioare sau pe postament din beton in cazul capacitatilor mai mari
- gura de vizitare inferioara ovala
- gura de vizitare superioara
- cot de decantare cu robinet si capac
- termometru
- indicator de nivel
- robinet prelevare probe

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


Parametrii tehnici:
Inaltime
Volum Diametru Inaltime Picioare Termomentale
totala
m3 mm cilindru mm Buc. Buc / latime mm
mm
10 2070 3000 4200 4 2/500
15 2228 3750 5000 4 2/500
20 2546 3750 5000 4 2/500
25 2705 4500 5800 6 3/500
30 2865 4500 6550 6 3/500
40 3057 5250 7400 6 3/500
50 3224 6000 7300 6 4/500
60 3183 7500 8800 6 4/500

Rezervoare verticale pe picioare


Sunt rezervoare specializate pentru stocare, executate din otel inoxidabil de inalta calitate AISI 304,
cu suprafata lucioasa sau rozetata. Sunt executate la dimensiuni si componenta standard sau conform
schemei tehologice a clientului.
Capacitate: 1 - 60 m3
Caracteristici:
- pe picioare cu fund conic sau plan inclinat
- cu agitator
- cu izolatie
In componenta standard cu:
- gura de vizitare inferioara/superioara
- robinet golire partiala/totala cu capac
- indicator de nivel
- robinet prelevare probe
Pot fi realizate rezervoare pentru stocare lichide alimentare, dar si rezervoare tampon, pentru drojdii,
dioxid de sulf, sirop de zahar, solutii de spalare, solutii glicolice, bentonita sau pentru alte configurari
sau cerinte tehnice ale clientului.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


Freezer pentru racirea vinului

Cu ajutorul acestui echipament vinul este supus refrigerarii, adica racirii la o temperatura putin mai
mare decat punctul de congelare, refrigerare urmata de o stocare a vinului in cisterne izoterme in
vederea depunerii tartratului acid de potasiu si a tartratului neutru de calciu.
Parametrii tehnici:

Productivitate, l/h 500 1000 1500 2000 3000 4000 5000

t0 initiala a vinului +15 +15 +15 +15 +15 +15 +15

T0 finala a vinului -5 -5 -5 -5 -5 -5 -5

Capacitate
10000 21200 32000 42000 60000 86000 104000
frigorifica, kcal/h

Putere instalata,
8 16 24 29 48 58 70
kW

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


Centrale frigorificeCaracteristici: centrala frigorifica pentru solutii glicolice

- regim de lucru - I: de la +7ºC la +12ºC


- II: de la -10ºC la -3ºC
- III: combinat
- agent frigorific - Freon R 407
Capacitate: pana la 1.000.000 kcal/h
Prese pneumatice inchise / deschise cu cilindru

Capacitati intre 1500 – 13000 kg pentru mustuiala


Specificatii tehnice:
 Poarta de încărcare şi descărcare cu deschidere/inchidere manuala sau pneumatica;
 Panou de comanda electronic – automatizat prin PLC cu microprocesor Siemens ce permite
introducerea parametrilor pentru 12 programe de presare in funcţie de gradul de presare pe care
doriţi sa-l obtineti. Fiecare program poate fi modificat pentru nevoile dvs. particulare şi apoi stocat,
utilizând tastatura specială de pe ecran, reducand astfel foarte mult timpul de procesare pentru a
beneficia de productivitate;
 Posibilitatea de a gestiona ciclul de presare prin "control manual" cu ajutorul PLC;
 Cuva pentru preluare must din oţel inoxidabil.
 Incărcare axiala manuala cu robinet cu sfera.
 Incarcare struguri intregi prin gura de acces pozitionata la partea superioara si inchidere automata;
 Sistem de basculare cu oscilatii de 450/450 in faza de incarcare;
 Sistem de umflare/dezumflare automat pentru a reduce timpii ciclului de presare;
 Sistem de evacuare rapida a aerului din rezervor;
 Sistem nou de montare membrana easy way;
 Robinet descarcare apa de spalare;
 Control acustic şi vizual;
 Roţi.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


Optiuni:
 Indicator de nivel electric montat pe rezervorul de colectare must;
 Dispozitiv pentru control la supraincarcarei;
 Valva pneumatica / ghilotina;
 Usa dubla cu deschidere/inchidere pneumatica;
 Colector extern;
 Suporti pentru inaltare;
 Roti motorizate;
 Tablou de comanda remontat pe consola suport (pentru modele de la seria 100);
 Sistem de evacuare rapidă a aerului din rezervor;
 Sonda pentru curăţarea manuală a canalelor de scurgere;
 Spalare automata;
 Selectie must;
 Introducere automata de gaz inert in presa cu recuperare;
 Interval de refrigerare pentru mentinerea temperaturii;
 Dispozitiv pentru macerare.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


4.1. Automatizarea proceselor de producere

Procese de productie
În economia de piață, factorii de producție se află în proprietatea agentilor economici care isi asuma
responsabilitatea utilizarii lor in activitati impuse de piata, cu respectarea reglementarilor existente.
"Procese de productie"
Munca este activitatea constienta, specific umana desfacurata in scopul obtinerii de bunuri
economice, in vederea satisfacerii trebuintelor
Pamintul (natura) factorul de productie natural, este cadrul de desfasurare a tuturor activitatilor umane,
principalul mijloc de productie inagricultura,depozitul originar al resurselor de materii prime si
energetic.
Factorii de productie
Resurse nereinnoibile- create prin transformari naturale care nu se mai produc ( zacaminte de
materii prime, resurse primare de energie aflate in adancuri etc)
Durata de timp in care resursele se epuizeaza este influentata de volumul rezervelor si de volumul
extractiei anuale, dependente la randul lor de cerintele economice si starea tehnicii. Cu cat sursa
consumata e reciclabila si durata de viata creste.
Dupa cum stim unele tari sunt dotate inegal ci factori naturali de productie ceea ceduce la
vindecarea sau cumpararea resurselor necesare.
Inegalitatea dotarii tarilor cu factori naturali in puterea economica si in nivelul de dezvoltare
economica al popoarelor. Deoarece valoarea, structura, si calitatea resurselor, clima, relieful si
asezarea unei tari influenteaza direct si indirect.
Costul de productie
Pentru a viza o anumită competitivitate, întreprinderea trebuie să controleze principalele costuri ce
îi grevează contul de “Profit şi Pierdere”. Arta strategiei constă în realizarea, în fiecare din activităţile
desfăşurate de întreprindere, a unui avantaj concurenţial determinant, adică decisiv, durabil şi parabil.
Informaţiile eronate oferite de sistemul informaţional al costurilor duc la luarea deciziei eronate la
nivelul managementului strategic, la aceasta contribuind şi întârzierile în raportări datorate ciclului
tipic de control tradiţional.
Tipuri de productie
Tipul de productie în serie este si el de mai multe feluri, în functie de marimea lotului de fabricatie,
si anume:
- Tipul de productie de serie mare;
- Tipul de productie de serie mijlocie;
- Tipul de productie de serie mica.
Necesitatea diminuarii costului de productie
Unităţile economice, în activitatea pe care o desfăşoară, atrag şi utilizează factorii de producţie –
munca, natura şi capitalul. Expresia bănească a consumurilor factorilor de producţie utilizaţi pentru
producere şi desfacerea bunurilor economice se numeşte cost de producţie. Cunoaşterea nivelului,
structurii şi dinamicii costului este indispensabilă producătorului pentru desfăşurarea unei activităţi
optime.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


5. Protecția muncii
Protecţia muncii – este un sistem de măsuri şi mijloace social-economice, organizatorice,
tehnice, curative şi profilactice care în baza documentelor normative asigură securitate
angajaţilor, păstrarea sănătăţii şi menţinerea capacităţii de muncă pe parcursul zilei de muncă. Normele
specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări înlegătură cu
asigurarea protecţiei muncii şi a sănătăţii.
Unele din cele mai importante norme desecuritate sunt :
- accesul în recipientele de păstrare şi transport este permis numai după aerarea lor şi verificarealipsei
dioxidului de sulf ;
- este interzisă întroducerea în recipiente a transformatoarelor utilizate la iluminarea lămpilor sau la
alte echipamente electrice;
- în timpul procesul de ridicare sau descărcare a recipientelor încărcate cu struguri este interzis accesul
persoanelor ;
- tot echipamentul tehnic utilizat în procesul de prelucrare a strugurilor va fi pus în funcţiune numai
după controlul lor tehnic, deoarece acesta trebuie să asigure o funcţiune bună.
În proiectul dat se pevede ca în procesul de prelucrare a strugurilor pentru obţinerea
vinurilor materie primă albe seci de calitate superioară „Sauvignon” şi „Aligote” să se respecte
următoarele cerinţe generale de securitate referitor la utilaj, instalaţii şi personal.
Cerinţe generale de securitate privind exploatarea buncărelor de acumulare în procesul de
dozare a strugurilor.
Construcţia buncărului de acumulare trebuie să corespundă cerinţelor specialede securitate conform
OST 27-31-133 – 78. La expluatarea buncărelor de acumulare este necesar de a respecta următoarele
cerinţe desecuritate:
- excluderea poziţionării angajaţilor pe plasa buncărelor;
- interzicerea aplecării peste marginile buncărelor;
- interzicerea împingerii în buncăre a strugurilor cu mîinile;
- buncărele trebuie să fie utilate cu aparataj de protecţie.
În dependenţă de aceste cerinţe în proiect se prevede ca buncărele de acumulare să fie utilate
cu plasă de protecţie, cu buton de scoatere din funţiune a buncărului şi întrerupător de blocare,
excluzînd astfel posibilitatea de pornire a şnecului de la panoul de comandă a liniei de prelucrare.
Acestea sunt necesare pentru a asigura securitatea angajaţilor şi în cazurile cînd se efectuează
lucrăride reparaţie.
Cerinţe generale de securitate pivind exploatarea egrafulopompelor, zdrobitoare-
desciorchinătoare.
Egrafulopompele trebuie să corespundă cerinţelor de securitate conform OST 27-31-391 – 78.
Pentru a evita cazurile de traumare în timpul manipulării egrafulopompei este necesar caaceasta să fie
dotată cu buton de scoatere din funcţiune şi întrerupător de blocare, precum şi cu blocade de protecţie
ce exclud posibilitatea de pornire a aparatului în timpul spălării şi dezinfectării.
Cerinţe generale de securitate privind exploatarea preselor.
Presele trebuie să fie, deasemenea, dotate cu panou de comandă, care permite automatizarea fazelor
procesului de presare, permiţînd semnalizarea automată a oricăror inconveniente
ce pot apărea pe parcursul exploatăriiaparatului respectiv.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


Cerinţe generale către rezervoare şi aparate.
Rezervoarele şi aparatele trebuie să corespundă conform OST 27-31-132 – 78. Rezervoarele şi
aparatele trebuie să posede pentru deservire, verificare şi reparaţii un număr suficient de orificii,
amplasate în locuri convenabile pentru deservire. O cerinţă obligatorie pentru a asigura securitatea
angajaţilor în timpul exploatării acestor recipiente şi aparate este prezenţa orificiilor în partea de jos a
utilajelor respective.
Cerinţe faţă de recipientele în care se efectuează fermentarea mustuielii şi a mustului.
Aceste rezervoare trebuie să aibă deschizături în partea de sus şi de jos pentru înlăturarea CO2
prin aerisire.Încăperea pentru sulfitarea mustului trebuie utilată cu ventilatoare, pentru ca concentraţia
de SO2 să nu depăşească 10 mg/m3de aer. Încăperea de fermentare trebuie să fie izolată de alte
încăperişi utilată corespunzător cuventilatoare. Concentraţia de CO2 nu tebuie să depăşească 0,02 mg/l.
Pentru exploatarea pompelor mobile, în proiectul respectiv, se propune respectarea următoarelor
cerinţe:
Cerinţe generale de securitate:
- la deservirea pompelor mobile se admit persoanele care au atins vîrsta de 18 ani, au trecut controlul
medical obligatoriu, au fost instruiţi referitor la protecţia muncii şi au trecut instructajulla locul de
muncă;
- persoanele ce deservesc pompele sunt obligaţi să îndeplinească lucrul conform misiunii primite, să
menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă, să îndeplinească cerinţele tehnicii securtăţii
şi protecţiei muncii;
- pompele se instalează la un loc comod;
- conductometrele de curent se instalează pe dispozitive speciale;
- se asigură condiţii necesare în cazul imposibilităţii pompelor în timpul pompării;
- deservirea este conectată la panoul de automatizare manuală.
Cerinţe de securitate pînă la începerea lucrului:
- angajatul trebuie să îmbrace îmbrăcămintea specială;
- pînă a începe lucrul angajatul este obligat să controleze, existenţa şi starea barierelor de protecţie a
dispozitivelor de acţionare şi starea ventilatorului, existenţa şi siguranţa legăturii bunea motorului
electric cu priza de pămînt, starea izolaţiei cablului de alimentare cu enrgie
electricăa motorului, siguranţa unirii furtunurilor la ştuţele pompei, cablul de alimentaţie să fie atîrnat,
starea de funcţionare a butoanelor de pornire şi oprire a motorului, funcţionarea în gol a pompei în
decurs de 1-2 min;
- în caz de detectare a unor defecte în urma controlului vizual şi controlul funcţionării în gol a pompei
ce împiedică siguranţa îndeplinirii misiunii primite este necesar de a înştiinţa şefulsecţiei.
Cerinţe de securitate în timpul lucrului:
- pornirea pompei se efectuează aflîndu-se pe covoraşul de gumă;-robinetele din traseul tehnologic
să fie deschise;
- nu se permite efectuarea reparaţiilor sau reglarea pompei în timpul funcţionării acesteia;
- este necesar de urmărit ca furtunurile să nu fie îndoite;
- pompa să nu fie lăsată în funcţiune fără supraveghere.
Cerinţe de securitate în situaţii de avarie:
La apariţia în timpului lucrului a oscilaţiilor, zgomotelor neidentificate sau a altor situaţii de avarii este
necesar de deconectat pompa şi de a întreprinde măsuri de precauţie ca să nu se producă
vreunaccident. În caz că s-a produs accidentarea unei persoane este necesar de acordat primul ajutor şi
dechemat medicul.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


Cerinţe de securitate la terminarea lucrului:
- de deconectat motorul electric şi de strîns cablul;
- pompa şi furtunurile să fie scurse, spălate şi dezinfectate;
- să fie făcută ordine la locul de muncă şi pompa să fie transportată în secţia de păstrare a pompelor;
- locul de lucrul să fie dat în primire şefului de secţie.
În proiectul dat, se propune de respectat următoarele cerinţe ce se referă la operaţia desulfitare a
mustuielii, mustului şi vinului materie primă:
Cerinţe generale de securitate:
- la operaţia de sulfitare au acces persoanele cu vîrsta mai mare de 18 ani, cărora le permitesănătatea;
- toate rezervoarele destinate pentru sulfitarea produsului se verifică la etanşietate.
Verificarea etanşietăţii rezervoarelor se efectuează prin controlul lor exterior. Se apreciază dacă
nu curge produsul pe suprafaţa exterioară a vasului, se verifică îmbinările gurii şi armăturii. La
descoperirea neconformităţilor este necesar de înlăturat incovenientul depistat şi apoi efectuarea
operaţiei de sulfitare;
- transportarea baloanelor cu anhidridă sulfuroasă lichidă sau gazoasă la locul de sulfitare se va efectua
de doi muncitori cu ajutorul tărgilor speciale sau în cărucioare. Este necesar de protejat baloanele de
lovituri sau căderi;
- baloanele cu anhidridă sulfuroasă trebuie protejate de acţiunea razelor solare şi alte surse decăldură;
- este necesar de controlat, conform registrului de evidenţă starea măştilor antigaz, se verifică dacă nu
a expirat termenul de acţiune a absorbentului, care aproximativ constituie 60 min. Dacă durata acţiunii
absorbentului a expirat, atunci masca antigaz nu va fi folosită.
Cerinţe de securitate pînă la începerea lucrului:
- angajatul este obligat să îmbrace hainele de lucru, şorţul de cauciuc, masca antigaz, mănuşile
decauciuc şi să încalţe cizmele de cauciuc;
- balonul cu anhidridă sulfuroasă trebuie de unit cu sulfodozatorul prin reductor;
- robinetul balonului trebuie de deschis încet şi atent, fiindcă deschiderea lui bruscă poate provoca
ruperea furtunului şi ieşirea în atmosferă a dioxidului de sulf;
- în cazul scurgerii de dioxid de sulf prin ne etanşităţi, se închide robinetul şi se exclude cauza
scurgerii.
Cerinţe de securitate în timpul lucrului:
În timpul operaţiei de sulfitare nu se permite păstrarea în încăpere a baloanelor cu dioxid de sulf de
rezervă. Este necesar de avut la locul de lucru o soluţie de neutralizat, pentru degajarea dioxidului de
sulf scurs.
Este stric interzis, de a petrece sulfitarea fără haine de lucru şi mască antigaz, de a efectuasulfitarea
deschisă, de a conecta balonul cu dioxid de sulf la sulfo dozator fără reductor, de aactiva balonul,
reductorul, furtunul, sulfo dozatorul defectate, de a fixa furtunul cu diferitemijloace cu excepţia
brăţarei speciale, de a păstra baloanele cu dioxid de sulf la soare, fixate pe pămînt fără talpă de lemn
sau fără a fi întărite, de a utiliza balonul cu ventilul defectat, de a depozita pe o platformă deschisă şi
de a transporta buteliile cu dioxid de sulf fără supape desiguranţă, de a accepta prezenţa persoanelor
străine în încăperea unde se efectuează sulfitarea.
Cerinţe de securitate în situaţii de avarie:
- în cazul depistării defectelor, se închide ventilul, se informează conducătorul secţiei şi se primesc
măsurile de lichidare a defectelor;
- în caz de avarie sau accident de muncă se acordă primul ajutor medical accidentatului şi
seinformează asistenţa medicală.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


Cerinţe de securitate la terminarea lucrului:
- după finisarea lucrului, se închide ventilul balonului, se desprinde reductorul şi ventilul şi seacoperă
cu capacul de siguranţă;-balonul se aranjează atent pe targă sau cărucior şi se transportă la depozit;-
încăperea de lucru se ventilează pînă la eliminarea totală din încăpere a dioxidului de sulf;-persoana
care a efectuat sulfitarea se spală cu săpun şi schimbă hainele de lucru;
- la depistarea unor efecte , se informează conducătorul secţiei. În ceea ce priveşte,
protecţia mediului ambiant, în proiectul dat, se propune ca secţia să fiedotată cu:
- staţie de epurare a apelor reziduale rezultate în urma spălării şi dezinfectării utilajelor,instalaţiilor,
aparatelor şi recipientelor ;
- cu sistemă de canalizare corespunzătoare;
- instalaţii speciale sau amenajarea unor spaţii speciale pentru depozitarea deşeurilor ce rezultă înurma
procesului de prelucrare a strugurilor, de asemenea, în proiect se propune ca aceste deşeurisă fie
reciclate, utilizate ca îngrăşăminte naturale sau incinerarea lor.În acest proiect se prevede de urmat
următoarele:
- cerinţe privind protecţia mediului înconjurător:
- protecţia apelor de suprafaţă contra poluării, se propune de efectuat conform GOST 17.1.3.13 şi
regulamentului igienic nr. 06.6.3.23.
- protecţia solului contra poluării cu deşeuri menajere şi industriale, se va realiza conform San PIN42 –
128 – 4690.
Condiţiile privind controlul concentraţiilor emisiilor de substanţe nocive
în atmosferă, se varealizează conform GOST 17. 2. 3. 02, San PIN 2.1.6.575 şi limitelor admisibile ale
cconcentraţiilor de substanţe poluante în atmosfera aerului centrelor populate nr. 3086.
-condiţiile meteorologice ale încăperilor de producţie includ: temperatura, umiditatea relativă, viteza
decirculaţie şi presiunea aerului. Condiţiile meteorologice şi alţi factori ai mediului ambiant se
vor asigură conform STUS 12.1.005 -88 R.S.S.M. TOCT 12.0.005-84

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


6. Standardizarea controlul materiei prime și finite
Standardizarea este recunoscută astăzi ca fiind disciplina esenţială pentru toţi agenţii economici,
care trebuie să depună eforturi pentru cunoaşterea motivaţiilor şi a implicaţiilor acesteia. Acum 20 de
ani standardizarea era un domeniu rezervat doar câtorva specialişti.
Astăzi, companiile au preluat standardizarea ca un element tehnic şi comercial major. Ele
conştientizează faptul că trebuie să joace un rol activ în acest domeniu sau să fie gata să accepte
standardizarea care se desfăşoară fără contribuţia lor sau fără luarea în considerare a intereselor lor.
Mai mulţi factori au contribuit la definirea acestei tendinţe.
Standardizarea este un element al politicii tehnico-ştiinţifice de stat. Standardizarea acţionează
decisiv asupra calităţii producţiei şi economiei în condiţiile social-economice actuale.
Ea reprezintă o activitate specifică ce stabileşte, pentru probleme reale sau potenţiale, prevederi
destinate unei utilizări comune şi repetate, urmărind obţinerea unui grad optimde ordine într-un context
dat. Sarcina principală a standardizării este formarea sistemului de documente normative
tehnice,care determină cerinţele progresive faţă de producţia fabricată pentru necesităţile economieinaţ
ionale, populaţiei, protecţia producţiei finite de falsificare, certificarea producţiei etc.Orice proces
tehnologic, metodă de control a calităţii pot fi folosite în producere numai atuncicînd la ele
sunt elaborate standarde.
Scopurile principale ale standardizării sunt:
-asigurarea tehnico-normativă a conformităţii produselor, proceselor şi serviciilor cu destinaţialor;
-protecţia intereselor consumatorilor şi ale statului prin asigurarea calităţii produselor, proceselor şi
serviciilor, caracterului inofensiv al acestora pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, bunurile lor şi pentru
mediul înconjurător;
-înlăturarea barierelor trhnice din comerţ, asigurarea competitivităţii produselor pe piaţamondială;-
-asigurarea compatibilităţii tehnice şi informaţionale, a interschimbabilităţii, unificării produselor
asigurarea uniformităţii măsurărilor. Standardizarea se bazează pe 3 legi:
1.Legea cu privire la activitatea de standardizare.
2.Legea despre protecţia consumatorului.
3.Legea despre certificare şi acreditare

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


Concluzie
În urma efectuării practicii de producere în cadrul fabricii primare ,,Vin-angro” din satul Recea,
în perioada de 1.09.2015 pâna la 05.10.2015 am însușit fabricarea vinului.
Am activat în secții participînd nemijlocit la procesul de producere. Trecînd prin toate etapele de
producere de la pregătirea primară a vinurilor albe.
În această perioadă am învățat multe lucruri noi ceia ce ține de procesul tehnolohic a vinurilor
albe, și de contabilitate. În urma efectuării practicii am ramas mulțumită. La fel am observat că se
respectă igiena și sanitaria. Paralel cu activitatea din secția de producere am avut ocazia să particip
și să analizez funcția de tehnologie. Am urmărit cum se dirijează cu procesul de producere și
aprovizionare a materie prime.
Raportul dată prevede prelucrare a strugurilor pentru producerea vinurilor materie primă
albe de calitate superioară. Fabrica primară ,,Vin-angro” este construită în localitatea satului
Recea, raionul Străşeni, deoarece aici au fost plantate de către satul “Recea” pe perioada anilor
2003-2008 plantaţii mari de viţă de vie şi îndependenţă de aceasta a apărut necesitatea de
a construi o secţie suplimentară de prelucrare a strugurilor albi pentru obţinerea vinurilor materie
primă albe de calitate superioară.
Teritoriul a fost ales din următoarele considerente:
-infrastructura favorabilă;
-aproape de materie primă;
-aproape de fabrica de vin a satului „Recea”;
-acces rapid la drumurile auto şi magistrale, precum şi la staţie;
-existenţa condiţiilor climaterice şi pedologice prielnice.
Schema tehnologică de producere a vinului materie primă alb de calitate superioară
„Sauvignon” diferă de cea a vinului materie primă „Aligote” , prin aceea că se utilizează enzime
pectolitice şi levuri seci active diferite, şi anume: pentru „Sauvignon” enzima pectolitică şi
drojdiile”, pentru „Aligote”.
În condiţiile actuale de piaţă producătorul trebuie să ţină cont de tendinţa majorării
cerinţelor consunatorilor la calittea produselor. Deoarece între materia primă, tehnologie, utilaj şi
calitate există o dependenţă direct proporţională, în acest raport s-a atras atenţia asupra acestor
aspecte în compartimentul managementul calităţii.
În concluzie pot sa afirm că am avut o practică interesantă , în urma căreia am învățat multe
lucruri noi.

Coala

Mod Coala № document Semnat Data


Bibliografia

- www.chi.md
- Emil Rusu, OENOLOGIA MOLDAVĂ „Realitatea și perspectivele ”
Editura Chișinău – 2006
- http://valdo-invest.ro/prese-pneumatice
- http://www.joblist.md/trud_glava.asp?ind=11&lang=2
- http://www.referat.ro/referate_despre/automatizarea_proceselor_de_productie.ht
ml

Coala

Mod Coala № Semnat Data


Ministerul Educaţiei şi a Ştiinţei al Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Moldovei
Catedra Tehnologia Vinului

Raport

A efectuat studentul (a) grupei IMIA - 131 Chilari Anastasia

A verificat (gradul ştiinţific) catedrei TV conf. univ. doc. Arhip Vasile

Chişinău, 2015
Cuprins
1. Introducere .............................................................................................................
2. Istoria întreprinderii și caracteristica ei..................................................................
3. Descrierea schemelor de preparare a produselor din struguri. Caracteristica
materiei prime și produsele finite..........................................................................
4. Utilajul tehnologic. Automatizarea proceselor de producere....................................
5. Protecția muncii.........................................................................................................
6. Standardizarea controlului materiei prime și finite...................................................
7. Concluzia...................................................................................................................
8. Bibliografia................................................................................................................

Mod Coala Nr. document. Semnat Data


Elaborat Chilari A. Litera Coala Coli
Verificat

U.T.M F.T.M.I.A gr. IMIA-131


Aprobat