Subiectul 6.

Controlul intern bancar

Controlul intern operational vizeaza modul de aplicare a standardelor si normelor care reglementeaza executarea directivelor
referitoare la profesiunea bancara. El este organizat pe doua niveluri:

a) primul nivel – reprezinta un control permanent, bazat pe verificarea exactitatii si conformitatii operatiunilor desfasurate, a
riscurilor asumate, si de informare a esaloanelor superioare; acest nivel cuprinde doua trepte de realizare a controlului:

- treapta intai se suprapune procedurilor de executie, activitatea de control fiind efectuata in mod implicit de catre
participantii la actul respectiv, sub forma autocontrolului;

- treapta a doua este integrata in cadrul structurii administrative, fiind definita prin normele interne de lucru si procedurile
de informare a superiorilor (de tip back office);

b) al doilea nivel – este reprezentat prin controlul de tip ierarhic; fiind superior primului nivel este realizat de structurile de
coordonare conform competentelor de evaluare a oportunitatii operatiunilor si de asigurare a urmaririi riscurilor aferente acestora.

1Obiectivele controlului intern bancar

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului 4) , aprobata cu
modificari prin Legea nr.227/2007 5) , acorda un rol de maxima importanta controlului intern. Astfel, art.104 din
ordonanta prevede ca, mecanismele de control intern ale unei institutii de credit se stabilesc prin actele constitutive si
reglementarile sale interne. Aceasta prevedere trebuie corelata cu obligatia institutiilor de credit – statuata la art.101-
de a-si organiza intreaga activitate in conformitate cu regulile unei practici prudente si sanatoase, cu cerintele legii si
ale reglementarilor emise in aplicarea acesteia .

Cadrul general de desfasurare a activitatii de control intern in domeniul bancar a fost sintetizat de Comitetul de
supraveghere Bancara de la Basel, in Septembrie 1998, in lucrarea “ Framework for internal control systems in
banking organisations “.

El a fost preluat de Banca Nationala a Romaniei care a emis in acest sens Normele nr.17/2003 privind organizarea si
controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative, precum si organizarea si desfasurarea
activitatii de audit intern a institutiilor de credit 6) .

Conform acestor norme, controlul intern este un proces continuu, la care participa consiliul de administratie, conducatorii si
personalul institutiilor de credit, prin care se furnizeaza o asigurare rezonabila asupra atingerii obiectivelor sale 7). Acestea sunt:

__________________

4) Monitorul Oficial nr. 1027 din 27 Decembrie 2006

5) Monitorul Oficial nr. 480 din 18 Iulie 2007

6) Monitorul Oficial nr. 47 din 20 Ianuarie 2004

7) V. Troaca – Controlul intern in cadrul institutiilor de credit, Tribuna Economica, nr. 31/2007, p. 58

a) desfasurarea tuturor activitatilor institutiei de credit in conditii de eficienta si

eficacitate;

b) furnizarea unor informatii credibile, relevante, complete si oportune structurilor implicate in luarea deciziilor in cadrul
institutiei de credit si utilizatorilor externi ai informatiilor;

c) asigurarea conformitatii activitatilor institutiei de credit cu cadrul legal , cu politicile si procedurile proprii.

2 Elementele sistemului de control intern bancar

Pentru realizarea obiectivelor mentionate, institutiile de credit sunt obligate sa isi realizeze un sistem de control intern care se
compune din urmatoarele elemente aflate in stransa corelare:

a) supravegherea exercitata de consiliul de administratie si conducatorii institutiei de credit;

 b) identificarea si evaluarea riscurilor semnificative;

c) activitatile de control si separarea responsabilitatilor;

d) informarea si comunicarea;

e) activitatile de monitorizare si corectare a deficientelor

Supravegherea exercitata de consiliul de administratie si conducatorii

institutiei de credit

Responsabil pentru stabilirea si mentinerea unui sistem de control intern adecvat si eficient este consiliul de administratie al
institutiei de credit.

Referitor la acest aspect, principiul 1 din lucrarea amintita are urmatorul enunt: Consiliul de administratie ar trebui sa aiba
responsabilitatea aprobarii si revizuirii periodice a strategiilor de ansamblu si a politicilor semnificative ale bancii; intelegerii
riscurilor majore cu care banca are de-a face, stabilirii nivelurilor acceptabile ale acestor riscuri si asigurarii ca sunt luate
masurile necesare de catre conducerea bancii pentru a identifica, masura, monitoriza si controla aceste riscuri; aprobarii
structurii organizatorice; asigurarii asupra faptului ca eficacitatea sistemului de control intern este monitorizata de conducerea
bancii.Consiliul de administratie este responsabil, in ultima instanta, pentru stabilirea si mentinerea unui sistem de control
intern adecvat.

Consiliul de administratie indruma si supravegheaza conducerea institutiei de credit, iar pentru a indeplini aceste atributii
membrii acestuia trebuie sa fie obiectivi, capabili, cu o pregatire profesionala adecvata, sa aiba o buna cunoastere a activitatilor
institutiei de credit si a riscurilor cu care se confrunta aceasta. In acest sens, art.108 alin.(4) din Ordonanta de urgenta a
Guvernului nr. 99/2006 stipuleaza: Membrii consiliului de administratie sau, dupa caz, ai consiliului de supraveghere trebuie sa
dispuna, la nivel colectiv, de calificare si competenta adecvate pentru a fi in masura sa se pronunte in deplina cunostinta de
cauza cu privire la toate aspectele legate de activitatea desfasurata de institutia de credit, asupra carora trebuie sa decida
potrivit competentelor lor.

Normele nr.17/2003 mentioneaza la art.5 alin.(3) mijloacele prin care consiliul de administratie iti poate exercita atributiile,si
anume:

-discutii periodice ( de regula trimestrial ) cu conducerea operativa privind eficienta sistemului de control intern;

-analiza periodica ( de regula trimestrial ) a evaluarilor sistemului de control intern efectuate de conducerea operativa, de
auditul intern si, dupa caz, de auditorul financiar extern si de autoritatea de supraveghere;

-asigurarea implementarii de catre conducerea operativa a recomandarilor formulate de auditul intern, de auditorul financiar
si de Banca Nationala a Romaniei cu privire la deficientele sistemului de control intern si examinarea efectului masurilor
implementate.

La acestea, Comitetul de Supraveghere Bancara de la Basel adauga si revizuirea periodica a strategiei bancii si a limitelor de
risc.

In unele tari, printre care si Romania, consiliul de administratie se bazeaza pe ajutorul dat de comitetul de audit, constituit
din membrii ai acestuia.

Conducatorilor institutiei de credit le revin responsabilitati pe linia monitorizarii functionarii adecvate si eficiente a
sistemului de control intern.

Principiul 2 din lucrarea citata prevede in acest sens: Conducatorii bancilor ar trebui sa aiba responsabilitatea
implementarii strategiilor si politicilor aprobate de consiliul de administratie; a identificarii, monitorizarii si controlului
riscurilor din activitatea bancii; a mentinerii unei stucturi organizatorice care desemneaza clar relatiile de autoritate,
responsabilitate si de raportare; a asigurarii ca responsabilitatile delegate sunt realizate; a stabilirii de politici adecvate de
control intern; a monitorizarii eficientei si adecvarii sistemului de control intern.

Normele Bancii Nationale a Romaniei nr.17/2003 contin prevederi care in unele locuri difera de cele ale principiului enuntat
mai sus, fie prin nuantari, fie prin generalizari, fie prin inglobarea unor atributii conexe celor statuate de Comitetul de
Supraveghere Bancara de la Basel.
 Astfel, in domeniul riscurilor semnificative, norma precizeaza ca atributiile conducatorilor se refera atat la coordonarea
procesului de elaborare a procedurilor, cat si la luarea masurilor necesare pentru identificarea, evaluarea, monitorizarea si
controlul riscurilor.

In ceea ce priveste atributiile delegate conducerii operative, norma mentioneaza ca acestea se refera doar la stabilirea
politicilor si procedurilor de control intern, in timp ce in domeniul structurii organizatorice atributia conducatorilor este foarte
larga, si anume de a mentine o structura organizatorica adecvata.

Mai mult, normele identifica atributiile conducatorilor in domeniul personalului, si anume sa se asigure ca activitatile
institutiei de credit sunt derulate de personal calificat, avand experienta si cunostinte necesare si sa asigure instruirea
corespunzatoare a acestuia.

In ceea ce priveste consiliul de administratie si conducatorii bancii, principiul 3 din lucrarea citata mentioneaza: Consiliul de
administratie si conducatorii bancii sunt responsabili pentru promovarea unor inalte standarde de etica si integritate si pentru
crearea unei culturi organizationale care sa sublinieze si sa demonstreze intregului personal importanta controlului intern.
Intregul personal al unei organizatii bancare trebuie sa inteleaga rolul sau in cadrul procesului de control intern si sa fie
angajat deplin in acest proces.

Contributia consiliului de administratie si a conducatorilor institutiei de credit la crearea unei puternice culturi a controlului
consta si in exemplul propriu, in etica dovedita in afaceri atat in interiorul institutiei cat si in afara acesteia.

Personalul trebuie sa constientizeze faptul ca, in masuri diferite, controlul intern reprezinta responsabilitatea fiecarui angajat
al institutiei de credit; aproape toti angajatii produc informatii utilizate de sistemul de control intern sau actioneaza pentru
efectuarea controlului.

Un sistem de control intern puternic este acela in care personalul isi indeplineste responsabilitatile si comunica organelor de
conducere, pe diferite niveluri, problemele operationale aparute, cazurile de incalcare a codului de conduita, a politicilor si a
reglementarilor.

Se poate afirma ca existenta unei puternice culturi a controlului nu garanteaza realizarea obiectivelor strategice ale unei
institutii de credit, dar lipsa acesteia creeaza conditii prielnice pentru erori si pierderi, care pun in pericol atingerea tintelor
institutiei de credit.

Identificarea si evaluarea riscurilor

Acest demers are ca obiectiv asigurarea concordantei controlului intern al institutiei de credit cu natura, complexitatea si
riscurile activitatii desfasurate de aceasta.

Identificarea si evaluarea riscurilor trebuie sa acopere toate riscurile cu care institutia de credit se confrunta atat la nivel de
ansamblu, cat si la toate nivelurile organizatorice ale acesteia. Procesul trebuie sa aiba un caracter continuu, adica sa aiba in
vedere atat riscurile atasate activitatilor prezente cat si pe cele aduse de aparitia unor noi activitati sau cele nou aparute in legatura
cu operatiunile deja derulate, iar procedurile de control trebuie modificate astfel incat sa se adapteze la riscurile noi.

2.1. Componentele BPN

1. În conformitate cu Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale

(art.26) bugetul public naţional cuprinde următoarele componente:
a) bugetul de stat;
b) bugetul asigurărilor sociale de stat;
c) fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi
d) bugetele locale.

7. Activitatile de proiectare a bugetului utilizind diferite metode de planificare bugetara

 8. Elaborarea şi aprobarea devizului de cheltuieli
a instituţiei publice

3. Devizul de cheltuieli (în continuare - devizul) se întocmeşte de fiecare instituţie publică

finanţată de la buget, în corespundere cu mijloacele financiare repartizate pentru anul respectiv,
conform formularului nr.1, anexat la prezentul regulament.
4. La deviz se anexează calculele de justificare a cheltuielilor pentru fiecare articol şi alineat
de cheltuială al clasificaţiei economice, conform formularelor nr. 1.1-1.18, anexate la prezentul
regulament. Pentru argumentarea suplimentară a cheltuielilor, la deviz pot fi anexate şi alte
calcule adiţionale.
5. Transferurile între componentele bugetare, de care dispune instituţia publică se reflectă în
devizul de cheltuieli în poziţii separate, în conformitate cu clasificaţia bugetară: la partea de
venituri sau de cheltuieli în funcţie dacă mijloacele se primesc sau se transferă de la un
component la altul. În coloana “Total” a devizului, veniturile şi cheltuielile se prezintă
consolidate, adică acestea se reduc cu sumele transferurilor între componentele bugetare.
6. Devizul se întocmeşte în două exemplare, care după aprobare de către executorii
principali/secundari de buget, după caz, un exemplar rămîne la executorul principal/secundar de
buget.
7. În baza devizelor executorilor secundari/terţiari de buget, executorul principal de buget
întocmeşte sinteza indicatorilor devizelor instituţiilor din subordine.

9. Activitatile de analiza, monitorizare si evaluare a strategiilor si politicilor fiscal si

bugetare