Guide Addr Teachers Vol01 ROM PDF

Ghidul profesorului privind
folosirea metodologiei CLIL

în școlile primare
Volumul 1
C4C - CLIL for Children

Erasmus+ STRATEGIC PARTNERSHIPS(KEY ACTION 2)  Project number: 2015-1-IT02-KA201-015017
Page 1 of 70
Ver.02
Autor principal: INSTITUTO POLITÉCNICO DE CASTELO BRANCO – P5
Copyr. CLIL for Children, 2018
Partneriate Strategice (Acțiune Cheie 2)
Număr identificare proiect: 2015-1-IT02-KA201-015017
Această publicație a fost finanțată prin programul Erasmus + al Comisiei Europene. Această publicație reflectă doar
opinia autorilor, iar Comisia nu poate fi trasă la răspundere pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în acest
document.
CONSORȚIUM
Grupul de colaboratori care au lucrat împreună la realizarea proiectului C4C – CLIL for Children include
reprezentanți din Italia, Polonia, Portugalia și România.
Consorțiumul este reprezentat de organizații active în domenii precum cercetarea și/sau formarea profesorilor și
școli.
Contractor principal
The Language Center srl of Todi (Italy), www.wellanguage.com
Școli partenere
Direzione Didattica , Todi (Italy), www.direzionedidatticatodi.it
Direzione Didattica Aldo Moro of Terni, Terni (Italy), www.direzionedidatticaaldomoro.gov.it
Szkola Podstawowa nr 199 im. Juliana Tuwima, Lodz (Poland), www.sp199.edu.lodz.pl
Școala Gimnazială Alexandru Davila, Pitești (România), http://scoala14pitesti.scoli.edu.ro
Agrupamento de Escolas Gardunha e Xisto, Fundão (Portugal), www.aesg.edu.pt
Parteneri
Instituto Politécnico de Castelo Branco, Castelo Branco (Portugal), www.ipcb.pt
Universitatea din Pitești, Pitești (Romania), www.upit.ro
Uniwersytet Lodzki, Lodz (Poland), www.uni.lodz.pl
Giunti O.S. Organizzazioni Speciali, Florence (Italy), www.giuntios.it

Page 2 of 70
Cuprins
Listă de Tabele............................................................................................................................... 6
Listă de figuri ................................................................................................................................. 7
Listă de chestionare ...................................................................................................................... 7
Cuvânt înainte ......................................................................................... 8

Aprecieri ...................................................................................................................................... 10
Glossar de Termeni folosiți în Ghid ........................................................ 11
1 Introducere: o abordare CLIL în învățământul primar ................... 15

1.1 Introducere în Ghid ......................................................................................................... 15
1.2 Ce este CLIL?.................................................................................................................... 16
1.3 Principiile CLIL ................................................................................................................. 16
1.4 Implicarea profesorului în CLIL ........................................................................................ 17
1.5 Implicarea părinților în CLIL............................................................................................. 19
1.6 Verificarea cunoștințelor ................................................................................................. 22
2 Metodologii CLIL eficiente ............................................................ 23

2.1 Principiile predării de tip CLIL școlarilor mici .................................................................. 23
2.2 Strategii de învățare care sprijină CLIL ............................................................................ 24
2.3 Înnoiți-vă stilul de predare concentrându-vă pe subiecte noi ........................................ 27
3 Principii şi limbajul folosit în planificarea lecţiilor CLIL .................. 31

3.1 Integrarea CLIL în programa şcolară ............................................................................... 31
3.2 Principii folosite în planificarea lecţiilor .......................................................................... 31

Page 3 of 70
3.3 Exemple de tehnici pentru explicarea sarcinilor de lucru ............................................... 34
3.4 Exemple de tehnici pentru explicarea conceptelor și a conținuturilor ........................... 34
3.5 Exemple de strategii de compensare .............................................................................. 35
3.6 Limbajul standard în clasă ............................................................................................... 37
4 Proiectarea lecțiilor CLIL ............................................................... 40

4.1 Proiectarea integrată ...................................................................................................... 40
4.2 Etapele unei lecții CLIL..................................................................................................... 41
5 Resurse de Scaffolding & Materiale pentru CLIL ........................... 46

5.1 Folosirea și adaptarea Resurselor Educaționale Deschise (OER) .................................... 46
5.2 Găsirea materialelor adecvate pentru situații de învățare bogate ................................. 47
5.3 Folosirea multimodalității și multimedia ........................................................................ 49
5.4 Scaffolding – tehnici de sprijin temporar pentru limbă, conținuturi și învățare ............. 50
6 Monitorizare & Evaluare în CLIL.................................................... 56

6.1 Evaluarea elevului în CLIL ................................................................................................ 56
6.2 Evaluarea în practică ....................................................................................................... 58
6.3 Autoevaluarea în CLIL ...................................................................................................... 62
Bibliografie ............................................................................................ 65
Evaluarea Ghidului ................................................................................ 69

Page 4 of 70
Page 5 of 70
Listă de Tabele
Tabelul 1. Tema ‘Lumea animalelor’ prin engleză, științe și geografie în CLIL
Tabelul 2. Cei 4 C ai metodologiei CLIL adaptați pentru învățământul primar
Tabelul 3. Elemente cheie în implementarea CLIL (cooperarea între profesori)
Tabelul 4. Exemplu de întrebări & răspunsuri pentru a fi distribuite părinților
Tabelul 5. Principiile predării la școlarii mici activate prin CLIL
Tabelul 6. Sfaturi pentru profesorii de limbă străină care aplică metodologia CLIL
Tabelul 7. Sfaturi pentru profesorii de disciplină sau profesorii din ciclul primar care aplică
metodologia CLIL
Tabelul 8. Elemente cheie în proiectarea lecțiilor
Tabelul 9. Limba standard la clasă
Tabelul 10. Format de proiect de lecție cu exemple concrete
Tabelul 11. Grilă de verificare pentru evaluarea resurselor educaționale deschise OER
Tabelul 12. Folosirea tabletei și a PC-ului în lecțiile CLIL lessons
Tabelul 13. Exemple de materiale care au ca scop înțelegerea limbii și a conținuturilor sau
exprimarea limbii și a conținuturilor
Tabelul 14. Exemple de tehnici de sprijin temporar - scaffolding
Tabelul 15. Exemple de tehnici de sprijin temporar pentru învățarea limbii
Tabelul 16. Exemple de tehnici de sprijin temporar pentru învățarea conținuturilor
Tabelul 17. Exemple de tehnici de sprijin temporar în procesul de învățare
Tabelul 18. Grilă de verificare pentru alegerea materialelor adecvate
Tabelul 19. Evaluarea cursului vs. Evaluarea elevului
Tabelul 20. Evaluare: de ce, cum, ce, când
Tabelul 21. Descriptorii competențelor de comunicare lingvistică A1 și A2 în CLIL
Tabelul 22. Evaluarea celor 4 C în manieră integrată & realizarea de materiale de evaluare.
Exemplu din Lesson 1, Module Science: The World of Animals

Page 6 of 70
Tabelul 23. Exemplu de Jurnal de învățare
Tabelul 24. Exemplu de grilă de auto-evaluare comparativă
Listă de figuri
Figura 1. C4C- CLIL for Children – Hartă conținuturi pentru lecțiile CLIL
Figura 2. Module C4C
Listă de chestionare
Chestionarul 1. Cât de pregătit sunteți pentru a adopta o abordare CLIL?
Chestionarul 2. Cât de pregătit sunteți pentru a adopta metodologia CLIL?
Chestionarul 3. Cât de pregătit sunteți pentru a proiecta o lecție CLIL?
Chestionarul 4. Cât de bună a fost proiectarea dvs. după lecțiile-pilot?
Chestionarul 5. Cât de bine puteți integra învățarea limbii și a conținuturilor în sarcinile de

evaluare?

Page 7 of 70
Cuvânt înainte
Ghidul profesorului privind metodologia CLIL în școlile primare (numit de acum inainte Ghidul)
este o introducere practică asupra CLIL (Limba Străină și Conținuturi), în 2 volume, pentru
profesorii care nu au cunoștințe sau știu foarte puține lucruri despre CLIL. Scopul său se aliniază
celor trei obiective majore ale proiectului C4C: să sprijine profesorii în procesul de predare la
standarde înalte de calitate, să sporească integrarea tehnologiei digitale în procesul de predare
și învățare și să îmbunătățească stăpânirea limbii engleze la nivel european.
Ghidul a rezultat din cercetarea la nivel local asupra nevoilor și condițiilor partenerilor unui
program finanțat de Erasmus+ numit CLIL for CHILDREN (CLIL pentru COPII): Italia, Polonia,
Portugalia și România. Respondenții chestionarului C4C au indicat faptul că ar aprecia dacă li s-
ar prezenta un curs accesibil pe tema metodologiei CLIL care să le ofere o instruire cuprinzătoare
legată de felul cum pot fi dezvoltate în mod eficient materialele și proiectele de lecție CLIL pentru
învățământul primar. Cursul adoptă o abordare practică (hands-on) și demonstrează prin
exemple practice cum pot fi elaborate materiale și proiecte de lecție, special concepute pentru
a fi utilizate la nivel de școală primară.
„Învățământ primar” se referă la situații de predare și învățare unde, în mare parte, un profesor
predă toate „disciplinele” propriei clase sau unui grup de copii cu vârste de până la 12 ani în
anumite țări europene. În anumite contexte, învățământul primar include deja noțiunea de
discipline de studiu predate independent, cum este, de exemplu, cazul învățământului primar
de tip CLIL din unele țări. Predarea la clasele primare este centrată adesea pe o temă sau un
proiect, printre alte modele, și profesorul (profesorii) valorifică implicit diferite discipline și
„teme” pentru a face ca „întâlnirea copiilor cu lumea” să fie mai sistematică. (Byram, 2007)
Ghidul este realizat plecând de la câteva produse dezvoltate anterior de către Consorțiul C4C,
care pot fi descărcate de pe pagina proiectului www.clil4children.eu, cum ar fi:
 Un Raport privind stadiul actual al folosirii metodologiei CLIL în școlile primare (C4C,
2016), pentru țările menționate anterior.
 Un Ghid al Resurselor Educaționale Deschise pentru folosirea metodologiei CLIL în
școlile primare (OER - Open Educational Resources) (C4C, 2016).

Page 8 of 70
 Sugestii pentru profesori asupra modului de elaborare a materialelor și proiectelor de
lecție CLIL în școlile primare. (C4C, 2017)
 Sugestii privind modul de utilizare a metodologiei CLIL în școlile primare. (C4C, 2017)
 Pachet C4C conținând 15 proiecte de lecții (C4C, 2017), integrat în volumul 2 al Ghidului.
Sunt multe tipuri de structuri de învățământ în țările europene. Acest Ghid susține diversitatea,
conținutul și intensitatea în organizarea CLIL, dar nu și în ceea ce privește alegerea limbii. Ghidul
se axează exclusiv pe integrarea limbii engleze ca limbă străină în predarea conținuturilor a trei
discipline de studiu din ciclul primar (elevi cu vârste cuprinse între 5 și 12 ani): științe, geografie
și matematică.
Ghidul se adresează cadrelor didactice (profesori de limba engleză, profesori pentru
învățământul primar și profesori specializați în științe, geografie și matematică). Ghidul poate fi
folosit complementar cu instruirea profesorilor realizată în sala de curs și la distanță, sau poate
fi folosit de către profesorii implicați în predarea CLIL, la alegerea lor. Așadar, dacă ați fost
implicat în unele experimente sau o instruire de tip CLIL în trecut, poate veți dori să vă
concentrați doar asupra părților din acest Ghid care vă sunt utile în proiectarea și monitorizarea
CLIL.
Scopul acestui Ghid este să prezinte exemple de bune practici și să ofere fișe de lucru practice
care să:
1) Ajute profesorii să proiecteze activitățile de învățare CLIL cu elevii.

2) Ajute profesorii să observe comportamentul și procesul de învățare al elevilor.
3) Ajute profesorii să monitorizeze rezultatele secvențelor de învățare CLIL.
Volumul 1 al Ghidul cuprinde următoarele secțiuni:
1. Introducere: o abordare CLIL în învățământul primar

2. Metodologii CLIL eficiente
3. Câteva principii și noțiuni lingvistice în proiectarea lecțiilor CLIL
4. Proiectarea lecțiilor CLIL
5. Resurse de Scaffolding & Materiale pentru CLIL
6. Monitorizare & Evaluare în CLIL

Page 9 of 70
Volumul 2 al Ghidului conține un pachet cu 15 proiecte de lecții însoțite de notițele profesorului,
realizate pentru proiectul C4C de către profesori dedicați, cercetători și formatori CLIL.
În fiecare capitol veți găsi tabele pentru exemplificări rapide, casete maro cu sfaturi, sugestii și
exemple, precum și un chestionar de verificare a cunoștințelor, la sfârșitul fiecărui capitol,
pentru a va ajuta să recapitulați conceptele prezentate.
De asemenea, veți găsi și un Glosar de Termeni folosiți în interiorul Ghidului, care poate fi
consultat la începutul volumului 1.
Notă asupra autorului: © C4C-CLIL for Children
Acest Ghid include părți și materiale din următoarele documente, disponibile pe pagina
www.clil4children.eu :
 Ghid al Resurselor Educaționale Deschise pentru folosirea metodologiei CLIL în școlile

primare - Guide to OERs (Open Educational Resources)
 Sugestii pentru profesori asupra modului de elaborare a materialelor și proiectelor de
lecție CLIL în școlile primare - Guidelines on How to Develop CLIL Materials and Lesson
Plans in Primary Schools
 Sugestii privind modul de utilizare a metodologiei CLIL în școlile primare - Guidelines
on How to Use CLIL in Primary Schools
 Pachet C4C conținând 15 proiecte de lecții
Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație reflectă doar
opinia autorilor, iar Comisia nu poate fi trasă la răspundere pentru nicio utilizare a informațiilor
conținute în acest document.
Aprecieri
Echipa proiectului dorește să le mulțumească profesorilor implicați în programul intensiv de
formare, precum și consultanților și factorilor de decizie implicați în proiect, pentru contribuțiile
valoroase și feedback-ul oferit acestui proiect.

Page 10 of 70
Glossar de Termeni folosiți în Ghid
Acest glosar explică succint câteva dintre conceptele cheie folosite în Ghid.
4Cs of CLIL - Cei 4C ai metodologiei CLIL se referă la conținut, cunoaștere, comunicare și cultură.
Aceștia sunt integrați în proiectarea și punerea în practică a metodologiei CLIL.
Classroom language - Limbajul în clasă include o selecție de expresii folositoare ce pot fi

introduse în procesul de predare.
Communicative Language Teaching - Predarea comunicativă a limbii pune accentul pe

comunicare și pe elevi. În clasă, PCL (CLT) se face adesea prin lucrul în echipă sau în grupuri care
necesită negociere și cooperare între elevi, activități care dezvoltă fluența și-i încurajează să-și
dezvolte încrederea în sine, jocuri de rol în care elevii exersează și-și dezvoltă anumite structuri
lingvistice, precum și activități axate pe folosirea structurilor gramaticale și a elementelor de
pronunție.
Compensation strategies - Strategiile de compensare sunt diverse activități de comunicare prin

care le arătăm elevilor cum să-și depășească dificultățile de înțelegere a limbii.
Content and Language Integrated Learning (CLIL) - Învățarea integrată a conținutului și a limbii
- este o abordare educațională relativ nouă în școlile europene care combină învățarea
conținuturilor specifice unor discipline de învățământ cu învățarea unei limbi străine
(suplimentare), axându-se pe învățarea ambelor în același timp. Limba străină se dobândește
prin conținuturi tematice predate într-un mod atractiv, pentru a încuraja învățarea. O atenție
specială se acordă competențelor de învățare, întrucât acestea sunt foarte importante pentru
dezvoltarea competențelor de comunicare și a limbajului. Un alt aspect foarte important al
metodologiei CLIL este impactul pe care îl are asupra modului de gândire al elevilor și asupra
competențelor cognitive, ajutându-i pe aceștia să-și lărgească orizontul conceptual.
Content scaffolding - Tehnicile de sprijin temporar pentru învățarea conținuturilor constau în

realizarea de legături între cunoștințele anterioare ale elevilor pentru a înțelege un nou conținut.
Acest lucru implică să avem în vedere etapele de dezvoltare ale elevului și competențele

Page 11 of 70
lingvistice și, de asemenea, să facem legături între procesul de învățare și experiențele de viață
ale elevului, să revizităm și să rearanjăm unele concepte.
Content teachers - Profesori specializați (vezi Profesori de specialitate - Content subject

teachers).
Content subject teachers - Profesori de specialitate (Content teachers sau Specialist teachers)
sunt profesori care predau la nivel de învățământ primar sau gimnaziu și care sunt specializați în
predarea unei anumite discipline, alta decât limba engleză. Competențele lor de limbă engleză
pot varia și uneori nu au pregătirea formală de a preda în limba engleză sau prin intermediul
limbii engleze.
Constructivist theory - Teoria constructivistă susține procesul de învățare sub forma

descoperirii și a construirii de către elev a unei scheme mentale, în interacțiune cu mediul de
studiu, pe mai multe nivele.
Constructivist and cooperative learning environments - Medii constructiviste și de învățare

prin cooperare, folosite în pofida cunoștințelor dobândite prin instruire, încurajează dobândirea
de cunoștințe comune care necesită competențe cognitive, deschidere către ceilalți, către ideile
celorlalți, către lumea și cultura lor.
Diagnostic assessment - Evaluarea diagnostică se referă la identificarea cunoștințelor

anterioare ale elevului și a nivelului de limbă engleză, pentru a putea planifica progresul acestuia
în mod corespunzător.
Formative assessment - Evaluarea formativă se referă la monitorizarea performanțelor elevului

și îmbunătățirea gradului de conștientizare în procesul de învățare prin diverse modalități de
evaluare.
Integrated planning - Proiectarea integrată implică interdependența dintre o disciplină specifică

și limba străină, precum și atenția pentru interesul pentru învățare și nevoile individuale ale
elevului și folosirea unor metode didactice diversificate.
Holistic learning - Învățarea holistică se bazează pe un concept holistic de cunoaștere, în care

„diferite tehnici de investigare umană sunt alăturate sau integrate pentru investigarea unei
experiențe tocmai în interesul unei învățări în mare măsură semnificativă și vitală.” (Carr, 2003:

Page 12 of 70
126). Implicațiile practice ale acestei acțiuni sunt rezultatele semnificative în procesul de
învățare obținute prin înțelegerea mai degrabă a imaginii de ansamblu decât prin
descompunerea realității în bucăți separate de informație. Adoptarea unui concept holistic în
procesul de predare necesită adoptarea unei metode didactice care se aplică la toate disciplinele
de învățământ și care are ca scop oferirea de sprijin elevului în procesul lui de dezvoltare socială,
psihologică, fizică și cognitivă.
Learning process scaffolding - Tehnici de sprijin temporar în procesul de învățare constau în

sprijinul acordat elevului pentru a se concentra doar asupra informațiilor importante și pentru a
folosi acele strategii de învățare care se potrivesc cel mai bine cu stilul său individual de învățare.
Vedeți și Stiluri de învățare.
Learning styles - Stiluri de învățare se referă la diferențele în procesul de învățare de la un elev

la altul. Unii preferă învățarea vizuală, alții învățarea prin ascultare, iar alții învață prin mișcare
(învățarea kinestetică) sau prin atingere (învățarea tactilă). Pentru a putea aborda toate stilurile
de învățare profesorul trebuie să folosească o gamă diversificată de materiale și tehnici de
predare.
Open Educational Resources (OER) - Resurse Educaționale Deschise se referă la materialele

didactice și la predarea în format digital care au calitatea de a fi deschise (accesate?) în dublu
sens: materiele disponibile gratis pe Internet; și materiale care pot fi adaptate nevoilor elevilor
și în anumite contexte.
Primary education - Învățământ primar se referă la situații de predare-învățare în care, în

general, același profesor predă toate „disciplinele” la clasa lui, sau elevilor cu vârste cuprinse
între 5 și 12 ani, în majoritatea țărilor europene. În anumite contexte, învățământul primar deja
include noțiunea de disciplină predată independent, așa cum este cazul, de exemplu,
învățământului primar de tip CLIL, în unele țări europene. Predarea la nivel de școală primară se
face adesea pe unități de învățare centrate pe o temă sau proiect, printre alte modele, iar
profesorul face apel la diferite discipline și teme pentru a face mai sistematică „întâlnirea copiilor
cu lumea” (Byram, 2007).
Scanning - Scanare este o tehnică de citire prin care se caută informații specifice într-un text.

Page 13 of 70
Skimming – Răsfoire este o tehnică de citire prin care se caută ideea principală a unui text.
Summative assessment - Evaluarea Summativă se referă la rezultatul final al întregului proces

de învățare al elevilor, care are loc, de obicei, la finalul semestrului sau al anului școlar. Se
bazează pe evaluarea formativă.
Verbal scaffolding - Tehnici de sprijin temporar pentru exprimarea orală constă în folosirea
unor strategii temporare pentru a facilita înțelegerea limbii și exprimarea orală. Acest sprijin
temporar este determinat de nivelul de limbă al elevului și poate include repetări, parafrazări,
acțiuni mimate, construirea de elemente redundante în lecții etc. În metodologia CLIL, verbal
scaffolding poate include folosirea planificată cu grijă a trecerii din engleză în limba maternă și
invers, sau găsirea de modalități pentru a sprijini auto-corectarea elevului.
Total Physical Response (TPR) - Reacția fizică totală este o tehnică de învățare a limbii care
combină învățarea unei limbi cu activități fizice care solicită întregul corp.

Page 14 of 70
1 Introducere: o abordare CLIL în învățământul primar
1.1 Introducere în Ghid

Noile societăți globalizate pun presiuni neașteptate asupra sistemului de educație pentru a
pregăti elevi care să poată funcționa în spațiile globalizate plurilingve. În acest scop, elevii au
nevoie de competențe și fluență în comunicarea în limbi străine, pe lângă cele din limba
maternă. CLIL, învățarea integrată a unei limbi străine (engleză) și a conținuturilor disciplinelor
de învățământ, îi poate ajuta pe copii să realizeze acest lucru fără să reclame o încărcare
excesivă a orarului școlar și prin implicarea copiilor în secvențe de învățare transdisciplinară. CLIL
îi expune pe elevi la experiențe de învățare folositoare, inovatoare și valoroase. Există, de
asemenea, o serie de avantaje cognitive și lingvistice pentru elevi, în abordarea de tip CLIL:
deprinderea de a gândi și a învăța într-o limbă străină suplimentară; și deprinderea de a folosi
engleza în comunicare cu privire la alte discipline de învățământ.
CLIL este, în general, definit (Coyle, 2005) ca fiind o abordare duală a limbii și a disciplinei de
studiu sau învățarea conținutului într-un mod integrat. CLIL poate fi privit drept o metodologie,
o abordare pedagogică, o abordare educațională, o practică educațională inovatoare, într-un
context propriu, sau pur și simplu ca un proiect transdisciplinar de educație bilingvă cu caracter
integrativ. CLIL a fost adesea descris ca fiind orice activitate, proiect, modul, subiect sau unitate
de învățare care integrează disciplina de studiu și limba folosită în scopul predării/ învățării de
noi conținuturi. Accentul pus pe noutate este la fel de important ca cel al integrării.
Acest Ghid abordează un model de curriculum pentru CLIL bazat pe module care cuprind
secvențe a câte trei lecții, fiecare aparținând unei anumite discipline de predare: științe,
geografie sau matematică pentru învățământul primar (clasele 1-4). Exemplele prezentate și
fișele de lucru, tabelele și alte materiale urmează acest model ca punct de referință pentru a
oferi sfaturi cu privire la scopurile învățării de tip CLIL, învățarea integrată a conținutului și limbii
din perspectiva CLIL, metodologiilor de tip CLIL, precum și asupra proiectării lecției CLIL, a
resurselor și materialelor și a monitorizării și evaluării experienței CLIL. Aceste aspecte
metodologice sunt adesea ilustrate cu exemple concrete desprinse din Pachetul de 15 proiecte
de lecții CLIL, cu notițele profesorilor, prezentat în volumul 2 al Ghidului.

Page 15 of 70
Sperăm că acest Ghid îi va ajuta pe profesori să înțeleagă cum să pună în practică abordarea de
tip CLIL în propriul context și să contribuie la îmbunătățirea sau inovarea practicilor de predare
într-un context CLIL.
1.2 Ce este CLIL?

Învățarea integrată a conținutului și a limbii (engl. CLIL) este o abordare relativ nouă la nivelul
învățământului primar din Europa, care combină conținuturile învățării cu învățarea unei limbi
străine (sau suplimentare), concentrându-se, în același timp, pe procesul de învățare. Aceasta
creează un mediu de învățare productiv pentru copii. CLIL poate fi pus în practică printr-o serie
de modele de predare și învățare, însă C4C promovează o abordare centrată pe tematici
(Mehisto, Marsh and Frigols, 2008). Acest lucru înseamnă că modulele CLIL sunt organizate în
jurul unor teme generale de care sunt legate mai multe discipline curiculare (conținut și limbă)
sau domenii. Vezi Tabelul 1 pentru a observa un exemplu concret.
Tabelul 1. Tema `lumea animalelor` prin engleză, științe și geografie în CLIL

Tema `lumea animalelor` se poate lega de conținuturi curiculare la disciplinele engleză, științe și geografie, la
elevii de vârstă școlară mică, anul 2 sau 3 de studiu
Conținuturi Engleză Științe Geografie
curiculare
pentru
Obiective Vocabular: cunoașterea Cunoașterea numelor Localizarea animalelor pe
legate de numelor animalelor animalelor selectate și harta Europei și pe harta
conținut și selectate și clasificarea clasificarea lor în animale de propriei țări.
limbă lor în: animale de la la fermă, animale sălbatice,
fermă, animale sălbatice, animale de pădure și
animale de pădure și animale de companie
animale de companie
1.3 Principiile CLIL

Există o serie de principii inovatoare care trebuie respectate în abordarea CLIL. Acestea au la
bază cei 4 C (CONȚINUT, COMUNICARE, CUNOAȘTERE și CULTURĂ) așa cum au fost definite de
Do Coyle, (2005), ilustrate în Tabelul 2.
Tabelul 2. Cei 4 C ai abordării CLIL adaptați la învățământul primar
CONȚINUT (PRIN INTERMEDIUL LIMBII) COMUNICARE

Accentul se pune pe învățare lingvistică eficientă
pentru o comunicare și utilizare imediată.

Page 16 of 70
Limba străină se învață prin conținut orientat spre
subiect oferit într-o manieră care să încurajeze Limbajul este folosit ca un mijloc de realizare de
învățarea naturală activă. sarcini, de rezolvare a problemelor, de elaborare
de proiecte, precum și pentru exprimarea ideilor.
Accentul, în învățarea limbii, NU se pune pe
structură sau gramatică, ci pe folosirea limbii în
contexte de viață reală (pentru rezolvarea de
sarcini).
CUNOAȘTERE CULTURĂ
Limba străină (engleza) se folosește drept limba în Învățarea unei limbi străine înseamnă dobândirea
care se gândește în paralel cu limba maternă. de cunoștințe despre culturi care folosesc acea
limbă și confruntarea lor cu propria cultură.
Folosirea limbii engleze îmbunătățește Folosirea limbii engleze pentru comunicare și

înțelegerea conceptelor. gândire este o competență esențială care poate
funcționa în spații plurilingve globalizate.
1.4 Implicarea profesorului în CLIL

Planificarea cooperării: Metodologia CLIL favorizează oportunitățile de conexiune individuală și
instituțională. Profesorii trebuie să coopereze pentru a-și ajuta elevii să înțelegă legăturile dintre
discipline și interdependențele dintre ele, pentru a înțelege caracterul coerent al cunoștințelor.
Astfel, este vital să creăm condiții de cooperare între profesorii de engleză și profesorii
specializați în alte discipline de învățământ, care ar trebui:
 Să se folosească de similaritățile în și dintre diferite materii (în ceea ce privește

conținutul, dispozitivele pedagogice și procesele de învățare) și să facă aceste legături
explicite în diferite moduri.
 Să dezvolte o cooperare și o colaborare semnificative între membrii corpului profesoral,
care să conducă spre beneficii duble în dezvoltarea profesională și curriculară.
 Să contribuie la crearea unei game largi de oportunități de predare și învățare localizate
la nivel de predare individuală a unei discipline, interdisciplinar și interconectate cu
anumite teme și dimensiuni din afara programei școlare.
 Să dea profesorilor ocazia de a-și evalua și a reflecta asupra predării și de a fi creativi și
inovativi în planificarea curriculumului.
 Să faciliteze o viziune comună a profesorilor și a directorilor de școli, prin colaborări
semnificative la toate nivelele proiectării curriculare (Savage, 2011:42).

Page 17 of 70
Tabelul 3. Elemente cheie în implementarea CLIL (cooperarea între profesori)
ELEMENTE CHEIE ÎN IMPLEMENTAREA CLIL

1. Motivarea profesorului va crește prin colaborarea cu alți colegi și prin oportunitățile
transdisciplinare.
2. Implicarea în dialogul transdisciplinar și proiectarea curriculară contribuie la o mai bună
practică în clasă prin împărtășirea abordărilor, activităților și bunelor practici.
3. Coordonarea atentă, diplomația și abilitatea de a lucra într-un parteneriat satisfăcător este
necesar pentru ca profesorii să nu se simtă amenințați de intervenția sau prezența altui
profesor.
4. Prin implementarea CLIL profesorii vor avea probabil o șansă sporită de dezvoltare
profesională. În unele țări, profesorii pot beneficia de programe de schimb și de creșteri
financiare.
Aplicarea metodologiei CLIL în școlile primare presupune în mod deosebit ca profesorul

specializat pe o anumită disciplină, cu anumite competențe lingvistice într-o limbă străină, să
predea cunoștințele specifice disciplinei îmbogățindu-le cu elemente de limbă suplimentară.
Provocarea constă aici în a se asigura că elevii dobândesc cunoștințele legate de conținut și că
scopurile lingvistice sunt atinse. Dar se poate și să nu fie cazul, uneori. Un profesor de engleză
poate fi invitat să colaboreze cu o echipă de profesori pentru învățământul primar.
Modelele de tip CLIL pot fi organizate în diferite moduri, ceea ce va determina tipul de cooperare
a profesorilor.
 Expunerea pe termen scurt la sistemul CLIL (dușuri CLIL) (Mehisto, et al., 2008), în care
unele domenii semnificative ale unei discipline sunt explorate și elaborate într-o limbă
străină timp de aproximativ 30 de minute până la o oră de expunere zilnică. De exemplu,
la matematică elevii pot învăța numerele, iar la educație fizică comenzile de bază.
 O serie scurtă de lecții integrate, planificate în jurul unei teme, cuprinzând conținutul
tematic din una sau mai multe discipline curriculare naționale, va necesita probabil
proiectarea și predarea în tandem a învățătorului și profesorului de engleză.
 Cursuri modulare care să dureze o jumătate de semestru, unde unele aspecte ale unor
discipline individuale sunt predate cu ajutorul limbii străine, ar putea urma un model
similar, însă ar putea, de asemenea, să fie predate de învățător sau de către un profesor
specializat, având o pregătire CLIL și o bună cunoaștere a limbii engleze.

Page 18 of 70
 Cursuri intensive de scurtă durată unde orarul este blocat pentru una sau mai multe zile
pentru a permite aprofundarea învățării și experiența practică a folosirii limbii, ceea ce
presupune pregătire în tandem, dar vor fi probabil predate de profesorul de engleză.
 Predarea unui curriculum mixt susținut pe termen mai lung și absorbția parțială ar
necesita, probabil, o predare în tandem sau o predare individuală.
1.5 Implicarea părinților în CLIL

Unii părinți ar putea fi îngrijorați cu privire la progresul școlar, realizările și întreg procesul de
învățare ale copiilor lor, în ceea ce privește conținutul disciplinei predate prin intermediul limbii
engleze. Ar trebui să le răspundeți nevoilor și preocupărilor printr-o informare permanentă
înainte și în timpul implementării programului CLIL.
Cum?
 Imprimați broșuri informative cu privire la CLIL în general și programul CLIL pe care

intenționați să-l implementați. Este important să evidențiați faptul că elevul își
dezvoltă competențele de limba engleză odată cu cele de conținut din cadrul
diciplinei, iar CLIL le poate aduce beneficii la nivel cognitiv și poate constitui un
avantaj în parcursul lor academic. Evidențiați, de asemenea, că metodologia CLIL le
oferă elevilor șansa de a învăța nu doar limba străină, dar și de a dobândi cunoștințe
despre cultură și alte teme interesante, pentru că abordarea CLIL este una centrată
pe elev. În lecțiile CLIL, elevii își împărtășesc punctele de vedere și cunoștințele,
rezolvă sarcini împreună și învață într-un mod distractiv.
 Invitați-i pe părinți să participe la o lecție demonstrativă CLIL.
 Informați-i pe părinți despre modul de structurare a lecțiilor CLIL, despre cum pot
să-i sprijine pe copiii lor, oferindu-le exemple concrete de teme pentru acasă. De
exemplu, le puteți furniza informații săptămânale/lunare cu privire la resursele TIC
(cum ar fi filmulețe, jocuri, cântece on-line) folosite în clasă, astfel încât elevii să le
poată folosi și acasă, sub îndrumarea părinților.

Page 19 of 70
 Realizați o broșură cu întrebări și răspunsuri prin care să răspundeți nedumeririlor
venite din partea părinților. Puteți imprima și distribui broșura la începutul
programului CLIL. Vezi exemplul inspirat din Marsh (2010) în Tabelul 4.
 Alocați timp pentru discuții despre CLIL în timpul ședințelor cu părinții.
 Mențineți permanent un canal de comunicare deschis cu părinții.
 Implicați-i pe părinți invitându-i să ajute în timpul orelor CLIL (de exemplu, excursii
școlare, proiecte tehnologice etc.) sau să reflecteze asupra portofoliilor copiilor și
să le revizuiască sau chiar să ajute copiii în realizarea proiectelor pentru acasă.
 Implicați părinții în asistarea copiilor în proiectele pentru acasă. Ajutorul oferit de
părinți acasă este benefic pentru elevi și poate ajuta la îmbunătățirea atitudinii față
de lecțiile CLIL.
 Încurajați părinții să discute învățarea conținutului disciplinei cu copiii la domiciliu,
la sfârșitul fiecărei lecții CLIL. Copiii ar putea simți nevoia să continue cursul în L1
(limba maternă) și nu ar trebui să le lipsească competențe în domeniul disciplinei
studiate prin limba engleză, asemenea elevilor din clasele obișnuite, non-CLIL.
Aceaste cunoștințe le permit copiilor să vorbească cu părinții lor despre școală la
sfârșitul zilei. Astfel de conversații sprijină învățarea prin testarea și extinderea
capacității unui elev de a explica pe cont propriu ceea ce a înțeles, cu ajutorul
profesorului, în sala de clasă.
 Implicați părinții în procesul de evaluare, îndrumându-i să reflecteze și revizuiască
portofoliul copilului sau să devină parteneri în proiectele pentru acasă.
Tabelul 4. Exemplu de întrebări & răspunsuri pentru a fi distribuite părinților
CE ESTE CLIL?
CLIL integrează învățarea conținutului disciplinei și a limbii străine, în mod simultan. Copilul
dumneavoastră va învăța astfel conținuturile unei discipline în limba engleză. Aceasta metodă poate fi
foarte folositoare în îmbunătățirea procesului de învățare a unei limbi străine (oferă încredere, fluență
și competențe de comunicare), precum și a conținuturilor unei discipline și dezvoltă competențele
cognitive ale copilului (de exemplu, atenția, retenția, luarea deciziilor, rezolvarea de probleme și
autonomia). De asemenea, va spori atitudinea acestora de ”pot să fac” , în procesul lor de învățare
activă.
VA FI ÎNVĂȚAREA CONȚINUTURILOR DISCIPLINEI ÎN ENGLEZĂ LA FEL DE EFICIENTĂ CA CEA ÎN LIMBA
MATERNĂ?

Page 20 of 70
În final, da, va fi la fel de eficientă. Cu toate acestea, la început, procesul de învățare va putea fi puțin
mai lent datorită faptului că elevul va folosi limba engleză pentru a învăța conținuturile disciplinei și
limba în sine. În unele cazuri, procesul de învățare ar putea fi mai eficient atunci când se folosește limba
engleză, pentru că atenția și interesul elevului vor crește; și pentru că profesorul va putea evidenția
elementele cheie mult mai des. Datorită faptului că metodologia CLIL este o abordare care promovează
învățarea activă, copiii vor fi mai implicați și mai responsabili față de propriul lor proces de învățare și
vor avea mai mult sprijin din partea colegilor lor.
PROFESORUL VA PUTEA FOLOSI LIMBA MATERNĂ DACĂ ÎNVĂȚAREA VA FI PREA DIFICILĂ ÎN ENGLEZĂ?
Cele mai multe lecții CLIL implică utilizarea a două limbi, limba maternă a copilului și limba engleză.
Profesorii trec, de multe ori, de la o limbă la alta atunci când acest lucru este în interesul elevilor și al
procesului de învățare. Și copiii pot face trecerea de la o limbă la alta în timpul lecțiilor CLIL.
COPILUL MEU VA AVEA MAI MULT E LUCRU? CLIL VA CREA MAI MULT STERS PENTRU COPILUL MEU?
Deoarece copilul ascultă, citește, scrie și vorbește în limba engleză, el poate considera că unele lecții
sunt mai dificile sau mai istovitoare. Cu toate acestea, fiecare lecție CLIL este planificată astfel încât
elevii implicați să se simtă în largul lor cu limba engleza folosită, să se implice activ și să învețe unul de
la altul în mod activ. Profesorii CLIL sprijină utilizarea de către elevi a limbii engleze la fiecare pas, prin
crearea unor situații de învățare distractive și atrăgătoare, în care elevii pot învăța fără urmă de stres.
ESTE IMPORTANT CA ȘI PĂRINȚII SĂ VORBEASCĂ LIMBA ENGLEZĂ?
Nu. În unele cazuri, copiilor le va plăcea să împărtășească și părinților lor ceea ce au învățat în limba
engleză. Este important ca părinții să se arate interesați de ceea ce/cum învață copilul lor și să caute
oportunități pentru a-și determina copilul să folosească limba engleză.
CE SE ÎNTÂMPLĂ DACĂ NU POT SĂ-MI AJUT COPILUL LA TEME?
Copilul ar trebui să fie capabil să își facă singur cea mai mare parte a temelor, fără ajutorul părinților.
Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci părinții vor cere ajutorul profesorului. Elevilor le va plăcea
uneori să-și facă temele împreună cu colegii lor de clasă, întrucât multe activități CLIL implică sarcini de
lucru în echipă sau pe grupuri, iar în acest caz părinții se pot ajuta unii pe alții.
CUM VA FI EVALUAT COPILUL MEU?
Pregătiți informații despre:
 Cum va fi integrat modulul CLIL în curriculum.
 Lămuriri despre evaluarea diagnostică, formativă și sumativă, aprobate de către școală special
pentru modulele CLIL.
 Modele de teste de evaluare pentru o evaluare integrată a competențelor de limbă și a
conținuturilor disciplinei.
 Procentele pentru evaluarea competențelor de limbă și conținuturile disciplinei (de exemplu:
cunoștințele despre disciplină pot valora dublu sau de trei ori mai mult decât cunoștințele de
limba engleză).
 Exemple de materiale de evaluare care vor fi folosite (cf. Capitolul 6 din Ghid).
Atunci când lecțiile de tip CLIL apar ocazional în școlile primare prin sesiuni pe bază de proiect,
ajutorul din partea părinților este redus.
 Pentru a implica sprijinul părinților, programele CLIL trebuie să dureze cel puțin
2 ani (Náves & Muños, 2002).

Page 21 of 70
 Administrația școlii ar trebui să fie implicată în întâmpinarea așteptărilor
părinților cu privire la metodologia CLIL, prin cooperare și leadership care să
implice autoritățile locale din învățământ, conducerea școlii și profesorii.
1.6 Verificarea cunoștințelor

Cât de pregătit sunteți să adoptați o abordare CLIL?
Folosiți afirmațiile „pot să fac” de mai jos (Morgado et al., 2015 adaptare după Bertaux et al.,
2010) pentru a vă evalua pregătirea CLIL în ceea ce privește definirea, adoptarea și integrarea
CLIL în cadrul programei școlare în contextul dvs. local. Acordați-vă puțin timp pentru a vă gândi
cum veți face acest lucru în mod concret.
Chestionarul 1. Cât de pregătit sunteți să adoptați o abordare CLIL?

(1-foarte dificil; 6–deloc dificil)
a) Pot explica elementele cheie ale abordării CLIL.

b) Pot descrie CLIL astfel încât să-i pot implica pe administratorii școlii, alți profesori,
elevi și părinți.
c) Pot ajuta alți profesori să înțeleagă abordarea CLIL.
d) Pot ajuta părinții să-și gestioneze propriile așteptări în legătură cu CLIL.
e) Pot selecta conținuturile (limbajul și temele) unei discipline de predat în engleză.

Page 22 of 70
2 Metodologii CLIL eficiente
2.1 Principiile predării de tip CLIL școlarilor mici

În contextul învățământului primar, scopurile învățării CLIL ar trebui să fie holistice și
constructiviste. Tabelul 5 evidențiază modul cum pot fi activate principiile predării CLIL la copiii
de vârstă școlară mică.
Tabelul 5. Principiile predării la școlarii mici activate prin CLIL
1. Oferiți expunere și cultivați motivarea* Invitați elevii să învețe prin metoda Cum se face mai
degrabă decât prin dobândirea de cunoștințe
despre lucruri.
2. Cultivați stima de sine și demnitatea* De exemplu: elevii înțeleg informații simple dintr-un
text/ o înregistrare video autentică.
3. Implicați elevii în sarcini semnificative* Invitați elevii să rezolve sarcini în contexte de viață
reale (de exemplu, să afle ce manâncă animalele lor
de companie și de unde se cumpără mâncarea).
4. Folosiți umorul* Folosiți, de exemplu, mnemotehnica sub forma
unor poezii scurte sau un cuvânt special care să-i
ajute pe elevi să-și amintească conceptele-cheie
prin intermediul asocierilor (My – for Mercury, Very
– for Venus, Monkey – for Mars, etc. [My – pentru
Mercur, very pentru Venus, Monkey – pentru Marte
etc.]).
5. Exploatați cu succes diferitele tipuri de De exemplu, elevii urmăresc povestea “Jack și vrejul
povești* de fasole” pentru a înțelege creșterea unei plante.
6. Folosiți tehnologia* Invitați elevii să-și înregistreze vocea pe o tabletă
spunând numele animalelor de la fermă.
7. Oferiți opțiuni elevilor și încurajați autonomia De exemplu, predarea strategiilor de lucru cu un
în învățare* conținut specific, cum ar fi realizarea unui studiu și
prezentarea rezultatelelor studiului pe un grafic. Ei
pot alege subiectul studiului.
8. Solicitați opiniile și părerile elevilor* Elevii sunt invitați să comunice propriile interese și
nevoile individuale (de exemplu, să identifice
personajele-animale preferate).
1. Lucrați cu copii în calitate de co-cercetători* Exemplu: Încurajați elevii să caute informații în
texte, fără să se lase distrași de cuvinte
*Sugestiile de principii ale predării la copiii de vârstă necunoscute, pentru a completa un tabel pe un
școlară mică sunt preluate de la Annamaria Pinter anumită temă.
(2015)
10. Provocați elevii Pentru a învăța, elevii trebuie să identifice propriile

cunoștințe și presupuneri și să le confrunte cu noile
cunoștințe.

Page 23 of 70
11. Evaluați învățarea elevilor prin procese Învățarea elevilor este evaluată în contextul orelor
bazate pe îndeplinire de sarcini de curs obișnuite, nu organizată în evenimente
distincte.
2.2 Strategii de învățare care sprijină CLIL

Abordările CLIL oferă copiilor oportunități și resurse de a învăța despre două sau mai multe
subiecte odată. Ele presupun o cunoaștere interdisciplinară necesară, înțelegere și abilități care
să fie dobândite anterior așa încât să poată avea loc învățarea. Există o serie de strategii care
susțin învățarea CLIL în educația primară, cum ar fi cele care țin de învățarea holistică,
constructivă și experimentală. Pedagogiile secolului al XXI-lea acordă adesea o mai mare
importanță învățării active, experimentale, digitale și prin cooperare, precum și învățării prin
descoperire și învățării orientate spre îndeplinirea unor sarcini. Aceste strategii de învățare sunt
toate descrise sumar mai jos cu exemple CLIL, acolo unde este necesar.
Învățarea holistică se referă la învățarea care integrează toate disciplinele de studiu și are drept
scop susținerea copilului în dezvoltarea lui socială, psihologică, fizică și cognitivă. Acest lucru se
realizează în interesul „unei învățări în mare măsură vitală și semnificativă” (Carr, 2003:126).
Învățarea constructivă este adesea prezentată ca fiind o descoperire și o construcție de scheme

mentale de către elevi care interacționează cu mediul lor pe mai multe nivele.
Exemplu. Jucați un joc bazat pe identitatea animalelor misterioase prezentând caracteristicile

lor, unde locuiesc ele, părți ale corpului etc., și punându-i pe copii să ghicească ce animale sunt.
Vezi în Volumul 2 – Module on Science: The World of Animals - Lesson 1 - Activity 3.
Învățarea experiențială este o abordare tactilă, care implică prezența unor obiecte concrete
drept resurse. Accentul cade pe promovarea unei experiențe autentice. Nivelul de autenticitate
este sporit dacă experiența poate fi împărtășită cu un expert.
Exemplu. Dacă elevii învață despre diverse părți ale corpului ale animalelor selectate, ei pot
explora acele părți ale corpului ale unui animal de pluș sau ale unuia viu. Vezi alt exemplu în
Volumul 2 – Module on Science: The World of Plants - Lesson 3 - Activity 1 despre cum să
pregătești un experiment pentru a crește o plantă.
Învățarea activă presupune învățarea prin procesul de folosire și descoperire, și constă în a face
lucruri și a afla informații pe cont propriu folosind o serie de mijloace media, rezolvări de

Page 24 of 70
probleme și planificarea propriei munci și învățări, mai degrabă decât a sta doar să asculte sau
să citească. Aceasta nu poziționează învățarea pe un tipar cognitiv pur interior, ci pe un rezultat
al unor interacțiuni semnificative în contexte în care cunoștințele și înțelegerea sunt împărtășite.
Exemplu. Investigarea și separarea deșeurilor școlii pentru a le recicla. Vezi alt exemplu în
Volumul 2 - Module on Maths: The World of Shapes and Units - Lesson 1 - Activity 3 despre un
joc sau o activitate practică cu tangrame pătrate, în special Opțiunea 3 despre cum să realizezi
propria sacoșă tangram dintr-o sacoșă de hârtie.
Învățarea experimentală implică elevii în învățarea și dobândirea de cunoștințe prin intermediul

experimentării, al formulării de ipoteze, al verificării acestora și formulării concluziilor în loc să
primească soluții de-a gata.
Exemplu. Observarea metamorfozei unei broaște, a unui vierme de mătase sau a unui fluture
în laborator și înregistrarea fazelor de dezvoltare. Vezi alt exemplu în Volumul 2 - Module on
Geography: The World Around Us -Lesson 3 - Activity 6 despre previziunile vremii în mai multe
țări europene într-o anumită zi a săptămânii.
Învățarea digitală implică manipularea încrezătoare și critică a multiplelor modalități oferite de

diverse dispozitive media (ELINET, 2016.).
Exemplu. Cercetarea dirijată prin intermediul internetului a animalelor sălbatice și a

habitatului lor, cu adunarea de imagini și postarea lor pe un blog al clasei. Vezi alt exemplu în
Volumul 2 - Module on Science: The World of Plants - Lesson 1 - Activity 3 despre cum să creezi
un Flipbook online despre folosirea unui quiz Kahoot online pentru a evalua procesul de
învățare al elevilor.
Învățarea prin cooperare încurajează elevii să lucreze împreună (în perechi, grupuri mici, cu
întreaga clasă, cu o altă clasă de elevi, la nivel de școală, cu mai multe școli). Profesorii ar trebui
să monitorizeze felul cum acționează și reacționează elevii în grupuri, cum discută eficient unii
cu alții etc.
Exemplu. Elevii colaborează pentru a face o carte despre fauna locală, colorând câte 3 animale
fiecare din cartea respectivă. Elevii schimbă apoi cărțile lor cu cele ale altor elevi din alte clase
sau școli. Vezi alt exemplu în Volumul 2 - Module on Maths: The World of Numbers - Lesson 1
- Activity 2, care se bazează pe lucrul în echipă pentru a completa o grilă de informații despre
distanțele dintre orașele Europei.

Page 25 of 70
Învățarea prin descoperire este o experiență de învățare care permite copiilor să-și dezvolte
propria înțelegere și propriile cunoștințe despre concepte și/sau relații mai degrabă decât să
urmeze un proces sau rezultat prestabilit.
Example. Implicarea elevilor în adunarea de informații despre zona unde locuiesc prin
realizarea de fotografii ale locurilor pe care vor să le introducă în proiectul lor, de exemplu.
Vezi alt exemplu în Volumul 2 -Module on Maths: The World of Numbers – Lesson 3 – Activity
4 în care elevii aleg exemple din diverse categorii (Gaming device; The best YouTuber;
Smartphone applications) și, în grupuri, fac un sondaj de opinie în clasă.
Învățarea centrată pe îndeplinirea de sarcini (engl. TBL) se desfășoară în jurul sarcinilor pe care
elevii le au de îndeplinit. Limba pe care o vor folosi este determinată de ce trebuie să facă pentru
a îndeplini sarcina. TBL este în general organizat în: sarcina premergătoare, sarcina propriu-zisă,
planificarea modului cum se va realiza sarcina și raportarea prin analiză și practică.
Exemplu. (sarcină premergătoare) Să verifice pe meniul tv emisiunea preferată.

(sarcina propriu-zisă) Să compare propriul timp liber cu timpul alocat urmăririi emisiunii de
televiziune preferate (sau alternativ să o înregistreze și să o urmărească mai târziu).
(planificarea sarcinii) Să stabilească timpul lor liber; să înregistreze emisiunea tv și să decidă
dacă pot să o urmărească sau dacă este nevoie să o înregistreze.
(raportul) Eu pot să urmăresc emisiunea tv... pentru că am timp liber de la... la...
Vezi alt exemplu în Volumul 2 - Module on Maths: The World of Numbers – Lesson 3 –
Activities 2, 3, și 4 în care elevii aleg exemple de diverse categorii (Gaming device; The best
YouTuber; Smartphone applications) și, în grupuri, fac un sondaj de opinie în clasă pe care apoi
trebuie să-l prezinte.
Reacția fizică totală (engl. TPR) este o tehnică de învățare a limbii care combină învățarea unei
limbi cu activități fizice care solicită întregul corp. Poate fi folosită pentru diferite secvențe de
acțiuni de rutină, acțiuni imaginare, contexte simulate și acțiuni legate de un anumit conținut.
Exemplu. Traverso (2003) evidențiază faptul că unele subiecte legate de știință, cum ar
fi ciclul de viață al plantelor și animalelor, pot fi introduse prin metoda TPR. Ciclul de
viață a unei broaște este un exemplu: You are a small, small tadpole. Curl up, really small.
Wiggle through the water. Wiggle, wiggle. Stop. You grow bigger and bigger and bigger.
You are a beautiful frog! Jump out of the pond. SPLASH. Jump on the rock. Say hello to
your friends: „CROAK!” [Ești un mormoloc mic, mic. Te ondulezi, ești foarte mic. Dai din
coadă prin apă. Dai din coadă, dai din coadă. Te oprești. Crești mai mare, și mai mare, și
mai mare. Ești o broască minunată! Sari afară din heleșteu. PLEOSC. Sari pe o piatră. Le
spui „Bună!” prietenilor tăi: „Oac!”

Page 26 of 70
Vezi alt exemplu în Volumul 2 - Module on Science: The World of Plants – Lesson 2 – Activity
1 despre un exercițiu TPR în care elevii arată părțile unei plante folosindu-și părțile corpului.
2.3 Înnoiți-vă stilul de predare concentrându-vă pe subiecte noi

Predarea CLIL necesită evident multă pregătire și implicare din partea tuturor profesorilor.
Colaborarea strânsă între profesorii specializați pe o anumită disciplină și profesorii de limbi
străine este esențială pentru un program eficient CLIL la nivel de școală primară. Mai jos
(Tabelele 6 și 7) veți găsi niște sfaturi despre cum să vă pregătiți cel mai bine pentru predarea
CLIL.
Tabelul 6. Sfaturi pentru profesorii de limbi străine care desfășoară lecții CLIL
SFATURI PENTRU PROFESORII DE ENGLEZĂ CARE FOLOSESC ABORDAREA CLIL
Cercetările arată că, în general, copiilor le plac lecțiile de tip CLIL care să le distragă atenția de la limbă.
Profesorii de engleză ar tebui să aibă în vedere următoarele întrebări tipice pentru o predare CLIL
eficientă, care pun accentul pe conținut, comunicare, cunoaștere și cultură:
 Ce subiecte aș putea aborda cu ajutorul CLIL la o anumită disciplină (de exemplu, geografie)?
În Volumul 2 este un exemplu din Modulul The World Around Us, organizat în 3 lecții
consecutive: Lesson 1 – Exploring the Solar System; Lesson 2 – Travelling Through the
EU; și Lesson 3 – What’s The Weather Like Today?
 Ce limbaj trebuie să știe elevii mei?
 Ce vocabular și expresii specifice trebuie să învețe elevii? Ce știu ei deja și ce poate fi reciclat?
 Ce limbaj e necesar pentru a desfășura activitățile de la clasă și a duce la îndeplinire sarcinile?
Exemplu: În Modulul The World Around Us - Lesson 3 – What’s The Weather Like
Today?, obiectivele lingvistice includ un vocabular (o selecție de cuvinte despre
vreme); activități de dezvoltare a competențelor de ascultare, scriere și vorbire, cum
ar fi ascultarea unei informații specifice despre vreme, scrierea unui buletin
meteorologic și descrierea condițiilor vremii în diferite părți ale Europei; de
asemenea, se învață cum pot fi folosite anumite structuri lingvistice, precum ‘What’s
the weather like?’
 Ce activități îmi trebuie pentru a stimula abilitățile de cunoaștere?
În Modulul The World Around Us, Lesson 3 pune accentul pe orientarea elevilor pe o
hartă și punerea în ordine a informațiilor. Activitățile 3, 4 și 6 cer ca elevii să lucreze
cu harta (spre exemplu, să găsească ruta către: nord, sud, est, vest pe harta Europei,
să facă legături între diverse locații cu condițiile vremii.
 Care sunt aspectele culturale ale lecției de tip CLIL?
În aceeași lecție, elevii vor învăța despre vreme în diferite locuri din Europa.
Încearcați să folosiți conținuturi predominat noi, așa încât elevii să fie mai interesați; adaptați
conținutul din punct de vedere lingvistic, selectați dacă este nevoie și dacă vă permite programa
școlară.
Evitați instruirea bazată în mod explicit pe formă (de Graaf et al., 2007: 20). Facilitați acest tip de
învățare prin:
 Oferirea de exemple.

Page 27 of 70
 Folosirea verificării prin bifare.
 Folosirea întrebărilor de clarificare.
 Oferirea feedback-ului.
Facilitați învățarea bazată pe semnificație (de Graaf et al., 2007: 20) prin:
 Stimularea elevilor să solicite noi elemente de vocabular.
 Verificarea intențiilor elevilor.
 Folosirea unui feedback corectiv explicit și implicit.
 Propunerea unor sarcini relevante pentru conversație și scriere (de Graaf et al., 2007:20).
Profesorii specializați pe anumite discipline din învățământul primar și învățământul primar

superior s-ar putea să nu stăpânească foarte bine limba engleză și este posibil să le lipsească
anumite tehnici de predare a limbii străine asociate cu metoda de predare prin comunicare ce
vor fi necesare pentru abordarea CLIL. În Tabelul 6 apar sfaturi adresate în mod deosebit acestor
profesori.
Tabelul 7. Sfaturi pentru profesorii specializați pe o anumită disciplină sau pentru învățătorii
care predau folosind abordarea CLIL
SFATURI UTILE PENTRU CLIL – PROFESORI SPECIALIZAȚI PE O ANUMITĂ DISCIPLINĂ ȘI PROFESORII

PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR:
Gândiți-vă la limbajul pe care îl folosiți în general în clasă și aflați cum se spune în engleză.
 Cum prezentați ideile?
 Cum încurajați elevii să colaboreze, să scrie sau să vorbească?
 Cum prezentați exemplele?
 Cum încurajați reacțiile elevilor?
 Ce va facilita folosirea limbii din partea elevilor?
 Cum pot fi ajutați elevii să folosească limba într-un mod eficient?
Identificați limbajul-țintă în engleză pentru ca elevii să învețe și pentru interacțiuni.
 Ce îi va ajuta pe elevi să folosească limbajul-țintă?
În Volumul 2 sunt multe exemple de jocuri folosite pentru a introduce o temă sau pentru a
recapitula cunoștințe și vocabular. Cântecele, activitățile TPR și lucrul în grup stimulează folosirea
limbii străine. Vezi, de exemplu, jocul folosit pentru a motiva elevii la începutul Modulului Maths:
The World of Shapes and Units – Lesson 1 – Introduction.
Dacă vreți să evitați întreruperile în comunicare pe durata lecțiilor CLIL, predați elevilor vocabularul
specific și strategiile de comunicare la care care pot să apeleze când au probleme. Încurajați elevii să-
și amintească și să folosească în clasă structuri precum: Me, What page?, What did you say?, I don’t
know, We don’t understand this/that, We’ve finished, We haven’t finished, Shall I help him/her?, Excuse
me, I don’t understand, How do we say ... in English?, How do we spell...? [Eu, La ce pagină? Ce ați
spus?, Nu știu, Nu înțelegem acest lucru/ acel lucru, Am terminat, Nu am terminat, Să-l/ să o ajut?,
Scuzați-mă, Nu înțeleg, Cum spunem... în engleză?, Cum se scrie corect/ se pronunță pe litere...?]
Ei pot fi învățați, de asemenea, cum să formeze cuvinte, să mimeze înțelesul cuvintelor precum și să
parafrazeze sau să descrie ceea ce vor să spună.

Page 28 of 70
Identificați tipurile de întrebări pe care le adresați de obicei și așteptările (limbaj și conținut) legate de
cum vor putea elevii să răspundă la ele.
Întrebări de rutină (susțin managementul clasei și activitățile de rutină)
• „Sunt probleme?”
• „E vreo problemă?”
Întrebări de confirmare (testează cunoștințele și înțelegerea)
 Ce formă are...? Câte laturi are?
 Ce se întâmplă cu larva de fluture?
 Ce vezi în stânga/dreapta/mijloc?
Întrebări de referință (stimulează producerea de limbaj veritabil ca răspuns la o întrebare punctuală)
 Care este animalul tău preferat?
 Ce știi despre animalele sălbatice?
Nu predați „noțiuni” decât cu scopul de a înțelege, a reține și a folosi.
Metodologia ar trebui să se centreze pe gândire, să-i invite pe elevi să participe și să dialogheze.
 (Întrebați-vă) Ce îi va ajuta pe elevi să dobândească înțelegerea conținutului prin
manipularea și folosirea sa?
În Volumul 2, Modulul Maths: The World of Shapes and Units – Lesson 1 – Activity 3 sunt exemple
despre cum îi putem implica pe elevi în confecționarea unor figuri tangram.
Luați în considerare faptul că achiziția de conținuturi a elevului este la fel de importantă ca dezvoltarea
lingvistică.
 Încurajați reacții din partea elevilor.
 Încurajați elevii să desfășoare prezentări orale.
 Încurajați elevii să îndeplinească sarcini realizabile.
 Încurajați învățarea în echipă și feedback-ul reciproc realizat de colegi.
Folosiți un limbaj adecvat nivelului de competență al elevilor în limba străină:
 Nu simplificați limbajul prea mult.
 Încetiniți ritmul vorbirii.
 Măriți pauzele dintre propoziții.
 Repetați și parafrazați frecvent.
Este important să folosiți limba străină permanent din motive ce țin de managementul clasei, pentru a
maximiza expunerea și a stabili o cultură bilingvă în perioada orelor CLIL. Acest lucru poate duce, de
asemenea, la o comunicare reală: de exemplu, când un elev întârzie sau uită ceva, va da explicații în
engleză în mod natural.
Consolidați redundanța în lecțiile CLIL:
 Folosiți repetiția, parafrazarea și sinonime deja cunoscute de elevi pentru o mai bună
înțelegere.
Modelați folosirea unui limbaj corect:
 Parafrazați.
 Reformulați, reafirmați sau extindeți răspunsul unui elev în mod corect.
 Folosiți o pronunție corectă pentru a modela utilizarea corectă a limbii străine.
Animați folosirea limbajului:
 Însoțiți discursul de mimă, gesturi și expresii faciale, oferind astfel informații contextuale de
sprijin.
 Legați conceptele abstracte de cele concrete.
Sprijiniți elevul, folosind cu atenție limba maternă:
 Folosiți limba străină pe perioada întregii lecții, dar uneori permiteți și folosirea limbii
materne, mai ales în etapele inițiale ale implementării CLIL. De exemplu, când profesorul și

Page 29 of 70
elevii reflectează asupra rezultatelor experimentelor sau încearcă să generalizeze rezultatele
învățării (cum ar fi, de exemplu, traducerea unui cuvânt cheie).

Cât de pregătit sunteți să adoptați metodologia CLIL?
Folosiți afirmațiile „pot să fac” de mai jos (Morgado & Arau Ribeiro, 2015 adaptare după Bertaux
et al., 2010) pentru a evalua pregătirea dvs. legată de sistemul CLIL în ce privește definirea,
adoptarea, adaptarea și integrarea CLIL în programa școlară, în contextul local. Acordați-vă puțin
timp să vă gândiți cum veți face acest lucru concret și scrieți câteva exemple.
Chestionarul 2. Cât de pregătit sunteți să adoptați metodologia CLIL?
(1 - foarte dificil; 6 - deloc dificil)

a) Pot folosi strategii care sprijină învățarea CLIL în învățământul primar așa cum sunt
descrise în acest capitol.
b) Pot crea activități originale de învățare activă în limba engleză, centrate pe elev.
c) Pot crea propriile materiale (fișe de lucru, prezentări) în engleză ce pot răspunde
nevoilor de învățare ale elevilor și preferințelor de învățare.
d) Pot selecta un vocabular adecvat în pregătirea lecțiilor în engleză.
e) Pot oferi exemple potrivite, întrebări clare/ răspunsuri și pot stimula participarea
elevului și învățarea activă în engleză în funcție de nivelul de competență al
elevilor.

Page 30 of 70
3 Principii și limbajul folosit în planificarea lecțiilor CLIL
3.1 Integrarea CLIL în programa şcolară

Deoarece copiii de vârstă școlară mică din multe sisteme educaționale din Europa urmează o
programă școlară integrată în primii ani de instruire formală, unde învățarea este organizată în
unități tematice cu elemente din diferite discipline care se întrepătrund, pare să nu fie niciun
motiv pentru care predarea unei limbi străine să fie exclusă din această integrare. Limba este
mediul natural de exprimare în predarea tuturor celorlalte discipline. Dacă elevii folosesc limba
maternă în clasă, ei pot fi, de asemenea, încurajați să folosească elemente ale unei limbi
suplimentare (engleza) pentru a realiza aceleași sarcini care presupun o cunoaștere non-
lingvistică.
Introducerea abordării CLIL în programele școlare presupune proiectarea lecțiilor în funcție de

principiile explicate în capitolele precedente.
3.2 Principii folosite în planificarea lecţiilor

Profesorii trebuie să structureze fiecare proiect de lecție în detaliu pentru a ști exact:
 Ce știu deja elevii despre tema aleasă.

 Ce se așteaptă ca elevii să învețe (conținut și limbaj).
 Care sunt obiectivele învățării (lingvistice, de conținut, de comunicare și culturale). Vezi
exemple în Volumul 2.
 Care sunt activitățile care să-i implice pe elevi (proceduri, sarcini etc).
 Ce materiale și resurse sunt necesare (materiale vizuale și realia, cum ar fi cartonașele
cu imagini, posterele etc.) și cum să fie introduse materialele autentice (cum ar fi
înregistrări video, texte, cântece etc).
 Ce fel de evaluare este relevantă (diagnostică, formativă, sumativă) și ce materiale
evaluative trebuie folosite. Tabelul 8 evidențiază elementele cheie în proiectarea lecției.

Page 31 of 70
Tabelul 8. Elemente cheie în proiectarea lecției
ELEMENTE CHEIE
Cei 4 C Fiecare plan de lecție ar trebui să conțină, pe lângă Conținut, cel puțin încă
un element din cei 4 C ai CLIL: Comunicare, Cultură sau Cunoaștere.
Exemplu: toate cele 15 lecții CLIL din Volumul 2
Cunoștințele Elevii ar trebui invitați să priceapă sensul cunoștințelor și experiențelor
dobândite anterior dobândite anterior și să le conecteze cu noile cunoștințe.
Exemplu: În introducerea la Module Geography: The World Around Us –
Lesson 2, profesorul recapitulează cunoștințele elevilor despre continente și
despre țările europene.
Materiale vizuale, La copiii de vârstă școlară mică, materialele reprezentative sunt foarte
reprezentative și importante. Uneori folosirea materialelor autentice implică existența unui
autentice vocabular sau a unor termeni lexicali necunoscuți, pe care elevii s-ar putea
să nu îi înțeleagă. În Volumul 2 vei vedea că toate cele 15 proiecte de lecții
folosesc foarte mult filmulețe de pe YouTube.
Profesorul are rolul important de a-i ajuta pe copii să depășească teama de
cuvinte sau structuri necunoscute, concentrându-se pe ceea ce pot înțelege
copiii și ajutându-i când aceștia au nevoie.
Sprijin și provocare Este, de asemenea, important să vă gândiți la activități suplimentare pentru
elevii care termină mai repede, grupuri mai active sau elevi mai mari,
activități care să fie mai solicitante. Puteți găsi exemple de sarcini extra
pentru cei care termină mai devreme în cele 15 proiecte de lecții din Volumul
2, la sfârșitul fiecărei lecții.
Sarcini și completare Lecțiile CLIL trebuie să implice elevii într-o comunicare reală, iar învățarea
de informații orientată spre îndeplinirea unor sarcini (TBL) îndeplinește cu succes acest
scop.
Planificarea sarcinilor constă în alegerea unor activități de completare de
informații. Acest lucru presupune ca unii elevi să aibă niște informații pe
care ceilalți nu le au. Pentru a îndeplini sarcina, ei trebuie să-și întrebe colegii
în legătură cu informațiile lipsă.
Exemplu: Diferențele dintre imagini. Elevii 1 și 2 folosesc propriile fotografii
și descriu trăsături pentru a găsi 5 diferențe (culoarea părului, culoarea
ochilor, forma feței, tipul de păr și lungimea lui, culoarea pielii, cu/fără
ochelari etc.). De fapt, ei trebuie să comunice eficient dacă vor să
îndeplinească sarcina. Vezi și alt exempu în Volumul 2 – Module on Maths:
The World of Numbers - Lesson 1 - Activity 2, care cere ca elevii să
completeze o grilă cu informații despre distanțele dintre orașele Europei.
Când proiectează lecțiile CLIL, profesorii ar trebui:
 Să se concentreze mai mult pe fluență decât pe acuratețe: accentul se pune în mod

pregnant pe comunicare, iar acuratețea vine cu timpul.
 Să înțeleagă rolul profesorului ca sursă de informație, consultant și colaborator în
învățarea centrată pe elev.

Page 32 of 70
 Să dea exemple legate de felul cum aceeași unitate de învățare poate conține elemente
specifice pentru diferite stiluri de învățare. Exemplu: În Volumul 2 - Module on Science:
The World of Animals – Lesson 2, despre Anatomical Parts of Animals, este o selecție de
activități care se adresează diferitelor stiluri de învățare: În Introducere, elevii selectează
un animal dintr-o geantă și vorbesc despre el; în Activity 1 se folosesc desene pentru a
învăța și pentru a exersa conversarea despre părțile corpului la animale; în Activity 2
elevii stau în cerc, ascultă o melodie și mimează acțiunea printr-un exercițiu TPR; în
Activity 3, elevii, în grupuri, primesc cartonașe cu ghicitori și imagini și sunt implicați într-
un joc de ghicit; în Activity 4 elevii potrivesc învelișul exterior al animalelor cu animalul
respectiv de pe cartonașe; în Activity 5, elevii completează o grilă cu părțile corpului,
învelișul extern al animalelor și animalele, bifând căsuțele corespunzătoare; este și un
joc de memorie pentru cei care termină mai repede, care se joacă în perechi.
Sugestie: Imaginați-vă că aveți diferite tipuri de elevi în clasă: unii care preferă învățarea
vizuală (să vadă), auditorie (să audă), kinestetică (să se miște) sau tactilă (să atingă). Iată câteva
activități și strategii pe cere le poți folosi pentru fiecare tip de elev:
 Vizual – Folosește multe imagini în clasă. De exemplu, postere, afișe pe pereți, obiecte
reale, cartonașe, organizatori grafici, etc.
 Auditor – Folosește CD-uri audio și filmulețe, povești, cântece, exerciții de memorare,
aplică lucrul în echipe și în grupuri în mod regulat.
 Kinestetic – Folosește activități fizice, concursuri, jocuri de masă, jocuri de rol, etc.,
introdu activități care cer ca elevii să stea liniștiți și alternează-le cu altele în care
aceștia trebuie să se miște prin clasă și să fie activi.
 Tactil – Folosește jocuri de masă sau de cărți, demonstrații, proiecte și jocuri de rol,
etc. Folosește activități care se fac în timpul ascultării și activități de citire. De
exemplu, cere elevilor să completeze un tabel în timp ce ascultă sau să eticheteze o
diagramă în timp ce citesc.
 Să utilizeze în mod eficient feedbackul elevului, creând strategii care să beneficieze de

contribuțiile elevilor.
 Să înțeleagă că elevii au nevoie să învețe vocabularul înainte de a-l folosi și că elevii pot
fi încurajați să deducă sensul deoarece limba se învață în context. De exemplu, în
Volumul 2 toate cele 15 proiecte de lecții conțin exemple care arată cum se prezintă
vocabularul prin jocuri, prezentări PowerPoint, imagini, desene, filmulețe, puzzle-uri,
cântece, obiecte reale (de exemplu, un ceas), scheme, povești, filme animate, etc.
 Să exploateze mai mult vizualizarea deoarece ea susține înțelegerea și motivația elevilor.

Page 33 of 70
 Să înțeleagă că tehnicile care promovează autonomia elevilor sunt utile în lecțiile CLIL și
îi echipează cu strategii de învățare și, în același timp, vin în întâmpinarea diferitelor
preferințe și stiluri de învățare.
3.3 Exemple de tehnici pentru explicarea sarcinilor de lucru

 Folosiți instrucțiuni clare pentru sarcini și activități: puteți face mai bine acest lucru
dacă stabiliți acțiuni de rutină în timpul lecțiilor CLIL și folosiți același loc pentru
afișarea materialelor necesare pentru explicarea și anticiparea sarcinilor.
 Oferiți un model pentru un proces, o sarcină sau o cerință: demonstrați dvs. înșivă
sarcina înainte de a le cere elevilor să o îndeplinească; dați-le un model concret
însoțit de instrucțiuni verbale.
 Verificați înțelegerea instrucțiunilor legate de sarcină: puteți face asta rugând un
elev să explice din nou instrucțiunile întregii clase sau cerând unei perechi sau unui
grup să realizeze un exemplu de sarcină pentru întreaga clasă.
3.4 Exemple de tehnici pentru explicarea conceptelor și a conținuturilor

 Folosiți tehnici de vizualizare: grafice, materiale manipulative, limbajul corpului,
gesturi sau programe simulate pe calculator care pot ajuta elevii să înțeleagă mai
bine conceptele dintr-o lecție CLIL.
 Folosiți o tehnică bazată pe descoperirea activă: în loc să le dați explicații lungi într-
o limbă străină despre conceptele noi, încercați să-i implicați pe elevi în activități care
folosesc materiale didactice manipulative, ce pot include ascultare, conversație,
scriere, urmărire, decupare, lipire, experimentare, selectare, desenare etc.
 Permiteți elevilor să discute sau să lucreze cu termeni legați de conținut în limba
lor maternă în fazele de început ale implementării CLIL atunci când îndeplinesc o
sarcină, de exemplu, și li se cere să interacționeze sau să negocieze cu colegii.
 Recapitulați cuvintele-cheie și conceptele-cheie legate de conținut în timpul lecției
CLIL: puteți fie să le afișați, să folosiți teste scurte sub forma unor jocuri, fie folosiți
cântece și rostiri sacadate care să includă conceptul și să ofere modalități rapide și
captivante de a le reaminti elevilor conceptele-cheie și cuvintele.

Page 34 of 70
 Verificați regulat înțelegerea și oferiți feedback: observați reacțiile elevilor
sistematic șI folosiți activități de verificare prin sondaj pe perioada lecției CLIL.
3.5 Exemple de strategii de compensare

CLIL expune elevii la situații ce solicită o comunicare autentică. Așadar, fluența este mai
importantă decât acuratețea. Lecțiile CLIL constau în faptul că studenții vor produce (și vor fi
expuși la) o gamă vastă a limbii; accentul se pune în mod ferm pe comunicare, iar acuratețea
exprimării vine odată cu timpul.
Arătați-le elevilor cum să depășească problemele de înțelegere a limbii, de exemplu prin:
 Skimming-ul (a citi pentru a afla ideea principală) și scanning-ul (a citi pentru a afla
informații specifice) textelor pentru a obține informații relevante;
 Intensificarea vizualizării conținutului folosind hărți sau grafice. Vizualizarea poate fi
ori complementară, ori folosită ca suport pentru înțelegerea textului scris sau oral, ori
poate să înlocuiască instrucțiunile scrise. Dacă fișele de lucru sunt destul de explicative
sau doar au nevoie de scurte explicații în limba țintă, elevii pot lucra mai ușor în mod
independent.
 Tehnologia poate fi de mare ajutor. Poate să îmbunătățească și să lărgească rețelele de
sprijin ale profesorilor și poate deveni o sursă pentru materiale de predare sau suporturi
lingvistice și pedagogice. În Volumul 2 veți găsi multe exemple de folosire a tehnologiei
în cele 15 proiecte de lecții care integrează Resurse Educaționale Deschise (OER),
precum filmulețe pe YouTube, cântece și jocuri online cum este Kahoot. Aceste
materiale pot fi accesate de către copii acasă, în mod repetat. Aceasta este o strategie
bună de compensare pentru un copil care se simte nesigur sau timid să vorbească în
clasă, deoarece implică învățarea în ritmul propriu al copilului. De asemenea, este
important ca elevii să fie implicați în utilizarea tehnologiei pentru a-și îndeplini sarcinile,
cum ar fi accesarea online pentru a verifica prognoza meteo, lucrul cu Word și Pdf pentru
a crea fișiere și apoi pentru a le adapta într-o cărticică (flipbook) care poate fi partajată
online sau folosind propriul telefon mobil pentru a juca un quizz Kahoot în timp real.
Module on Science: The World of Plants în Volumul 2.

Page 35 of 70
Arătați-le elevilor cum să depășească problemele de producere a limbii, de exemplu prin:
 Crearea unei atmosfere de sprijin și nestresantă când începeți predarea unui subiect
într-o limbă străină. Puteți să începeți prin introducerea graduală a limbii străine și să le
permiteți elevilor să folosească limba maternă de fiecare dată când se simt nesiguri. Își
vor clădi gradual încrederea în ei în folosirea celei de-a doua limbi atunci când sunt
pregătiți să facă asta.
Sugestie. În acest sens, un instrument de ajutor este amenajarea unei săli de clasă bilingvă cu
postere interactive ce conțin: toate expresiile de timp (calendar: dată, zilele săptămânii, luni,
anotimpuri, anul); numeralele cardinale și ordinale; cele mai obișnuite adjective (e.g. pictograme);
numele obiectelor școlare; un set de reguli; vocabular relativ la mâncare și băutură, animale
obișnuite, vreme etc.
 Elevilor li se oferă termeni și structuri cheie asupra subiectului CLIL care se reiau în
mod regulat, mai ales la început.
 Crearea de timp pentru etapele de tranziție, la început, când studenții pot să joace
diverse jocuri, și după aceea introducerea activităților de Reacție Fizică Totală (Total
Physical Response activities – TPR) desen, ascultare, mimă etc. – aceste activități îi pot
ajuta pe elevi să se simtă confortabil și să producă limba în mod natural.
 Considerarea gramaticii ca un purtător de sens: folosiți activități de conștientizare a
gramaticii. E.g. Grupați acțiuni pentru cele cinci simțuri (văz, auz, gust, miros, pipăit)
mai degrabă decât să predați verbe; întrebați elevii în primul an: “have you done your
homework?” (ți-ai făcut tema?) fără a explica folosirea prezentului perfect; sau
introduceți în anul al treilea de studiu ‘I wish I were a (cat)’ (aș fi vrut să fiu o (pisică))
ca expresie funcțională fără a intra în detalii despre structura gramaticală.
 Folosiți învățarea bazată pe sarcini (TBL). E.g. să parcurgă mersul trenurilor și să decidă
ce tren să ia cineva pentru a ajunge la o anumită destinație într-o zi dată.

Page 36 of 70
3.6 Limbajul standard în clasă
Stabilirea în clasă a unor activități de rutină la începutul, în timpul și la sfârșitul lecțiilor CLIL îi
ajută pe elevi să se simtă în siguranță, știind exact la ce să se aștepte pe parcursul acestora.
Activitățile de rutină pot fi folosite la începutul, în timpul și la sfârșitul lecției CLIL.
Sugestie. Începeți lecția cu un cântec, cu întrebări care să-i ajute pe elevi să ghicească
subiectul, cu o mascotă a clasei care să-i întâmpine pe elevi sau să descrie vremea, jucați un
joc ‘cine știe câștigă’ (quiz) la sfârșitul orei pentru a verifica noțiunile dobândite, invitați elevii
să repovestească ceva.
Când dați instrucțiuni despre activitățile de rutină uzuale, puteți să folosiți gesturi și mimica
pentru a vă face înțeleși în engleză, chiar de la început. Un alt mod de a evita folosirea limbii
materne în clasă atunci când dați instrucțiuni este să le notați pe post-it-uri pe care să le lipiți pe
tablă astfel încât elevii să le poată vedea ușor.
Realizarea unui set de limbaj standard în clasă (Tabelul 9), care a fost folosit în mod repetat, va
fi foarte folositor în timpul cursului de limbă engleză.
Tabelul 9. Limbaj standard în clasă
La începutul lecției Good morning!, Hello everyone!, Who is absent today? Let’s
start! [Bună dimineața!, Bună ziua tuturor!, Cine este absent
astăzi?, Să începem!]
În timpul lecției Get out your books., Open your books at page…, Turn to page….,
Look at exercise … on page …., Look at line/picture…., Let’s say it
together., All together!, This row/group…., Say it again, please!,
The whole sentence, please., Your turn., Louder please., In
English, please., What’s…/.in English?, In English, please. Come
here., Go back to your place., Stand up., Sit down., Hands
up/down, Hurry up., Close the door, please., Open the window,
please., Come in., Get out, Just a minute. [Scoateți cărțile.,
Deschideți cartea la pagina…, Dați la pagina…, Uitați-vă la
exercițiul… la pagina…, Uitați-vă la rândul/pagina…, Să rostim
împreună., Cu toții!, Acest rând/această grupă…, Spune încă o
dată, te rog!, Toată propoziția, te rog., E rândul tău., Mai tare, te
rog., În engleză, te rog., Cum se spune … / în engleză?, În engleză,
te rog., Vino aici., Mergi la locul tău., În picioare., Luați/ia loc.,
Mâinile sus/jos., Grăbește-te/grăbiți-vă., Închide ușa, te rog.,
Deschide fereastra, te rog., Intră., Ieși., Doar un minut.]

Page 37 of 70
Când lăudați copiii Good, Fine, That’s (much) better, Well done, Great, Excellent,
Very good, That’s very nice, It’s all right – don’t worry, Try again
[Bine, Foarte bine, E (mult) mai bine, E bine, Minunat, Excelent,
Foarte bine, E foarte drăguț, Este bine, nu-ți face griji, Mai
încearcă o dată]
În timpul activităților de Can you read this?, Who can read this sentence?, Go on, Say it
citire, scriere și vorbire after me, Read John’s part, Mary, Write/Copy that in your
notebooks, Who wants to write that on the board?, How do you
spell this? [Poți să citești asta?, Cine poate citi propoziția asta?,
Continuă, Repetă după mine, Mary, citește rolul lui John,
Scrieți/copiați în caiete, Cine vrea să scrie la tablă? Cum se spune
pe litere?]
Când jucați jocuri Who’s your partner? Has everyone got a partner? Sit back-to-
back, Don’t show your partner, Change partners/places with ….,
Are you ready?, Whose turn is it?, Take it in turns, You’re next,
Start now, Guess, It’s time to stop. Have you finished?, Who has
finished? [Cine este partenerul tău? Are toată lumea un
partener? Stați spate în spate, Nu-I arăta partenerului tău,
Schimbați partenerii/ locurile cu…, Sunteți gata? Al cui e rândul?
Pe rând., Tu ești următorul, Începe acum, Ghicește, Este timpul
să vă opriți, Ați terminat? Cine a terminat ?]
Când încercați să păstrați Quiet, please!, Stop talking/playing, Don’t do that please., Stop
ordinea în clasă that, Don’t be silly, Give that to me, please. [Liniște, vă rog!,
Încetați să vorbiți/să vă jucați, Nu face asta, te rog., Oprește-te,
Nu fi prostuț, Dă-mi mie asta, te rog.]
La sfârșitul orei That’s all for now/today, Let’s stop now, OK. You can go now, Put
your books away, See you on Monday, Have a nice weekend!
[Asta e tot pentru acum/astăzi, Să ne oprim acum, OK, Puteți
pleca acum, Strângeți cărțile, Ne vedem luni, Să aveți un sfârșit
de săptămână plăcut!]
După folosirea frecventă a acestor expresii, veți descoperi că înțelegerea limbii engleze de către
copii se dezvoltă rapid. În același timp, ei vor deveni mai încrezători în abilitatea lor de a înțelege.
În curând veți atinge ținta: o clasă în care atât profesorul, cât și copiii folosesc engleza aproape
tot timpul.

Cât sunteți de pregătiți pentru a proiecta o lecție CLIL?

Page 38 of 70
Folosiți afirmațiile ”pot să fac” pentru a vă evalua înțelegerea principiilor CLIL și cum le puteți
folosi în proiectarea CLIL, în proiectarea sarcinilor de lucru și în producerea materialelor în
contextul dvs. Acordați-vă puțin timp nu doar pentru a vedea scorul pe care îl obțineți, ci și
pentru a da exemple concrete pentru fiecare rubrică a chestionarului.
Chestionarul 3. Cât sunt de pregătit să proiectez o lecție CLIL?
(1 – foarte dificil; 6 – deloc dificil)
a) Pot să proiectez lecțiile după principiile CLIL (3.2.).

b) Pot găsi materiale vizuale autentice adecvate pentru proiectele mele de lecții.
c) Pot crea situații pentru studenți care să-i implice în acte de comunicare reală.
d) Pot adapta activități didactice și sarcini de lucru pentru diferitele stiluri de
învățare.
e) Pot explica sarcinile, conceptele și conținuturile pe înțelesul elevilor mei.
f) Pot stabili rutine în clasă care să creeze un mediu fără stres.

Page 39 of 70
4 Proiectarea lecțiilor CLIL
4.1 Proiectarea integrată

După ce s-a decis asupra disciplinei/ subiectului (e.g. Științe) de predat în engleză (e.g. Different
parts of plants/ what plants need to grow) [Diferite părți ale plantelor/ de ce au nevoie plantele
ca să crească], profesorul de științe sau echipa compusă din profesori de științe și de engleză
decid asupra unei abordări integrate a disciplinei, ceea ce aduce laolată:
 Cunoștințe interdisciplinare de specialitate și interdependențe între cele două domenii

e.g. taxonomia plantelor și descriptorii de competență în engleză pentru nivelul
respectiv de limbă al elevilor, care este mai ales A1 și A2 în școala primară.
 Interesul pentru învățare al elevilor.
 Temerile copiilor în privința noilor cunoștințe.
 Nevoile individuale ale copiilor.
 Activitatea pedagogică ce include o diversitate de metode descrise în Partea 2.
Figura 1 dă un exemplu despre cum un modul format din trei lecții ar putea fi dezvoltat pentru
trei discipline diferite în momentul planificării:
Figura 1.C4C- Clil for Children content map for CLIL lessons [Tabel pentru lecțiile CLIL]

Page 40 of 70
În acest tabel model,
 Lecțiile pentru fiecare modul sunt create de la general la particular și conțin un proiect
pe care îl dezvoltă copiii. De exemplu, lecția 3 a fiecărui modul conține un element de
producție sub forma unei prezentări, a unui joc de rol sau un proiect etc.
 Obiectivele lingvistice și de conținut sunt planificate împreună: vocabularul necesar
fiecărei lecții, abilitățile lingvistice și de învățare ce urmează a fi însușite de copii,
funcțiile lingvistice pe care le vor învăța și le vor practica, și pe care le vor stăpâni și
refolosi, precum și conținuturile specifice ce țin de științe, geografie și matematică.
4.2 Etapele unei lecții CLIL

O lecție CLIL are, în general, următoarele etape care pot fi folosite într-o lecție de limba engleză:
1. Rutina de bun-venit. Profesorul și copiii se salută (good morning/ good afternoon, how
are you?) [bună dimineața/ bună ziua, ce mai faceți?]
2. Readaptarea la engleză. E.g. un cântec; Data/vremea (copii spun ce zi/ ce lună este. Scriu
data la tablă. Copiii spun cum e vremea. Copiii completează un tabel al vremii…).
3. Introducerea în scopul lecției: copiilor li se spune ce urmează să învețe și să facă (Today
we are going to…).[Astăzi o să…]
4. Elevii vin în fața clasei. E.g. se așază în semicerc pe jos, în fața tablei:
a. Revizie
b. Presentarea noilor conținuturi
c. Discuții
5. Elevii lucrează individual/ în pereche sau în grup (scris/ jocuri/ discuții/ experiment…)
Profesorul le explică pas cu pas ce au de făcut și verifică dacă fiecare elev a înțeles.
6. Elevii lucrează, iar profesorul se plimbă printre ei și verifică dacă se descurcă. Profesorul
îi ajută.
7. Evaluare. Profesorul verifică:
- Dacă elevii au apreciat lecția folosind zâmbete sau like-uri;
- Dacă elevii au atins obiectivele de învățare și le adresează câteva întrebări.
8. Elevii fac curat și utilizează rutina de La revedere. E.g. un cântec.

Page 41 of 70
Șablonul din Tabelul 10 vă poate ajuta să integrați toate elementele descrise în capitolele
anterioare în planificarea lecțiilor. Folosiți-l pentru lecțiile dvs. sau adaptați-l astfel încât să se
potrivească necesităților dvs. Exemple concrete pot fi consultate în Anexa 1.
Exemplul dat este extras din unitatea ‘The world of animals’ [Lumea animalelor] și conține nevoi
diferite ale elevilor în procesul de învățare.
Tabelul 10. Format de proiect de lecție cu exemple concrete
Lecția X (ex. din Modulul: The world of animals)

Obiective lingvistice:
Vocabular și structuri: E.g. Elevii știu numele animalelor domestice și sălbatice: elevii știu verbe și
expresii (sau structuri) pentru a descrie abilități diverse (e.g. swim, jump, run, etc.) [a înota, a sări, a
alerga etc.], unde stau animalele, ce mănâncă, și caracteristicile lor.
Vocabularul specific sau limbajul cheie (ce trebuie să recunoască/ producă elevii): E.g. jungle, farm,
house; tiger, crocodile, monkey, lion, parrot, pig, duck, cow, hen, horse, fish, cat, hamster, dog, bird;
swim, jump, run, walk, climb, fly, live [e.g. junglă, fermă, casă; tigru, crocodil, maimuță, leu, papagal,
porc, rață, vacă, găină, cal, pește, pisică, hamster, câine, pasăre; a înota, a sări, a alerga, a merge, a
(se) urca, a zbura, a trăi]
Structuri specifice sau funcțiile limbii: E.g. What can you see in this picture? I can see. A jungle/
farm... What animal is this? It's a tiger/ rabbit....Where does it live? What can a tiger do? It can...Can
a tiger fly? Etc... [e.g. Ce vedeți în această poză? Văd: o junglă/ o fermă… Ce animal este acesta?
Acesta este un tigru/iepure… Unde trăiește? Ce poate face un tigru? Poate să… Tigrul zboară? Etc…]
Abilități (cognitive): E.g. Students understand simple information from authentic video; Students
answer and ask questions about animals (habitat, food, actions); Student describe animals (oral
form), ( written form *); Students read and comprehend animal facts* [Elevii înțeleg informații simple
din clipuri video autentice; Elevii răspund și pun întrebări despre animale (habitat, mâncare, acțiuni);
Elevii descriu animale (oral), (scris*); Elevii citesc și înțeleg lucruri despre animale*]
(* is for fast learners). [* este pentru elevii ce învață mai repede].
Obiectivul(ele) de conținut: E.g. Students understand the diversity of animal kingdom. [E.g. Elevii
înțeleg diversitatea regatului animalelor].
Descrierea activității:
Introducere: [imagini/ realia + timp]: E.g. The teacher shows students a big picture of a jungle (e.g.
http://www.mariposajunglelodge.com/images/bg-page.jpg), a farm, etc. and asks: (what animals can
live there). “What animals can live in a jungle/ on a farm/ in a house?” The teacher holds up a picture
of a tiger (e.g. http://science-all.com/image.php?pic=/images/tiger/tiger-06.jpg) and elicits the
name: What animal is this? It's a... The teacher asks: (where the tiger lives) Where does a tiger live?

Page 42 of 70
and places the picture on the image of the jungle. The teacher does the same with a cow and a cat
((e.g. https://www.tes.com/lessons/P4OuQfle3soq7Q/cows). [Profesorul le arată elevilor o
fotografie mare a unei jungle (e.g. http://www.mariposajunglelodge.com/images/bg-page.jpg), a
unei ferme și întreabă: (ce animale pot trăi acolo). „Ce animale pot trăi într-o junglă/ fermă/ casă?”
Profesorul ține în sus o fotografie a unui tigru (e.g. http://science-
all.com/image.php?pic=/images/tiger/tiger-06.jpg) și întreabă care este numele animalului: Ce animal
este acesta? Este un… Profesorul întreabă: (unde trăiește tigrul) Unde trăiește tigrul? și așază
fotografia pe imaginea junglei. Profesorul face același lucru cu o vacă și o pisică (e.g.
https://www.tes.com/lessons/P4OuQfle3soq7Q/cows)].
 Lead-in (20 de minute): [vocabular/ carduri cu povestea; poveste + timp]: E.g. The teacher
shows cards and elicits names of other animals: What's this? What animal is this? It's an/a...
elephant, monkey, crocodile, parrot, snake, pig, horse, sheep, hen, duck, dog, hamster,
rabbit, turtle, gold fish. The teacher sticks the pictures of the environments on the board.
Then asks Students in turns: “come to the board, draw (flashcards) a flashcard. Now (and)
decide together with the class where (each animal) this animal lives. Does it live in the
jungle/ on the farm/ in a house? Put the lion near the forest”– if (they) some animals can live
in more than one place, they are placed on the board on the border of the environment. [E.g.
Profesorul arată carduri și întreabă numele animalelor: Ce este acesta? Ce animal este? Este
un/ o… elefant, maimuță, crocodil, papagal, șarpe, porc, cal, oaie, găină, rață, câine,
hamster, iepure, broască țestoasă, peștișor auriu. Profesorul lipește fotografiile pe tablă în
mediul înconjurător potrivit. Apoi îi întreabă pe elevi pe rând: „vino la tablă, alege un card.
Acum hotărăște împreună cu clasa unde trăiește acest animal (fiecare animal). Trăiește în
junglă/ fermă/ casă? Așază leul lângă pădure” – dacă unele animale trăiesc în mai multe
locuri, atunci ei se așază pe tablă lângă fiecare mediu înconjurător].
Activitatea 1: [poveste/ clip video/ cântec + timp]
Activitatea 2: [activitate TPR/ mini-dramă/ grup, lucru în pereche/ mimare/ arte și meșterit/ scris/
fișă de lucru + timp]. E.g. Students stick the images on cards and keep them secret. One students from
each group comes with one of their pictures to the board (but does not show the picture to the class).
The rest of the students ask questions and try to guess what animal this is – they get points for their
groups. When asking students for oral productions, the teacher should also provide examples of
possible questions or should elicit them (i.e. What does it eat? Where does it live? Can it run? Has it
got stripes?...) [E.g. Elevii lipesc imaginile pe carduri și le țin în secret. Câte un elev din fiecare grup
vine cu câte o poză la tablă (dar nu o arată clasei). Ceilalți elevi pun întrebări și încearcă să ghicească
despre ce animal este vorba – primesc puncte pentru fiecare grup. Pentru producțiile orale,
profesorul ar putea să ofere exemple de posibile întrebări sau să le adreseze (i.e. Ce mănâncă? Unde
trăiește, Aleargă? Are dungi?...)]
Activitatea 3: [mini producție/ prezentare/ descriere + timp]: E.g. Students work in three groups. Each
group is given a big piece of paper labelled Farm Animals, Wild Animals and Pets. They collect pictures
from their category and stick them on their cards. They put the posters on the wall and present them
saying what each of their animals eats and can do. Also in this case, before oral production the
teacher should provide a model. [Elevii lucrează în trei grupuri. Fiecărui grup i se dă o coală mare de
hârtie etichetată Ferma animalelor, animale sălbatice și de casă. Ei adună imagini din categoria lor și
le lipesc pe cardurile lor. Pun posterele pe perete și le prezintă spunând ce mănâncă și face fiecare

Page 43 of 70
dintre animalele lor. De asemenea, în acest caz, profesorul trebuie să ofere un model înainte de
producția orală].
Fiecare activitate este însoțită de o sarcină în plus *pentru cel ce termină repede. E.g. *Specific quiz.
In order to do the quiz, the students should know specific vocabulary: animal body (ears, eyes, pupils,
whiskers, tail. fur, feathers, stripes, horns, etc.); adjectives (fluffy, twitchy, clever, dirty...); baby
animals. (Puppies, kittens…). Teachers should work on these key words before or while or after
watching the video and suggest, for example, that students create a poster or picture dictionary.
[*Un quiz specific. Pentru a face quiz-ul, elevii trebuie să știe vocabularul specific; corpul animalului
(urechi, ochi, pupile, mustăți, coadă, blană, pene, dungi, coarne etc.); adjective (pufos, agitat, isteț,
murdar…); pui de animale (căței, pisoi…). Profesorul trebuie să lucreze cu aceste cuvinte cheie
înainte, în timpul sau după urmărirea clipului video și să sugereze, de exemplu, ca elevii să facă un
dicționar tip poster sau imagine].
*Elevii descriu în scris animalele… profesorul trebuie să ofere un model mai întâi. De exemplu: This
animal lives in the jungle. It eats meat. It can run very fast. It has got stripes. [Acest animal trăiește în
junglă. Aleargă foarte repede. Are dungi.].
*Elevii lucrează în două echipe... profesorul trebuie să ofere exemple de întrebări: What does this
animal eat? Where does it live? Can it run/ jump/ swim...Has it got stripes/ horns....? [Ce manâncă
acest animal? Unde trăiește? Aleargă/ sare/ înoată… Are dungi/ coarne… ?]
Este important ca lecțiile să fie organizate în module așa cum este explicat mai sus. În Volumul
2 veți găsi 5 module a câte 3 lecții fiecare. Aveți în vedere modul în care tema se dezvoltă și se
construiește, având ca bază cunoștințele anterioare de la prima până la a doua și a treia lecție;
de asemenea, aveți în vedere modul în care obiectivele de învățare sunt reciclate de la o lecție
la alta.

Reflectați asupra planificării și lecțiilor-pilot
După proiectarea lecțiilor (sau a Modulului) și susținerea lecțiilor-pilot cu elevii, profesorii
trebuie să reflecteze asupra proiectelor de lecții și asupra reacțiilor elevilor, să înregistreze
răspunsurile acestora într-un jurnal de predare. Folosiți chestionarul de mai jos pentru a vă
îndruma reflectarea.
Chestionarul 4. Cât de bună a fost proiectarea după lecțiile-pilot?
a) Cum a răspuns proiectarea mea caracteristicilor metodologiei CLIL?

Page 44 of 70
b) Cum am folosit în proiectare cel puțin 2 din cei 4 C (Conținut, Comunicare,
Cunoaștere și Cultură)?
c) Lecțiile mele au inclus materiale vizuale? Și materiale autentice? Care?
d) Am proiectat sarcini de lucru interesante pentru toate stilurile de învățare? Pot să
dau câteva exemple?
e) Am calculat corect timpul necesar pentru fiecare activitate? Am realizat activități
pentru cei care învață mai repede?
f) Am proiectat activități sau întrebări de recapitulare? Care? În ce scop?
g) Cum aș îmbunătăți proiectul meu de lecție?

Page 45 of 70
5 Resurse de Scaffolding & Materiale pentru CLIL
5.1 Folosirea și adaptarea Resurselor Educaționale Deschise (OER)

Profesorii CLIL se plâng adesea de lipsa materialelor adecvate. Totuși, există câteva resurse pe
care profesorii le pot adapta și folosi în propriile contexte, și care sunt disponibile online: acesta
este cazul resurselor educaționale deschise (OER).
Definiție: OER se referă la materiale educaționale și predarea în format digital, ele sunt deschise în sens
dublu: materiale gratis disponibile online; materiale ce pot fi adaptate necesităților elevilor și
necesităților contextului. OER includ: prezentări PowerPoint pentru introducerea conceptelor
disciplinei, tutoriale, discuții în grup, lucrări practice, planuri de lecție folosite de alți profesori CLIL,
suport vizual, postere, hărți logice, diagrame, tabele, clipuri video, imagini, puzzle-uri, quiz-uri, jocuri,
cântece, fișe de lucru etc. Vezi C4C Guide to OERs.
Înainte de a căuta resurse sau materiale, profesorul trebuie să definească subiectul ce urmează
să fie explorat și ce abilități urmează să fie dezvoltate. Activitățile trebuie să fie alese ulterior.
Astfel, alegerea materialelor depinde de activitățile ce sunt introduse. De exemplu, dacă
disciplina este Științe și subiectul este `lumea plantelor`, iar abilitatea de dezvoltat este
`participare și colaborare`, și activitatea este `a scrie o rețetă din plante`, profesorul poate să
aleagă următoarea sursă: Cooperative Collection of Old Recipes from Plants1.[Colecția de rețete
vechi din plante]
Materialele ar trebui să întrunească un număr de criterii (adaptate din „Evaluarea în metode
CLIL, un capitol de Ute Massler din Guidelines for CLIL Implementation in Primary and Pre-
Primary Education [Ghid pentru implementarea CLIL în învățământul primar și preșcolar])
(2011), care sunt enumerate mai jos sub forma întrebărilor:
 Materialul OER este relevant pentru elevii din clasele primare?
 Poate fi integrat ușor în programa școlară (matematică, geografie și științe)?
 Poate fi adaptat ușor la necesitățile elevilor din clasele primare într-o situație dată?
 Care este bagajul de cunoștințe pe care le furnizează materialul?
 Materialele sunt atrăgătoare din punct de vedere vizual?
1
http://new-twinspace.etwinning.net/c/portal/layout?p_l_id=31873054

Page 46 of 70
 Materialele sunt captivante și motivante?
 Materialele sunt ușor accesibile pentru profesor și elevi?
Uneori este dificil de evaluat cât de adecvat este materialul OER, așa că profesorii pot folosi lista
de verificare pentru cunoștințe, interese, subiecte și limbaj (Tabelul 11) pentru a se orienta:
Tabelul 11. Lista de verificare pentru evaluarea materialelor OER
Lista de verificare pentru evaluarea materialelor OER

1. Materialele sunt construite pe baza cunoștințelor și abilităților elevilor?
2. Materialele sunt construite pe interesele elevilor?
3. Informațiile despre conținutul predat și structurile de limbă sunt ușor de înțeles
de către copii?
4. Informațiile despre conținutul predat și structurile de limbă pot fi predate în
secvențe mai mici?
5. Materialele și abordările țin cont de diferitele stiluri de învățare ale elevilor?
6. Materialele și resursele sunt incitante pentru elevi, și nu descurajatoare?
5.2 Găsirea materialelor adecvate pentru situații de învățare bogate

CLIL ar trebui să se constituie în medii de învățare bogate pentru copii, care să-i provoace, dar și
să-i sprijine în implicarea lor activă în învățarea prin sarcini semnificative și materiale create sau
adaptate special pentru ei.
În educația primară, este important să existe o gamă largă de strategii de învățare (verbale și
non-verbale), de activități (urmărirea unui clip video despre părțile plantei, un joc despre cum
cresc plantele, urmărirea unei prezentări despre părțile florii și ciclul unei plante, învățarea unui
cântec despre necesitățile unei plante pentru a crește2) , și de materiale (filme, jocuri, PPT și
cântece) este foarte importantă în educația primară. De exemplu:
 Repetarea: cuvintelor cheie (Necesitățile unei plante3) sau a unui cântec (Cântecul
plantei4).
2
http://reaaicleintef.blogspot.pt/2014/06/didactic-unit-plants-elena-borrego.html
3
https://www.youtube.com/watch?v=dUBIQ1fTRzI
4
https://www.youtube.com/watch?v=N-l-gsWOKzk

Page 47 of 70
 Reformularea și reenunțarea: de exemplu, profesorul arată un clip video (De la sămânță
la floare5), face pauză, și pune întrebări, iar copiii răspund. Scopul este înțelegerea
subiectului și reformularea sau reenunțarea lui atunci când copiii nu reușesc să creeze o
propoziție pentru a răspunde.
 Gesturile și limbajul trupului: mimarea, reprezentarea, simularea și imitarea unui
animal sau a unei situații văzute într-o imagine sau un film. De exemplu, copiii urmăresc
un film despre Ferma animalelor6 și apoi, unii dintre ei imită unele animale văzute în
film, iar restul clasei trebuie să ghicească despre ce animal este vorba.
 TPR (Reacție fizică totală): se cântă un cântec în timp ce se folosesc toate părțile
corpului (Plant Songs and Finger plays or Mister Carrot7) [Cântecul plantei și Jocul
degetului sau Domnul Morcov].
 Demonstrația: profesorul arată cum se joacă un joc (Helping Plants Grow Well8) [Să
ajutăm plantele să crească cum trebuie], astfel încât copiii să înțeleagă ce au de făcut.
 Vizualizarea: profesorul folosește, de exemplu, un poster pentru a arăta conținutul și
limbajul (Parts of the Plants and their Uses9) [Părțile plantelor și utilizarea lor].
 Proiectul: copiii creează un poster despre, de exemplu, ‘What Do Different Plant Parts
Do?’ [Ce fac diferitele părți ale plantei?] după ce au analizat un material online
recomandat de profesor10.
 Căutarea de informații pe internet: de exemplu, pentru a crea un portofoliu sau un
dosar despre un subiect, un grup caută patru cântece despre animale de fermă, alt grup
caută clipuri video scurte, alt grup caută patru imagini, în timp ce alt grup caută jocuri
diverse pe același subiect.
5
https://www.youtube.com/watch?v=dJjNh2pMSB8
6
https://www.youtube.com/watch?v=EwIOkOibTgM
7
http://www.angelfire.com/la/kinderthemes/pfingerplays.html
8
http://www.bbc.co.uk/schools/scienceclips/ages/7_8/plants_grow.shtml
9
https://www.yaaka.cc/unit/parts-of-the-plants-and-their-uses/#sthash.pQanfLl9.dpbs
10
http://www.mbgnet.net/bioplants/parts.html

Page 48 of 70
 Anticiparea unor ocazii pentru discuții spontane profesor-elev: copiilor li se cere să
vorbească despre cunoștințele lor anterioare despre subiect; de exemplu, profesorul
poate să întrebe dacă ei au animale acasă, ce animal au, cine are grijă de el și cum. Unii
copii au deja cunoștințe anterioare despre acest subiect și pot să le împărtășească
celorlalți colegi.
 Crearea unor punți de legătură, contextualizarea, construirea unei scheme,
reprezentarea textului (scrisă sau orală): profesorul arată o hartă-concept cu cuvinte
cheie înainte ca elevii să citească un text sau să urmărească un film. Situația inversă este,
de asemenea, foarte productivă: copiii creează o hartă-concept după ce au citit un text
sau au urmărit un film.
5.3 Folosirea multimodalității și multimedia

Folosirea multimodalității și multimedia este parte a mediilor de învățare bogate, deoarece
implică folosirea modurilor multiple de predare și învățare în clasă (clipuri video, hărți, diagrame,
web quests, podcast-uri, grafice, fișe de lucru etc.).
Pentru a cultiva utilizarea mediilor diverse în rândul elevilor, ar trebui alese materiale ce folosesc
sunetul, filmul și animația.
Aceste materiale și resurse necesită o sală de clasă computerizată și acces la internet. Acest lucru
ar putea să fie o problemă pentru unele școli. Totuși, profesorul ar putea să predea mai întâi
conținutul și structurile de limbă în clasă și apoi să le ceară elevilor să folosească acest tip de
material ca temă pentru acasă, de exemplu, să recicleze conținutul și vocabularul, sau să
mărească motivația copiilor. O altă posibilitate este folosirea PC-ului și a unui proiector.
Dacă nu aveți această problemă, puteți folosi tehnologia 2.0 pentru cursurile CLIL. Aplicațiile TIC
transportă informația într-un format virtual interactiv ce este potrivit elevilor kinestezici.
Suportul vizual bogat (PPT, imagini, filme, hărți, diagrame, tabele etc.) combinat cu
interactivitatea (căutarea pe internet sau web quests, de exemplu) permit elevilor să învețe prin
participare activă. În Tabelul 12 veți găsi câteva sugestii privind folosirea tabletei sau a PC-ului
în clasele CLIL.

Page 49 of 70
Tabelul 12. Folosirea tabletei și a PC-ului în lecțiile CLIL
Folosiți tableta sau PC-ul pentru ca elevii:

Să caute online: un cântec, un clip video, un poster, un joc etc.
Să caute imagini sau sunete care să ilustreze animale, plante, forme, râuri, munți etc.
Să deseneze un tabel, un grafic, o hartă etc.
Să joace un joc
Să asculte un cântec
Să realizeze o prezentare PowerPoint
Să scrie un text
Să colaboreze
De vreme ce calitatea este importantă, iată câteva întrebări pe care să vi le adresați când folosiți
multimodalitatea și multimedia:
 Resursele și materialele folosite pentru această lecție oferă un input multimodal

copiilor?
 Resursele și materialele pentru această lecție contribuie la dezvoltarea utilizării mediilor
diverse în rândul elevilor?
 Elevii știu cum să folosească aceste resurse? Dacă nu, aveți timp să îi învățați cum să le
folosească?
5.4 Scaffolding – tehnici de sprijin temporar pentru limbă, conținuturi și

învățare
Uneori, profesorul nu găsește niciun material CLIL care să se potrivească contextului specific al
lecției și atunci este necesar să creeze materiale noi. Înainte să creeze materiale noi, profesorul
trebuie să decidă de ce fel de materiale are nevoie: pentru ascultare, citire, vorbire sau scris.
Materialele noi trebuie să combine cel puțin două dintre principiile următoare de învățare
integrată CLIL: conținut, comunicare, cunoaștere și cultură.
În Tabelul 13 găsiți exemple privind înțelegerea limbii și a conținutului sau exprimarea limbii și
a conținutului.

Page 50 of 70
Tabelul 13. Exemple de materiale care au ca scop înțelegerea limbii și a conținuturilor
sau exprimarea limbii și a conținuturilor
Ascultare: un cântec (The Plant Song11) [Cântecul Scop: să asculte un cântec și să ia notițe
plantei]
Citire: un text (What Do Plants Need to Grow?12) Scop: să citească un text pentru a răspunde la
[De ce au nevoie plantele să crească?] întrebările scrise
Vorbire: brainstorming sau discuții în grup; scriu Scop: să vorbească despre subiect, să aleagă
împreună ce știu despre plante; cântă un cântec informațiile cheie și să scrie împreună; să repete
cuvintele cântecului
Scris: text cu lacune Scop: să urmărească un clip video (From a Seed to
a Flower13) [De la sămânță la floare] pentru a
completa un text cu lacune sau o imagine
Pentru a ilustra un set de materiale bun și diversificat, citiți planul unității creat de García
"Didactic Unit Plants”14 [Unitatea didactică pentru plante], care prezintă activități bine
structurate și o interacțiune mare a elevilor.
Uneori, profesorul găsește materiale autentice care nu sunt potrivite în totalitate orei de curs
din cauza nivelului limbii, bagajului de cunoștințe sau abordării metodei de învățare. Acest lucru
cere un fel de adaptare care se numește scaffolding. Deci, cum adaptați materialele de predare
astfel încât să-i implicați pe elevi în conținutul de învățare al limbii engleze printr-o abordare
CLIL?
Scaffolding constă în folosirea unor tehnici de sprijin temporar pentru a facilita înțelegerea
conținutului și limbii de către studenți (Puteți vedea exemple în Tabelul 14).
Tabelul 14. Exemple de tehnici de sprijin temporar – scaffolding
Tip de Sugestii pentru profesori Exemplu

scaffolding
Verbal Puneți la dispoziție În loc să le dați elevilor liste de cuvinte, folosiți benzi
scaffolding vocabular și expresii cheie cu cuvinte și imagini pentru a activa și a aduna
cunoștințele anterioare ale elevilor despre subiect și
afișați-le pe tablă/pereți în timpul lecției CLIL.
Exemplu: Volumul 2 - Module on Maths: The world of
11
https://www.youtube.com/watch?v=N-l-gsWOKzk
12
https://www.studyladder.com/games/activity/what-do-plants-need-to-grow-explanation-3172
13
https://www.youtube.com/watch?v=dJjNh2pMSB8
14
http://reaaicleintef.blogspot.pt/2014/06/didactic-unit-plants-elena-borrego.html

Page 51 of 70
shapes and units - lesson 1 – Introducere, pentru o
abordare generală.
Verbal Oferiți verbal-scaffolding Faceți legătura între ceea ce elevii pot să spună și
scaffolding elevilor ceea ce ei vor să spună, îndemnați-i și încurajați-i să
folosească propriile lor resurse. Exemplu: Volumul 2 -
Module on Science: The world of plants - Lesson 3 –
Activity 1, pentru o abordare generală.
Verbal Oferiți moduri alternative Elevilor li se poate permite să mimeze răspunsurile,
scaffolding de (ne)înțelegere a să demonstreze că înțeleg folosind reprezentări
exprimării simbolice pe care le găsesc în imagini sau chart-uri.
Exemplu: Volumul 2 – Module on Maths: The world
of numbers - Lesson 1 – Activity 3.
Exemplu: Volumul 2 – Module on Geography: The
world around us - Lesson 1 – Activity 3; sau Module
on Science: The world of plants - Lesson 2 – Activity 1.
Content Selectați și adaptați Folosiți tehnici de explorare și de descoperire sau de
scaffolding cunoștințele de conținut rezolvare a unei probleme când lucrați cu un conținut
ale elevilor la nivelul lor de ce a fost deja predat. Exemplu: Volumul 2 – Module
dezvoltare și cognitiv on Mathematics: The world of shapes and units -
Lesson 1 – Activity 3, Option 3.
Încercați să lucrați cu conținuturile ce sunt
predominant noi, astfel elevii sunt mai interesați.
Exemplu: Volumul 2 – Module on Mathematics: The
world of shapes and units - Lesson 1 – Activity 2.
Adaptați conținutul din punct de vedere lingvistic,
selectați acolo unde este nevoie și dacă planul de
învățământ o permite. Exemplu: Volumul 2 – Module
on Mathematics: The world of shapes and units -
Lesson 1 - Activity 3.
Content Faceți referire la Faceți legătura dintre ceea ce elevii știu și ceea ce nu
scaffolding cunoștințele și știu și astfel le oferiți o schemă de referință pentru
experiențele anterioare, materialul nou (Snow, 1990: 161), pentru a crește
faceți legătura între înțelegerea elevilor. Exemplu: Volumul 2 – Module on
interesele elevilor și viețile Geography: The world around us - Lesson 1 –
lor Introduction.
Content Definiți, afișați și revizuiți Folosiți chart-ul KWL (Olgle, 1986), de exemplu, și
scaffolding obiectivele de conținut și cereți-le elevilor să-l completeze, la începutul (K -
limbă împreună cu elevii what I know [ce știu]; W – what I want to know [ce
vreau să știu]), și la sfârșitul lecției (L – what I learned
[ce am învățat]). Exemplu: Volumul 2 – Module on
Science: The world of plants - Lesson 2 – Activity 2,
pentru alt exemplu de recapitulare a obiectivelor de
conținut și limbă.
Learning Folosiți tehnicile de Încurajați elevii să se concentreze pe informația pe
process scanning (a citi pentru a care o caută, fără a se lăsa distrași de cuvintele
scaffolding afla informații specifice) și necunoscute, pentru a completa un chart (o schemă)
skimming (a citi pentru a pe un subiect specific. Exemplu: Volumul 2 – Module
afla ideea principală) on Geography: The world around us - Lesson 3 –
Activity 4.

Page 52 of 70
Learning Învățați-i pe elevi strategii Invitați-i pe elevi să realizeze un studiu și să prezinte
process de lucru pe conținut rezultatele printr-un chart
scaffolding specific
Learning Folosiți organizatori grafici Planuri, flow charts, hărți semantice etc. sunt
process folositoare pentru a le oferi elevilor structuri în care
scaffolding ei să poată să scrie/ fposau lipiți post-it-uri cu
informațiile pe care să le interpreteze dintr-o
imagine. Exemplu: Volumul 2 – Module on
Geography: The world around us - Lesson 1 – Activity
8.
Learning Folosiți mnemonics Poezii scurte, exerciții de dicție sau un cuvânt special
process (scheme mnemonice) ajută elevii să-și amintească noțiuni cheie prin
scaffolding asocieri (My – for Mercury, Very – for Venus, Monkey
– for Mars, etc.) [My – pentru Mercur, Very – pentru
Venus, Monkey – pentru Marte, etc.]
Elevii pot fi încurajați să-și creeze propriile scheme
mnemonice care pot fi distractive. Exemplu: Volumul
2 – Module on Science: The world of plants - Lesson 3
– Activity 3.
Iată câteva strategii pe care profesorii pot învăța să le folosească pentru a adapta limba, ca de
exemplu, în Tabelul 15; pentru a adapta conținutul (Tabelul 16); și pentru a sprijini elevii în
procesul de învățare (Tabelul 17).
Tabelul 15. Exemple de tehnici de sprijin temporar pentru învățarea limbii
Strategii de adaptare a limbii în etapa de Strategii de adaptare a limbii în etapa de citire/

precitire/ ascultare: ascultare:
secvenționarea rescrierea repetarea crearea unor explicarea vocabularului
imaginilor cuvintelor propoziții mai scurte cheie
discutarea reformularea reenunțarea eliminarea textului ce
imaginilor poate distrage
potrivirea folosirea Strategii de adaptare a limbii după etapa de
imaginilor cu tabelelor de citire/ ascultare:
cuvintele substituție reformularea reenunțarea
folosirea tabelelor de folosirea modelelor de
substituție citire și de ascultare

Page 53 of 70
Tabelul 16. Exemple de tehnici de sprijin temporar pentru învățarea conținuturilor
Strategii de adaptare a conținutului:

întrebări gândește în jocuri de prezentarea oferirea unor folosirea
deschise echipă și vocabular informației în modele și imaginilor
împărtășește casete exemple bune
separate
știi – vrei să gruparea

știi – ai învățat itemilor
(KWL) lexicali potrivit
folosirii lor
Tabelul 17. Exemple de tehnici de sprijin temporar în procesul de învățare
Strategii de sprijinire a învățării:

evidențierea unor ghicirea unor planificarea,
exemple din lucrările informații monitorizarea și
elevilor evaluarea sarcinilor
elevilor

Știți cum să selectați OER-uri pentru proiectarea lecțiilor?
Definiți o temă/ o parte a disciplinei pe care doriți să o predați prin CLIL. Folosiți C4C Guide to
OERs pentru a selecta OER-urile potrivite pentru lecția sau unitatea dvs.
Observație. Convingeți-vă că fiecare lecție conține cel puțin un material al celor 4C ai CLIL în afară
de Conținut (Comunicare, Cultură sau Cunoaștere).
Folosisți lista de verificare (Tabelul 18) pentru următoarele teme:
Tema 1. Subliniați punctele din lista de verificare pe care le considerați mai importante; adăugați
alte puncte.
Tema 2. Folosiți lista pentru a evalua OER-urile pe care le-ați ales pentru lecție.
Marcați acolo unde sunt adecvate: Materialele…

Page 54 of 70
Tabelul 18. Grilă de verificare pentru alegerea materialelor adecvate
Țin cont de vârsta și nivelul copiilor.

Țin cont de stilurile de învățare ale copiilor.
Motivează copiii și sunt atrăgătoare vizual.
Iau în considerare etapa de dezvoltare cognitivă și de limbaj a elevului.
Au un raport conținut – limbaj echilibrat.
Integrează conținut și limbaj
Conțin un număr variat de sarcini în care se așteaptă ca elevii să se implice.
Arată clar în ce limbă trebuie să răspundă elevii

Page 55 of 70
6 Monitorizare & Evaluare în CLIL
Pentru a înțelege evaluarea în CLIL, este necesar să facem diferența între evaluarea cursului și
evaluarea elevului. Uneori, profesorii confundă aceste noțiuni și le consideră identice. În tabelul
19 veți găsi o definiție a fiecărui concept și un exemplu.
Tabelul 19. Evaluarea cursului vs evaluarea elevului
Evaluarea este procesul de „colectare de informații E.g. Evaluarea cursului CLIL

cursului pentru a determina dimensiunea în cadrul
căreia un program își întrunește scopurile”
(Ioannou-Geourgiou și Pavlou, 2003). Din
acest punct de vedere, evaluarea cursului nu
este orientată exclusiv către progresul și
cunoștințele elevului, ci către îndeplinirea
obiectivelor cursului.
Evaluarea este parte a evaluării cursului, dar este E.g. Evaluarea elevului în CLIL
elevului orientată către elev și nu către finalitatea
procesului. Dezvoltarea procesului este mai
importantă decât produsul final.
6.1 Evaluarea elevului în CLIL

Să începem cu evaluarea elevului în CLIL. În privința metodologiei CLIL care integrează și limba
și conținutul, ambele aspecte trebuie să fie evaluate într-un mod integrat, deși există autori care
pun problema dacă conținutul poate fi separat de limbă și evaluat independent de către același
profesor sau de doi profesori (Honig, 2009). Experiența obținută din proiectul CLILA (CLIL Learner
Assessment – Evaluarea elevulul CLIL) arată că există 3 situații comune: evaluarea se
concentrează asupra competenței comunicative în engleză, dar există o evaluare a conținutului
limbii și disciplinei (Masslet et al., 2014:140). Ultima arată o abordare CLIL deplină în care
studenții învață simultan conținutul disciplinei și limba.
Sugestie: În Matematica CLIL, elevii pot fi evaluați prin metoda rezolvării problemei care implică
operații matematice și, în același timp, prin verificarea vocabularul în engleză (numere, culori): There
are 20 pencils in a box (yellow, black and green): 9 are yellow, 4 are black, and how many pencils are
green? [Într-o cutie sunt 20 de creioane (galbene, negre și verzi): 9 sunt galbene, 4 sunt negre, câte
creioane sunt verzi?]

Page 56 of 70
Astfel, evaluarea în timpul planificării lecției trebuie să aibă în vedere următoarele puncte
evaluative față de performanța elevului: Why? What? How? When? [De ce? Ce? Cum? Când?]
(Vezi Tabelul 20).
Pentru a-i evalua pe elevi, profesorul trebuie să știe exact ce vrea să evalueze la ei:
 Să știe dacă ei au învățat despre conținutul disciplinei și limbă?

 Să afle dacă elevii sunt motivați?
 Să identifice punctele tari și pe cele slabe în proiectarea lecției CLIL?
 Să afle dacă proiectarea a fost folositoare?
 Să identifice strategii de monitorizare sau de ajutor?
 Să-i informeze pe ei, sau pe părinți, sau pe alții?
 Să-i noteze?
 Să combine unele dintre aceste puncte?
Deoarece metoda CLIL are particularitățile sale, evaluarea făcută de un profesor CLIL trebuie să
fie multidimensională și să folosească o varietate de materiale de evaluare, de la cele mai
formale până la cele mai puțin informale. Profesorul trebuie să selecteze strategiile de evaluare
potrivite cu ceea ce așteaptă ca elevii să poată să facă la sfârșitul temei, lecției sau a modulului.
De asemenea, profesorul ar trebui să țină cont de diferitele stiluri de învățare și de inteligențele
multiple (Gardner, 1983) în pregătirea și selectarea materialelor de evaluare și să definească
criteriile de evaluare.
Tabelul 20. Evaluare: de ce, cum, ce, când
CE CARACTERISTICI CUM DE CE CÂND

Evaluarea Mai ales Prin raportul profesorului Să verifice dacă La sfârșitul
învățării sumativă: sau nota finală atribuită obiectivele învățării unui modul
evaluează studenților în conformitate au fost îndeplinite sau a mai
dobândirea cu legislația națională multor
cunoștințelor și (procentele pot varia în module; la
nivelul funcție de conținut și de sfârșitul unui
competenței, limbă) trimestru.
notarea calitativă - teste și examene
sau cantitativă
Evaluarea Formativă - prezentări orale Să informeze și În mod
PENTRU monitorizează - test de diagnostic profesorii și elevii continuu
învățare performanța - fișe de observare despre practicile de
elevilor - fișe de lucru predare/ învățare

Page 57 of 70
- activități de recapitulare viitoare de care este
& sintetizare nevoie:
- anchete - identificarea
- întrebări cu răspunsuri lipsurilor
scurte - oferirea feedback-
- activități de etichetare ului
- activități de înțelegere - creșterea implicării
prin citire elevului
- activități de ascultare - facilitarea
- exerciții de potrivire progresului în
- exerciții cu răspunsuri învățare
multiple
- îndeplinirea sarcinilor
- autoevaluare
- portofoliul proiectului
Evaluarea Crește - îndeplinirea sarcinilor Să arate și să evalueze După o temă

ca formă conștientizarea - autoevaluare dezvoltarea în:
de procesului de - evaluarea colegilor - competențe în După o lecție
învățare învățare - portofoliu limba străină
- conținut După o
- atitudini pozitive unitate
față de limbă și
conținut
- competențe
strategice în limbă și
conținut
- conștientizarea
interculturalității
6.2 Evaluarea în practică

Așa cum am sugerat în Tabelul 4 despre principiile predării la școlarii mici activați în CLIL,
întotdeauna este cel mai bine să evaluăm procesul de învățare al elevilor în contextul activităților
zilnice din clasă și nu ca pe o serie de evenimete separate. Evaluarea CLIL a conținuturilor și a
limbii străine trebuie să ne ofere informații atât pentru obiectivele de limbă (performanțe
lingvistice), cât și pentru obiectivele disciplinei, într-o manieră integrată, și anume înțelegerea
temei conținutului disciplinei; dezvoltarea competențelor în conținutul disciplinei și în engleză;
în al treilea rând, dezvoltarea competențelor de comunicare în engleză despre tema conținutului
disciplinei (adaptat după Massler et al., 2014: 142).

Page 58 of 70
Având în vedere orientările privind evaluarea programelor bilingve sau a programelor CLIL în
țările europene, școlile și profesorii pot avea mai mult sau mai puțină libertate în atribuirea
acelorași procente de evaluare, atât limbii straine, cât și conținuturilor disciplinei. Uneori,
evaluarea conținutului disciplinei are un procent mai mare (de exemplu, 70% din nota finală)
decât evaluarea limbii străine, dar această tendință ar trebui să fie contracarată, ori de câte ori
este posibil, prin abordarea integrată a obiectivelor limbii și conținutului disciplinei cu
descriptorii de performanță care integrează limba și conținutul.
Pentru a putea realiza acest lucru, este important să luăm în considerare descriptorii de evaluare
a competențelor de comunicare lingvistică (CEFR) și să îi combinăm cu operatori cognitivi și
discursivi definiți atât pentru limbă, cât și pentru tema/ aria conținutului disciplinei, cum ar fi: să
identifice, să recunoască, să numească, să distingă, să observe, să descrie, să măsoare, să
estimeze, să potrivească, să ordoneze, să compare, să prezinte, să realizeze, să se orienteze, să
explice, să ducă la bun sfârșit (Massler et al., 2014: 143).
Pentru CLIL în ciclul primar, cel mai des sunt folosiți descriptorii competențelor de comunicare
lingvistică conform CEFR, pentru nivelurile A1 și A2. Vedeți Itemii Pot să fac pentru competențele
de limba engleză (adaptate după Barbero, 2012) ca cele folosite de către profesori pentru a
evalua competențele elevilor, în Tabelul 21, pe care îi puteți combina cu descriptori specifici
pentru conținutul disciplinei.
Tabelul 21. Descriptorii competențelor de comunicare lingvistică A1 și A2 în CLIL
Niveluri: A1, A2 NIVELUL B1

Evaluare Poate să explice rezultatele unui proces când i Poate să explice/ compare rezultatele
se oferă structura limbii în propoziții simple fără scaffolding
Poate să compare rezultatele
Principii Poate să colecteze și să organizeze datele
Poate să explice principii generale când i se
oferă structura limbii
Poate să concluzioneze un proces
Experiență Poate să înțeleagă cerințele profesorului
Poate să înțeleagă informațiile cu suport vizual
sau gesturile
Poate să urmeze cerințele profesorului pentru
a îndeplini anumite acțiuni

Page 59 of 70
În Volumul 2 veți găsi, la începutul fiecăruia dintre cele 15 proiecte de lecții, o listă de scopuri
didactice definite ca obiective lingvistice (vocabular; competențe și funcții), obiective de
conținut și obiective pentru comunicare, cunoaștere și cultură, care acoperă cei 4C ai
metodologiei CLIL. Lista de verbe folosite pentru a defini obiectivele didactice, vă ajută să
clasificați, să grupați și să formulați descriptorii de performanță pentru o anumită lecție sau
modul.
Exemplu. Massler et al (2014: 143) oferă exemple de descriptori pentru activități cheie într-o lecție CLIL
pentru Științe, pe care îi numesc” descriptori referitori la disciplina Științe”. Mai jos este un exemplu
de descriptor (printre altele care pot fi definite) care poate fi folosit pentru lecții de Științe în CLIL, CEFR
nivelul A1, în Partea 7:
Descriptor de performanță: să identifice, să recunoască și să numească
• Să găsească, printre mai multe imagini, pe aceea care este identică cu cea de pe cartonaș.
• Să identifice locuri (de exemplu, habitate ale animalelor sau categorii de plante după mărime),
animale sau plante cu ajutorul cartonașelor.
• Să recunoască forme în imagini (de exemplu, un puzzle al unei plante).
• Să identifice și să numească părțile unei plante, funcțiile unei plante, părțile corpului unui animal.
După ce ați definit obiectivele didactice pentru limbă și pentru conținut și după ce ați definit
descriptorii de performanță care le integrează pe amândouă, este timpul să vă gândiți la
proiectarea sarcinilor pentru evaluare sau să identificați, printre activitățile CLIL, pe acelea care
pot fi folosite în evaluare. Tabelul 22 arată un exemplu de tipuri de sarcini pentru evaluare care
au în vedere, pe lângă conținutul temei și competențe, și comunicare (limba în acțiune), și cei
4C ai metodologiei CLIL, folosind exemplul din Lesson 1, Module on Science: The World of
Animals prezentat în Volumul 2. Aceasta este o lecție despre Lumea animalelor: habitate,
abilități. Obiectivele didactice pentru această lecție sunt potrivite cu tipurile de evaluare
formativă și exemple concrete de materiale de evaluare.
Observați că o activitate la clasă nu constituie un element de evaluare formativă per se, ci este
nevoie de o formă de înregistrare a dovezilor pentru ca activitatea să reprezinte material de
evaluare. Orice fișă de lucru completată de către elevi cere corectarea de către profesor și apoi
refacerea de către elev pentru a fi considerată material de evaluare formativă.

Page 60 of 70
Tabelul 22. Evaluarea integrată a celor 4C & realizarea de materiale de evaluare. Exemplu din
Lesson 1, Module Science: The World of Animals
4C Obiective didactice Tipuri de sarcini pentru Exemple de
evaluarea formativă materiale de
evaluare
Cadru de referință Lecția 1: Lumea animalelor – Activități în Lecția 1 Lecția 1: materiale
CEFR A1 anul de Habitate, abilități & fișe de lucru
studiu 2/3
Vocabular pentru Farm, forest, house, Activitatea 2. Identifică
Limbă & savannah; horse, sheep, numele animalelor în
Comunicare hen, duck, pig (Farm); engleză (Vorbire).
brown bear, wolf, fox,
squirrel (Forest); frog, Potrivește animalul cu Appendix 3. Fișă de
elephant, lion, monkey, habitatul specific lucru pentru
kangaroo, snake (Savannah); (Vorbire). Activitatea 3.
gold fish, frog, duck (Water);
budgie, gold fish, hamster, Activitatea 3. Scrie numele Appendix 4. Fișă de
dog, cat (House); walk, run, animalelor sub habitatul lucru pentru
jump, swing, shake, fly, corect (Scriere). Activitatea 5.
sleep, swim, climb).
Activitatea 4. Înțelege
Competențe Ascultare, vorbire, citire, numele animalului și
scriere. acțiunea lui (locomoție).
Funcții Identifică și clasifică Activitatea 5. Recunoaște

habitate și abilități. cuvinte de acțiune și își
amintește animalul
corespunzător.
------------------------------------ --------------------------------- -------------------------
Conținut Recunoaște habitate diferite Activitatea 2. Identifică Activitatea 4:
în care trăiesc unele animale animale & habitate. profesorul
și identifică conceptul de Leagă animalele cu realizează o listă de
mișcare a animalelor. habitatele specifice. verificare pentru
animalele din
Cunoaștere Clasifică și potrivește Activitatea 3. filmuleț, plus alte 5
animalele cu habitatele Caracterizează și clasifică animale pentru ca
selectate (farm, forest, abilitățile animalului elevii să identifice
house, savannah). (locomoție). animalele din
cântec.
Cultură Se familiarizează cu diferite Știe animale locale.
animale și habitatele lor. Știe habitate locale.
Știe habitate străine (de
exemplu, savana).

Page 61 of 70
6.3 Autoevaluarea în CLIL
Elevii trebuie să fie întotdeauna implicați activ în propria evaluare formativă, astfel încât să
înțeleagă și progresul în învățare, să-și identifice punctele slabe și tari, precum și propriile
strategii de perfecționare. De aceea autoevaluarea este atât de importantă și benefică. Chiar
și elevii foarte mici trebuie să fie încurajați să-și dezvolte abilități de autoevaluare.
O modalitate de a încuraja dezvoltarea abilităților de autoevaluare constă în a ajuta elevii

să-și creeze propriile jurnale de învățare reflexive. Jurnalele de învățare (Tabelul 23) îi
încurajează pe elevi să reflecteze asupra propriului progres și asupra problemelor lor, și, în
același timp, dezvoltă abilitățile de gândire și autonomia. De asemenea, aceste jurnale sunt
folositoare profesorului în momentul în care are posibilitatea să le verifice.
Tabelul 23. Exemplu de jurnal de învățare
Jurnalul meu de învățare. Subiect: Diferitele părți ale plantelor

What I know [Ce știu]
What still confuses me [Ce mă derutează]
What I want to know (what interests me) [Ce vreau să știu (ce mă interesează)]
O altă modalitate de încurajare a dezvoltării abilităților de autoevaluare este folosirea unei

fișe de autoevaluare comparativă pentru orele CLIL unde autoevaluarea elevului poate fi
comparată cu evaluarea colegilor și a profesorului. Exemplul din Tabelul 24 este adaptat din
Babocká (2015: 183) și include exemple din lecție detaliate în Tabelul 22 (Lesson 1 despre
The World of Animals: Habitats, Abilities):
Tabelul 24. Exemplu de grilă de auto-evaluare comparativă
Comparative Self-Assessment Sheet. Lesson 1/ The World of Animals: Habitats, Abilities

Self-assessment Peer assessment Teacher assessment
Tick the box
that applies
I know the
names of 8
animals [Știu
numele a 8
animale]
I know how to
match 8

Page 62 of 70
animals to 4
habitats (Farm,
forest, house,
savannah) [Știu
să potrivesc 8
animale celor 4
habitate
(fermă, pădure,
casă, savană)]
I can describe
the actions of 8
animals [Pot să
descriu
acțiunile a 4
animale]
I can write the
names of 8
animals [Pot să
scriu numele a
8 animale]
Evaluarea portofoliului poate fi, de asemenea, utilizată cu succes în școala primară pentru CLIL.
Conține rezultatele muncii elevilor: rezultatele testelor, desene, observații, proiecte etc. Un
portofoliu poate fi pe hârtie sau electronic, depinde de preferințele profesorului și ale elevilor.
Este foarte folositor copiilor, părinților și profesorilor pentru înțelegerea procesului și
progresului în învățare.

Puteți să definiți descriptorii de performanță pentru evaluarea limbii și a conținutului?
Cât de bine puteți integra învățarea limbii și a conținutului în sarcinile de evaluare?
Când proiectați descriptorii de performanță și materialele de evaluare, țineți cont de chestiunile

semnalate în Chestionarul 5. Folosiți întrebările pentru a vă contura o idee despre cum să
planificați descriptorii atât pentru limbă, cât și pentru conținut, și despre cum ați putea realiza
materiale de evaluare formativă.
Chestionarul 5. Cât de bine puteți integra învățarea limbii și a conținuturilor în sarcinile de

evaluare?

Page 63 of 70
a) Câte activități realizate pentru lecțiile CLIL pot fi adaptate ca materiale de evaluare?
b) Cum pot să mă asigur că elevii au reținut cunoștințele pe tema lecției: am proiectat
obiective didactice pentru limbă, conținut, comunicare, cunoaștere și cultură?
c) Care descriptori ar putea fi folosiți pentru a dezvolta atât competențele în domeniul
disciplinei, cât și cele de limba engleză, într-un mod integrat?
d) Care dintre următorii operatori discursivi și cognitivi au fost folosiți pentru a descrie
competențele de învățare: să observe, să motiveze, să distingă, să descrie, să măsoare,
să potrivească, să ordoneze, să clasifice, să compare, să explice, să ducă la bun sfârșit,
să analizeze?
e) Sunt mulțumit de materialele de evaluare pe care le-am realizat? Cum satisfac ele
diferitele stiluri de învățare ale elevilor? Dați exemple.
f) Am creat oportunități pentru auto-evaluarea elevilor? Cum? Care?

Page 64 of 70
Bibliografie
1. Babocká, M. (2015). Assessment in CLIL Classes. In Pokrivcakova, S. CLIL in Foreign
Language Education: E-textbook for Foreign Language Teachers. Nitra: Constantine the
Philosopher University.
2. Barbero, T. (2012). Assesssment Tools and Pratices. In Quatapelle, F. (ED.). Assesssment

and Evaluating in CLIL (p. 38-56). Pavia: Ibis-Como.
3. Bentley, K. (2014). The TKT Course - CLIL Module. Cambridge: Cambridge University
Press.
4. Bertaux, P., Coonan, C. M., Frigols-Martín, M. J., and Mehisto, P. (2010). The CLIL
Teacher’s Competences Grid. [Online]. Available at
http://lendtrento.eu/convegno/files/mehisto.pdf.
5. Brooks, G. and Brooks, M. (1993). In search of understanding: the case for constructivist
classrooms. Alexandria: ASCD.
6. Byram, M. (ed.) et al (2007). Language across the Curriculum in Primary Education. Three
case studies and implications for a European ‘Framework’. Strasbourg: Council of
Europe: Language Policy Division.
7. Carr, D. (2003). Making sense of education: an introduction to the philosophy and theory
of education. London: Routledge Falmer.
8. CLIL for CHILDREN (2016). Guide to OERs for CLIL in Primary Schools. C4C - CLIL for
Children, Erasmus+ STRATEGIC PARTNERSHIPS (KEY ACTION 2), Project number: 2015-1-IT02-
KA201-015017, available at: http://www.clil4children.eu/?lang=pt-br
9. CLIL for CHILDREN (2016). Guidelines on How to Develop CLIL Materials and Lesson Plans
in Primary Schools. C4C - CLIL for Children, Erasmus+ STRATEGIC PARTNERSHIPS (KEY ACTION
2), Project number: 2015-1-IT02-KA201-015017, available at:
http://www.clil4children.eu .

Page 65 of 70
10. CLIL for CHILDREN (2016). Guidelines on How to Use CLIL in Primary Schools. C4C - CLIL
for Children, Erasmus+ STRATEGIC PARTNERSHIPS (KEY ACTION 2), Project number: 2015-1-
IT02-KA201-015017, available at: http://www.clil4children.eu .
11. Coyle, D. (2005). Planning Tools for Teachers. Nottingham: University of Nottingham.
12. Coyle, D., Holmes, B., King, L. (2009). Towards an Integrated Curriculum – CLIL National
Statement and Guidelines. London: The Languages Co..
13. Dalton-Puffer, C. (S/d). Outcomes and Processes in Content and Integrated Language
(CLIL): Current Research from Europe. In Delanoy, W. and Volkman, L. (Eds.). Future
Perspectives for English Language Teaching. Heidelberg: Carl Winter.
14.Echevarria, J., Vogt, M.E. and Short, D. (2006). Making Content Comprehensible for
English Learners. The SIOP Model. Boston u.a.: Pearson.
15. Echevarria, J., Vogt, M.E. and Short, D. (2010). Making Content Comprehensible for
Elementary English Learners. The SIOP Model. Boston u.a.: Pearson.
16. Gardner, H. (1993). Multiple Intelligences: The Theory in Practice. New York: Basic Books.
17. Honig, I. (2009). Assessment in CLIL- A Case Study. Viena: University of Viena.
18. Ioannou-Georgiou, S. and Pavlou, P. (eds.) (2011). Guidelines for CLIL Implementation in
Primary and Pre-Primary Education. PROCLIL. Online publication available at
http://www.schools.ac.cy/klimakio/Themata/Anglika/teaching_material/clil/guidelines
forclilimplementation1.pdf.
19. Marsh, D. (2002). CLIL/EMILE – The European Dimension: Action. Trends and Foresight
Potential. Jyvãskylã /Finland: University of Jyvãskylã.
20. Marsh, D. & Langé, G. (Eds.) (2000). Using Languages to Learn and Learning to Use
Languages. An Introduction to Content and Language Integrated Learning for Parents
and Young People. TIE-CLIL Lingua A Project Project. Jyvãskylã /Finland: University of
Jyvãskylã. Available in 10 languages (Czech, Dutch, English, French, German, Italian,
Portuguese, Spanish and Swedish) at
http://www.tieclil.org/html/products/ParentsGuide/ParentsGuide.htm. .

Page 66 of 70
21. Massler, U. (2011). Assessment in CLIL learning. In: Guidelines for CLIL Implementation
in Primary and Pre-Primary Education, edited by Sophie Ioannou-Georgiou and Pavlos
Pavlou. PROCLIL. Online publication available at
http://www.schools.ac.cy/klimakio/Themata/Anglika/teaching_material/clil/guidelines
forclilimplementation1.pdf.
22. Massler U., Stotz, D., and Queisser, C. (2014). Assessment instruments for primary CLIL:
the conceptualisation and evaluation of test tasks. The Language Learning Journal 42/2:
137-150.
23. Mehisto, P., Marsh, D., and Frigols, M. J. (2008). Uncovering CLIL: content and language
integrated learning in bilingual and multilingual education. Oxford: Macmillan
Education.
24. Mehisto, P. (2012). Criteria for Producing CLI Learning Material. In Encuentro 21, ISSN
1989-0796, pp. 15-33.
25. Meyer, O. (2010). Introducing the CLIL Pyramid: Key Strategies and Principles for Quality
CLIL Planning and Teaching. Pulso 33, 11-29. Alcalá de Henares: Universidad de Alcalá:
Escuela Universitaria Cardenal Cisneros.
26. Morgado, M. et al (2015). CLIL Training Guide - Creating a CLIL Learning Community in
Higher Education. Santo Tirso – Portugal: De Facto Editores.
27. Navés, T. & Muñoz, C. (2002) Usar las Lenguas para Aprender y Aprender a Usar las
Lenguas Extranjeras. Una Introducción a AICLE para Madres, Padres y Jóvenes. In Marsh,
D., & Langé, G. (Eds.). Using Languages to Learn and Learning to Use Languages (2000).
Jyväskylá / Finland: University of Jyväskylä.
28. Ogle, D.M. (1986). K-W-L: A teaching model that develops active reading of expository
text. Reading Teacher, 39, 564–570.
29. Savage, J. (2011). Cross-curricular teaching and learning in the secondary school.
Abingdon: Routledge.

Page 67 of 70
30. Snow, M.A. (1990). Instructional methodology in immersion foreign language education.
In: Padilla, A.M., Fairchild, H.H. and Valadez, CM. (Eds.). Foreign language education:
Issues and strategies. Newbury Park, CA: Sage.
31. Taylor, G. and MacKenney, L. (2008). Improving human learning in the classroom.
Plymouth: Rowman & Littlefield Education.
32. Traverso, P. (2003). La Total Physical Response nella classe. Piattaforma

nazionalePuntoEdu/Formazione DM 61/2003.

Page 68 of 70
Evaluarea Ghidului
Ghidul va fi utilizat pe parcursul programului de training față în față, dar și în mod independent
de către profesori. Acest chestionar poate fi folosit pentru a evalua Ghidul atât de profesorii care
au participat la trainingul față în față, dar și de către cei care nu au participat la acest training,
dar l-au citit.
Formular de evaluare a Ghidului CLIL

Cerințe: Plasați itemii de mai jos pe o scală de la 1-5.
În ce măsură Ghidul demonstrează următoarele?
Criteriu Acord Dezacord
Acord Oarecum Dezacord Nu este
puternic puternic
cazul
1 2 3 4 5
Conținut
1. Scopul ghidului este prezentat
în mod clar.
2. Ghidul atinge obiectivele
dorite așa cum sunt definite în
cadrul proiectului C4C.
3. Conținutul ghidului este în
general bine organizat.
4. Există o legătură clară între
toate părțile ghidului.
5. Există echilibru între teorie și
practică.
6. Exemplele oferite sunt de
ajutor.
Calitatea tehnică
7. Stilul ghidului este potrivit
pentru grupul țintă.
8. Paragaefele sunt marcate în
mod coerent și sunt legate între
ele.
9. Nu există greșeli gramaticale,
de scriere sau de punctuație.
10. Tabelele și diagramele sunt
clare și bine explicate.
Vă rugăm să scrieți opiniile personale:

1. Numiți 3 puncte forte ale Ghidului.
2. Faceți 2 sugestii privind îmbunătățirea Ghidului.
3. Numiți cele mai interesante 2 lucruri învățate din acest Ghid.
4. Alte comentarii suplimentare?

Page 69 of 70
Pentru o analiză mai aprofundată a opiniilor dvs. asupra subiectelor de mai sus, răspundeți cât
mai detaliat posibil la următoarele întrebări.
5. Vă rugăm să faceți o evaluare generală a Ghidului CLIL.
a. Considerați că Ghidul este un instrument folositor profesorilor din țara dvs.? De
ce?
b. Doriți să folosiți Ghidul în predare în viitor? Cum și de ce?
c. Care credeți că sunt beneficiile/ punctele forte ale Ghidului? De ce?
d. Care credeți că sunt punctele slabe/ provocările Ghidului? De ce?
e. În ce mod ați îmbunătăți Ghidul?

Page 70 of 70

Guide Addr Teachers Vol01 ROM PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Guide Addr Teachers Vol01 ROM PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul profesorului privind

folosirea metodologiei CLIL

C4C - CLIL for Children

Autor principal: INSTITUTO POLITÉCNICO DE CASTELO BRANCO – P5

Copyr. CLIL for Children, 2018

Partneriate Strategice (Acțiune Cheie 2)

Număr identificare proiect: 2015-1-IT02-KA201-015017

C4C - CLIL for Children

Listă de figuri ................................................................................................................................. 7

Listă de chestionare ...................................................................................................................... 7

Cuvânt înainte ......................................................................................... 8

Glossar de Termeni folosiți în Ghid ........................................................ 11

1 Introducere: o abordare CLIL în învățământul primar ................... 15

1.2 Ce este CLIL?.................................................................................................................... 16

1.3 Principiile CLIL ................................................................................................................. 16

1.4 Implicarea profesorului în CLIL ........................................................................................ 17

1.5 Implicarea părinților în CLIL............................................................................................. 19

1.6 Verificarea cunoștințelor ................................................................................................. 22

2 Metodologii CLIL eficiente ............................................................ 23

2.2 Strategii de învățare care sprijină CLIL ............................................................................ 24

2.3 Înnoiți-vă stilul de predare concentrându-vă pe subiecte noi ........................................ 27

2.4 Verificarea cunoștințelor ................................................................................................. 30

3 Principii şi limbajul folosit în planificarea lecţiilor CLIL .................. 31

3.2 Principii folosite în planificarea lecţiilor .......................................................................... 31

C4C - CLIL for Children

3.4 Exemple de tehnici pentru explicarea conceptelor și a conținuturilor ........................... 34

3.5 Exemple de strategii de compensare .............................................................................. 35

3.6 Limbajul standard în clasă ............................................................................................... 37

3.7 Verificarea cunoștințelor ................................................................................................. 38

4 Proiectarea lecțiilor CLIL ............................................................... 40

4.2 Etapele unei lecții CLIL..................................................................................................... 41

4.3 Verificarea cunoștințelor ................................................................................................. 44

5 Resurse de Scaffolding & Materiale pentru CLIL ........................... 46

5.2 Găsirea materialelor adecvate pentru situații de învățare bogate ................................. 47

5.3 Folosirea multimodalității și multimedia ........................................................................ 49

5.5 Verificarea cunoștințelor ................................................................................................. 54

6 Monitorizare & Evaluare în CLIL.................................................... 56

6.2 Evaluarea în practică ....................................................................................................... 58

6.3 Autoevaluarea în CLIL ...................................................................................................... 62

6.4 Verificarea cunoștințelor ................................................................................................. 63

Evaluarea Ghidului ................................................................................ 69

C4C - CLIL for Children

Tabelul 12. Folosirea tabletei și a PC-ului în lecțiile CLIL lessons

Tabelul 14. Exemple de tehnici de sprijin temporar - scaffolding

Tabelul 15. Exemple de tehnici de sprijin temporar pentru învățarea limbii

Tabelul 16. Exemple de tehnici de sprijin temporar pentru învățarea conținuturilor

Tabelul 17. Exemple de tehnici de sprijin temporar în procesul de învățare

Tabelul 18. Grilă de verificare pentru alegerea materialelor adecvate

Tabelul 19. Evaluarea cursului vs. Evaluarea elevului

Tabelul 20. Evaluare: de ce, cum, ce, când

Tabelul 21. Descriptorii competențelor de comunicare lingvistică A1 și A2 în CLIL

C4C - CLIL for Children

Tabelul 24. Exemplu de grilă de auto-evaluare comparativă

Chestionarul 2. Cât de pregătit sunteți pentru a adopta metodologia CLIL?

Chestionarul 3. Cât de pregătit sunteți pentru a proiecta o lecție CLIL?

Chestionarul 4. Cât de bună a fost proiectarea dvs. după lecțiile-pilot?

Chestionarul 5. Cât de bine puteți integra învățarea limbii și a conținuturilor în sarcinile de

C4C - CLIL for Children

C4C - CLIL for Children

1) Ajute profesorii să proiecteze activitățile de învățare CLIL cu elevii.

Volumul 1 al Ghidul cuprinde următoarele secțiuni:

1. Introducere: o abordare CLIL în învățământul primar

C4C - CLIL for Children