TEMA II.

Cultura comunicri condiie indispensabil de

integrare n mediul social (4 ore)
2.1. Noiuni generale de cultur a comunicrii. Semnificaiile conceptului de cultur i
cultur a comunicrii. Importana culturii comunicrii. Cultura vorbirii comunicatorului. Cultura
comunicrii n Republica Moldova.
2.2. Norme de limb n comunicarea verbal
2.2.1. Limbaje ale comunicrii verbale:
Limbajul literar: Definirea limbajului literar sau a limbajul standart: caracteristicile i
esena limbajului literar;
Limbajul colocvial (familiar, popular, oral, conversaional, afectiv, subiectiv, vulgar,
argotic., ): definire i particualariti lingvistice;
Limbajul tiinific. Definirea i caracteristicile limbajului tiinific: obiectivitate,
precizie, unitate, claritate, concizie, sobrietate, for, originalitate, accesibilitate; particulariti
lingvistice ale limbajului tiinific (lexicale, morfologice i stilistice);
Limbajul specializat (financiar, administrativ, de afaceri etc.): definirea limbajului de
specialitate. Limbajul economic: particulariti generale; plasticizarea limbajului economic.
2.2.2. Norme i erori de ordin ortoepic (accentul i dicia).
Greeal i corectitudine - noiuni generale.
Pronunarea dialectal a unor sunete din cuvnt, sincoparea unor uniti sonore;
Pronunarea greit a cuvintelor din fondul de baz al limbii, a termenilor i
neologismelor mprumutate din alte limbi: epoc, marketing, credit, item, depozit, pictori,
felceri, comedie, trafic, motrice, profesor-profesor, constructor-constructor etc.
Sincoparea i schimbrile de sunet: (caietli, crli, petli, creaz etc.; lupu, drumu, cazu
etc.); repetarea unor consoane nazale i dentale (indentitate, intinerar, advocat); nlocuirea
sunetelor S i Z (suset, bisar, premiz etc.);
2.2.3. Norme i erori de ordin lexical:
Uutilizarea corect a cuvintelor polisemantice,
Utilizarea corect a irurilor de sinonime,
Utilizarea corect a paronimelor - noiuni generale (evolua-evalua, managementmenagement, ncrezut-ncredinat-ncreztor, nvesti-investi, orar-oral, familiar-familiar, apropiaapropria, firm-ferm etc.).
Folosirea cuvintelor cu sens impropriu.
1

2.2.4. Norme i inadvertene de ordin morfologic:

Rostirea i utilizarea incorect a unor substantive epicene: veveri veverii, veverie;
Substantive cu false forme duble: pia-piee, disciplin-discipline, cartof-cartofi, albumalbume, concert-concerte, costum-costume, exces-excese, faliment-falimente, fga-fgae,
gabarit-gabarite, ghem-gheme, horoscop-horoscoape, ibric-ibrice, interval-intervale, mormntmorminte, noroc-noroace, parbriz-parbrize etc. i: hotel-hoteluri, local-localuri, vrtej-vrtejuri,
profil-profiluri, portal-portaluri, abibild-abibilduri, aerodrome-aerodromuri, aragaz-aragazuri,
glbenu-glbenuuri etc.
Ssubstantive cu dou forme de plural: arc, arcuri arc, arce; band, bande bande,
benzi; bas, basuri bas, bai; blan, blnuri blan, blni; bullion, bulioane bullion, bulionuri;
buton, butoane buton, butoni; calc, calcule calc, calculi; canat, canaturi canat, canate; cap,
capete - cap, capuri; car, care car, cari; ciocan, ciocane ciocan, ciocani; complex, complexe
complex, complexuri; corn, coarne corn, corni - corn, cornuri; creier, creieri - creier-creierere;
dulcea, dulceuri dulcea, dulcei; ghiveci, ghivece ghiveci, ghiveciuri; granat, granate
granat, granai; ln, lni, lnuri; leaf, lefuri leaf, lefi; ocol, ocoale ocol, ocoluri; raport,
rapoarte raport, raporturi; elin, eline elin, elini; umr, umeri umr, umere; zefir, zefiri
zefir, zefiruri etc.;
Utilizarea corect a unor pronume (careva), adverbe i alocuiuni adverbiale (att,
ct..) etc.;
2.2.6.Norme i greeli de ordin sintactic i stilistic:
Respectarea topicii prilor de propoziie,a

acordului, a utilizrii elementelor

joncionale;
Pleonasmul i tautologia:
Redunana:
Calcul lexical:
Echivocul - nouini generale. Expresii echivoce din cauza topiciii i a punctuaiei
defectuoase.
Contradicia de sens ( contradictio in adiecto) : teribil de mic, stranic de gustos;
Anacolutul, clieul lingvistic, cuvinte cu caracter limitat (dialectisme, jargoane,
profesionalisme, xenisme;
2.3. Rolul i importana terminologiei n constituirea i statornicirea limbajelor de
specialitate
2

2.1. Mecanismul de definire a termenilor:

Modaliti de definire n terminologie: Concepte i principii; Definiii alternative:
- definirile oferite de dicionarele generale de limb care, pentru un cuvnt-intrare,
folosesc o definiie tiinific alturi de una uzual;
- definirile prin mijloace simbolice;
- definiri condiionate de lexicul tiinific interdisciplinar, dac termenul i pstreaz
nodul dur specializat.
Definiii de tip substanial i/sau enciclopedic: modelul aristotelic de definire a
termenilor, bazat pe formularea genului proxim i a diferenelor specifice; Definiia semic ( care
folosete informaiile din definiia lexicografic); Semele comune definiiei lexicografice i celei
terminologice: [felul aciunii], [durata], [mijloace] i [participani] i semele variabile (care
contribuie la specializarea termenului): [categoria/clasarea], [forma de organizare] i
[finalitatea].
2.2. Utilizarea adecvat a termenilor.
Bibliografia de baz:
1. Borcoman Raisa, Coresponden economic i juridic. Chiinu: ASEM, 2011, p.3051, ISBN: 978-9975-75-568-9;
2. DOOM, Dicionarul ortografic, ortoepic i morfologic al limbii romne. Ediia a II
revizuit i adugit, Univers Enciclopedic, Bucureti, 2005, ISBN:
3. Dorogan Maria, Curs de elocven. Editura ARC, 1995, p.5-40, 171-193, ISBN:57790-0185-5;
4. Graur Alexandru, Capcanele limbii romne, Bucureti: Humanitas, 2012, p.11111ISBN: 978-973-50-3532-7;
5. Guu Valentin, Dicionar al greelilor de limb. Chiinu: ARC, 1998, ISBN:9975-61046-3.
6. Palii Alexei, Cultura comunicri, Editura EPUGRAF, 2005, p. 47-53, ISBN: 9975-92450-6;
7. Rdulescu Ilie-tefan, S vorbim i s scriem corect. Erori frecvente n limbajul
cotidian. Bucureti: NICULESCU, p.48-185, ISBN: 978-973-748-034-7;
Surse internet:
1. Consideraii cu privire la limbajul familiar romnesc. iit.tuiasi.ro/ philippide/
persoane/
3

forma FinalArtAcad.pdf;
2. Limbajul colocvial. ra3pop.wordpress.com/21.010/09/15/limbajul-colocvial/ ;
3. Rogojanu Angela, Comunicare si limbaj economic. www.biblioteca-digitala. ase.ro/
biblioteca/ carte2.asp?id=250&idb
4. Stilistic. Stil tiinific. bcub.ro/continut/unibib/stilistica_stil_stiintific;
5. ftp://46.214.78.160/.../Comunicare%20si%20limbaj%20economic/3%20.

TEMA II. Cultura comunicri condiie indispensabil de

integrare n mediul social (4 ore)
1.
2.

Noiuni generale de cultur a comunicrii.

Norme de limb n comunicarea verbal. Limbaje ale comunicrii

verbale:
limbajul literar;
limbajul colocvial (familiar, popular, oral,

conversaional, afectiv, subiectiv,

vulgar, argotic., );
limbajul tiinific;
limbajul specializat.
3.
Norme i erori de ordin ortoepic (accentul i dicia).
4.
Norme i erori de ordin lexical.
5.
Norme i inadvertene de ordin morfologic.
6.
Norme i greeli de ordin sintactic i stilistic.
7.
Rolul i importana terminologiei n constituirea i statornicirea limbajelor
de specialitate.
8.
Utilizarea adecvat a termenilor.

2.1. Noiuni generale de cultur a comunicrii.

Majoritatea limbilor moderne au preluat termenul cultur din limba latin, unde avea att
nelesul de cultivare a pmntului ct i pe cel de cultivare a spiritului, cu sensul larg de
educaie, de formare a spiritului i a sufletului, de instruire i de modelare a personalitii pe baza
cunotinelor i a experienei personale. Analogia dintre agricultur i cultur are drept baz
ideea de modificare a naturii, att a celei exterioare omului ct i a naturii umane, adic a
facultilor naturale ale omului, pe care educaia este chemat s le transforme din potenialiti
n realiti.
Poporul nostru de fapt are mari probleme ce in de cultura comunicrii. M refer nu doar la
gesticulaiile, i manierele prezente, ci i la nsi vorbire. Deseori ne intimidm s vorbim corect
ntr-un cerc de oameni care nu accept asta. De ce ne intimidm? Pentru c a a am fost educa i
de societate. Un om bun de fapt este considerat ru, pe cnd cel ru, este de fapt considerat un om
normal. Este important s tim c cultura este ceea ce ne reprezint de fapt, pentru nceput ne
reprezint personalitatea i ajunge pn a ne reprezenta i naiunea. Deci a vorbi frumos, a da
dovad de un comportament echilibrat, este defapt ceea ce trebuie s fac un om n societate.
Nu conteaz ce cred, cei ce spun grieti po maldavschi, c o figa am n eles, i nici nu
trebuie s ne limitm la aa un cerc de prieteni.
http://www.cmi.interculturel.org/files/no%202%20(6)%20%202008/parvu.mihail.ovidiu.comunicarea_dintre_cultura_occidentala_si_cultura_romana_in_e
poca_moderna.pdf
Cultura comunicarii merita i ea o atentie speciala. O particularitate importanta este
situarea RM la rascrucea unor culturi: intre traditiile comunicative ale Romaniei si cele ale
Rusiei. Nu surprinde faptul ca moldovenii (vezi nota 1) sunt in general nu prea favorabili
comunicarii. Radacinile culturii comunicarii la noi sunt otravite de suprimarea libertatii de
expresie de catre regimul comunist precum si de oprimarea culturii si limbii romane de catre
regimul sovietic. Noi pur si simplu nu comunicam, discutam putin in familie sau cu prietenii,
cintam din ce in ce mai putine cintece, etc.
Orizontul nostru lingvistic ramine a fi foarte redus. Aceste deprinderi se reliefeaza atit in
viata privata cit si in cea publica. Noi citim putine ziare sau carti, nu suntem deprinsi a lua
cuvintul in public, chiar si in fata unui public familiar. Noi nu ne facem publicitate noua insine.
5

Putini cunosc arta de a crea realitatea creind cuvinte. In consecinta realitatea ne este creata de cei
care stiu s-o faca. Acesta precaritate a culturii comunicarii de la noi iese in evidenta mai ales in
comparatie cu cultura rusa.
n prezent Moldova este un adevarat cimp de lupta intre limbile romana si rusa, ultima
conducind in mai multe domenii. // http://ijc.md/bulmm/1999iun/01.shtml
2.2. Norme de limb n comunicarea verbal
Comunicarea verbal folosete drept cod cuvintele limbii, care este cel mai sofisticat
sistem de semnificaii folosit de membrii unei societi. Cuvintele (lexicul) i regulile de operare
cu aceste semnificaii (gramatica) fac posibil nu numai comunicarea, ci i dezvoltarea
intelectului uman. Comunicarea verbal poate fi oral (se adreseaz analizatorului vizual) sau
scris (se adreseaz analizatorului vizual).
Competena lingvistic este nivelul abilitii unei persoane de a-i transpune gndurile,
tririle, inteniile n cuvinte sau de a nelege un mesaj receptat. Atunci cnd emitorul (E) i
receptorul (R) au competene lingvistice diferite este nevoie ca cel care a iniiat comunicarea si ajusteze mesajul la nivelul de nelegere al receptorului, deci s dispun de competen
socio-comunicaional. De exemplu, un savant are un nivel deosebit de nalt al competenei
lingvistice n domeniul si tiinific, dar dac nu va transmite cunotinele pe care le deine pe
nelesul studenilor si, acetia nu vor nelege aproape nimic.
2.2.1. Limbaje ale comunicrii verbale:
Stilurile functionale ale limbii romne literare (stiintific, oficial, publicistic, artistic,
colocvial)
Termenul

stil

provine,

potrivit

Dictionarului

de

termeni

literari, din fr.

style, lat. stylus, cu sensul "condei, compozitie". In poetica traditionala nsemna modul de
exprimare scrisa sau orala.
Se pot distinge:
stilul propriu unui gen sau unei specii literare (stilul dramatic, epic, liric)
stilul unui curent artistic (romantic, clasic, realist etc)
stilul epocii
stilul national
Modul in care sunt folosite resursele limbii (lexicale, fonetice, morfologice, sintactice,
topice) poate caracteriza un vorbitor sau o colectivitate (grup); Tudor Vianu definea stilul ca
fiind expresia unei individualitati.
6

n limba romana contemporana exista cinci stiluri functionale: stiintific, oficial

(juridic-administrativ), publicistic,beletristic (artistic), si colocvial (familiar).
1. Stilul stiintific // Limbajul tiinific
Se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor obiecte, fenomene, fapte,
investigatii, cercetari, caractere tehnice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice; comunicarea
este lipsita de incarcatura afectiva; accentul cade pe comunicare de notiuni, cunostinte, idei etc.,
astfel ca functia limbajului este cognitiva;
CUPRINDE: articole stiintifice, lucrari de specialitate scrise de cercetatori, savanti,
persoane creditabile in domeniul stiintific. Textele stiintifice urmaresc sa exploreze, sa explice,
sa argumenteze cunostinte factuale.
CARACTERISTICI:

are functie exclusiv referentiala;

trasmite informatii stiintifice, tehnice, utilizate pe baza unor rationamente logice,

deductive, argumentate;

respecta proprietatea termenilor;

se folosesc multe neologisme;

conform tipului de discurs: nonfictional, argumentativ, descriptiv, explicativ.

conform relatiei E-R (emitator-receptor). Emitatorul poate fi specializat (chimis,

sociolog, psiholog, medic etc.). Receptorul este specializat sau nespecializat. Relatia
emitator-receptor poate fi determinata de emitator prin numirea publicului-tinta sau
nedeterminata.
conform efectului mesajului: Acordul, fiindca autorii sunt persoane creditabile in

domeniul stiintific.
conform functiei mesajului (scop): informare, educare, publicitar (functie colaterala
intalnita la textele de escorta de tip prefete, cuvant inainte).
conform incarcaturii emotionale a mesajului: critic, polemic, neutru.
folosirea cuvintelor monosemantice;
claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr-o structura adecvata a propozitiei/frazei),
precizie, corectitudine;
utilizarea sensului propriu al cuvantului;
7

 un grad mare de tranzitivitate;

fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocabular; termenii utilizati sunt
monosemantici. Lexicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si
pseudoprefixe (antebrat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide (biolog,
geografie etc.) Acestora li se adauga utilizarea unor abrevieri, simboluri, semne conventionale,
formule stereotipe. Dintre compozitiile pe baza textelor stiintifice, amintim: analiza stiintifica
(filozofica, economica, politica, botanica, etc); studiul; comunicarea; referatul; eseul;
PARTICULARITATI LINGVISTICE:
Lexicale: terminologie

de

specialitate,

monosemantism,

neologisme,

prefixoide; Morfologice:Substantive abstracte, pluralul autorului; Sintactice: Coordonarea si

subordonarea; Stilistice:fara figuri de stil si digresiuni.
Nota! Tot de stilul stiintific tine si limbajul tehnic (terminologie cu caracter orientat
practic), limbajul religios (terminologie arhaica, solemna, conservatoare si cu incarcatura
emotiva), limbajul poetic (terminologie accesibila si cu tehnici persuasive).
Nota! -Informatiile din stilul stiintific se transmit prin diverse tipuri de texte (argumentativ,
descriptiv, informativ, explicativ, injoctiv). -Argumentarea este un demers prin care se justifica o
afirmatie. Textele argumentative afirma sau neaga, valorizeaza sau nu, favorizeaza ca adevarate
sau false, idei, convingeri, atitudini. Intr-un text stiintific argumentarea are functie referentiala,
dar intr-un text jurnalistic ea are functie conativa.
2. Stilul oficial (juridic-administrativ)
A. STILUL JURIDIC
CUPRINDE: domeniul legislativ (articole de lege, Constituia, Codul penal, Codul muncii
etc), texte elaborate de organul judiciar.
CARACTERISTICI ALE STILULUI:
funcie referenial;
enunuri cu form impersonal;
coninut normativ;
enunuri clare, lipsite de ambiguitate;
folosirea unui inventar lexical cu termeni clar definii;
folosirea clieelor formale;
utilizarea unor cliee care indic atitudinea necesar (se completeaz cu majuscule, se
scrie numai n chenarul albastru, se va completa, se scrie cu litere de tipar etc);
respect proprietatea termenilor;
folosete terminologia de specialitate;
folosete neologisme;
8

 n raport cu realitatea, mesajul este preponderent denotativ;

conform relaiei E-R (emitator-receptor) beneficiar. Emitor - specializat, adic organul
legislativ; n acest tip de text, emitorul d receptorului instruciuni n legtur cu modul n care
trebuie neles textul. Instruciunile sunt realizate prin mijloace lexicale (trebuie, e obligatoriu, e
interzis) sau prin mijloace formale (art. 1,2). Receptorul este de obicei specializat - cel care
trebuie s aplice legea, dar i nespecializat - cel care vrea s cunoasc legea.
conform efectului mesajului: Acord, fiindc autorii sunt persoane credi-tabile n domeniul
juridic. Emitorul poate controla efectul mesajului asupra receptorului (tip de discurs unde
funcia perlocuionar este controlabil).
conform funciei mesajului: informare, educare.
conform ncrcturii emoionale a mesajului: neutru, prohibitiv.
PARTICULARITI LINGVISTICE
Lexicale: terminologie specifica Morfologice: substantive provenite din infinitive lungi;
-Substantive abstracte; -Verbul "a trebui", verbul "a putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de
imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva, preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si
expresii;

-Forme

impersonale;

-Expresii

verbale

impersonale. Sintactice:

Coordonare

sisubordonare; - constructii infinitivale; -fraze coordonate; Stilistice:clisee; -elipsa, verbele

copulative; -fara figuri de stil si digresiuni.
B. STILUL ADMINISTRATIV

CUPRINDE: domeniul legislativ, administrativ, texte elaborate de organul administrativ.

CARACTERISTICI ALE STILULUI:

enunuri cu form impersonal

coninut normativ
enunuri clare, lipsite de ambiguitate
inventar lexical cu termeni clar definii
prezena clieelor
respect proprietatea termenilor
folosete terminologia de specialitate
are un numr mai mare de formule fixe dect stilul juridic (cerere, telegram etc.)
obiectiv i impersonal
accesibil, clar i precis

 conform relaiei E-R beneficiar. Emitor - specializat adic organul legislativ. Receptorul este
de obicei specializat - cel care trebuie s aplice legea.
conform efectului mesajului: Acord, fiindc autorii sunt instituii creditabile n domeniul
administrativ, (act oficial)
Not! n cazul cererii, scrisorii oficiale, telegramei, efectul mesajului vizeaz acordul/
dezacordul/ aprobare/ dezaprobare/ respingere/ informare.
conform scopului: funcie conativ.
conform ncrcturii emoionale a mesajului: neutru, prohibitiv.
PARTICULARITI LINGVISTICE
Lexicale:Terminologie specific: adeverin, adres, cerere, certificat, domiciliu, dosar
indemnizaie
Morfologice:substantive provenite din infinitive lungi; -Verbul "a trebui", verbul "a
putea"; -Folosirea infinitivului cu valoare de imperativ; -Verbe la diateza reflexiv-pasiva,
preferinta pentru anumite verbe, locutiuni si expresii; -Forme impersonale; -Expresii verbale
impersonale.
Sintactice: - constructii infinitivale; -fraze coordonate;
Stilistice -fara figuri de stil

3.Stilul publicistic
Stilul publicistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui public; este stilul prin
care publicul este informat, influentat si mobilizat intr-o anumita directie in legatura cu
evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt:
monologul scris (in presa si publicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral
(dezbaterile publice), dialogul scris (interviuri consemnate scris);
ARTICOLUL, CRONICA, REPORTAJUL, FOILETONUL, INTERVIUL, MASA
ROTUNDA,

STIREA,

ANUNTUL

PUBLICITAR

CARACTERISTICI ALE STILULUI

are funcie de mediatizare a evenimentelor;
conine informaii economice, politice, sociale;
influeneaz opinia public (discurs persuasiv);

10

 n conformitate cu strategiile persuasive, discursul se poate adresa raiunii sau

afectivitii;
strategia persuasiv se bazeaz pe argumente: A.persuasiunea adresat raiunii aduce
argumente de specialitate, de tip cauz-efect; (cauze-situaie de analizat i/ sau problem-soluiirezultate/ modaliti de aplicare a soluiilor); B.persuasiunea adresat afectivitii aduce
argumente de popularitate, superioritatea unor produse n raport cu altele similare, mrturia unor
beneficiari ai produsului, tradiie, grija fa de destinatar.
dimensiunea persuasiv ine de publicitar;
are funcie conativ;
exprim atitudini;
orientat spre maxim accesibilitate i actualitate.
utilizarea limbii literare, dar si a unor formulari tipice limbajului cotidian;
receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ), preocuparea pentru
inovatia lingvistica (creatii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a starni curiozitatea
cititorilor; titluri eliptice, adeseori formate dintr-un singur cuvant, constructii retorice (repetitii,
interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a sinonimelor; tendintele de aglomerare
sintactica; tendinta eliminarii conjunctiilor copulative .
utilizarea unor mijloace menite sa atraga publicul (exclamatii, grafice, interogatii, imagini
etc)
Not! Unele forme se apropie de stilul colocvial, artistic sau tiinific, prin faptul c
mbin informaia cu o prezentare/ comentare a acesteia, ceea ce, uneori, presupune i o
anumit implicare subiectiv a autorului.
Coninutul reflect realitatea imediat i este completat cu mijloace extralingvistice de
tipul: fotografie, caricatur, hart, schem, statistic, tabel.
PARTICULARII LINGVISTICE
Lexicale: Este evitat limbajul profesional (el se folosete n publicaiile de specialitate).
Termenii noi sunt explicai prin analogie: raporturi de asemnare/ difereniere stabilite ntre dou
sau mai multe obiecte, fenomene, fiine etc. Utilizeaza titluri socante pentru a atrage atentia,
pentru acoperirea subiectului sau pentru oreferire nemijlocita la continut.
Morfologice: Folosete preponderent diateza activ
Sintactice: Construit cu propoziii enuniative ct mai accesibile i mai simple. Formulri
eliptice care s impresioneze i s atrag atenia.
11

Stilistice: Detaliile sunt precise i elocvente. Stilul cel mai sensibil la inovaie. Se
utilizeaza uneoriprocedee artistice (asemanatoare cu stilul beletristic).
2.

STILUL ARTISTIC (BELETRISTIC)

Stilul beletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a limbajului

(expresiva, sugestiva); (artistic) se foloseste in operele literare.
CUPRINDE: operele literare n proz, versuri i operele dramatice; tot aici pot fi incluse
eseurile, jurnalele, memoriile, amintirile.
CARACTERISTICI:
libertatea pe care autorul i-o poate lua n raport cu normele limbii literare;
contrastul dintre sensul denotativ i sensul conotativ al cuvintelor (n special n poezie,
prin modul neobinuit n care se folosesc cuvintele);
caracterul individualizat al stilului;
unicitate i inovarea expresiei;
bogie lexical - din punct de vedere statistic;
sensuri multiple ale aceluiai cuvnt;
nglobeaz elemente din toate stilurile funcionale, dar i din afara limbii literare
(arhaisme, regionalisme, elemente de argou, elemente de jargon);
mesajul are funcie poetic, centrat asupra lui nsui, asigurndu-i acestuia o structur
care l face perceptibil la nivelul formei i adesea uor de fixat n memorie. Prin funcia poetic,
un mesaj nu mai e un simplu instrument, un vehicul pentru informaie, ci un text interesant n
sine: plcut, frumos, obsedant, amuzant etc. Pregnana mesajului e produs de simetrii, repetiii,
rime, ritm, sensuri figurate etc. Funcia poetic se manifest desigur n poezie, dar nu numai n
ea; e prezent n vorbirea curent, n expresii i locuiuni populare, n sloganuri, proverbe etc.
folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in
constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente;
mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi
are propriul stil;
bogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali,
arhaici, neologisme, termeni de jargon sau argou etc);
extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni;
cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa;
relieful enuntului poate fi intarit chiar si prin abaterea de la uzul curent al limbii.
Calitile generale ale stilului:
o

Claritate: exprimarea clar a gndurilor i a sentimentelor.

12

Proprieti: utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate pentru exprimarea gndurilor i

sentimentelor.

Corectitudine: respectarea normelor limbii n organizarea comunicrii.

Precizia: utilizarea riguroas a termenilor n organizarea enunurilor.

Puritatea: utilizarea mijloacelor lingvistice admise de limba literar.

Particulariti lingvistice
Lexicale: Polisemantism; Sensul conotativ; Varietate lexical
Morfologice: Valori expresive ale prilor de vorbire; Mrcile subiectivitii
Sintactice: Diversitatea raporturilor de subordonare; Inversiuni, dislocri topice
Stilistice: Prezena procedeelor artistice

4.

STILUL COLOCVIAL

Stilul colocvial (familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie, in viata de zi cu zi.

CUPRINDE (sfera de utilizare) - relaii interpersonale n planul vieii cotidiene.
CARACTERISTICI:
conform specificului discursului: discurs ficional/ stil artistic, discurs nonficional/ stil
tiinific;
recurge la elemente suprasegmentale (ton, gestic, mimic);
are o mare ncrctur afectiv;
regulile gramaticale pot fi nclcate;
pot fi folosite elemente de argou sau jargon;
sunt folosite particulariti regionale sau socio-profesionale;
se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a limbii.
un anume grad de afectivitate;
folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului;
utilizarea mijloacelor non-verbale; oscilare intre economie si abundenta in exprimare.
Economia se manifesta prin intrebuintarea cliseelor lingvistice, a abrevierilor de tot felul, dar mai
ales prin elipsa, ca urmare a vorbirii dialogate, precum si prin mijloace extralingvistice (mimica,
gestica) care permit intreruperea comunicarii, restul fiind sugerat. Abundenta in exprimare este
materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor, proverbelor, locutiunilor si expresiilor, prin
evitarea cuvintelor abstracte care sunt substituite prin perifraze.
13

 prezenta unor termeni regionali sau chiar argotici;

folosirea diminutivelor, augmentativelor, substantivelor in vocativ sau a verbelor la
imperativ;
simplitate, degajare si naturalete.
conform

relaiei

E-R

(beneficiar)

Emitorul poate fi specializat sau nespecializat. Receptorul poate fi i el specializat sau

nespecializat. In cadrul acestui stil, relaia emitor-receptor poate fi i de rudenie.
conform efectului mesajului: Acord; Identificare; Internalizare
conform funciei mesajului (scop): Informare;Educare;Divertisment; Publicitar
conform ncrcturii

emoionale

mesajului:

Emoional;

Persuasiv;Manipulant;Prohibitiv; Critic;Polemic
CALITILE GENERALE ALE STILULUI: Claritate; Proprietate; Corectitudine;
Precizia; Puritatea
PARTICULARITI LINGVISTICE
Lexicale: Argou; Jargon;Neologisme la moda; Cuvinte tipice unor graiuri
Morfo-sintactice: Pronume, adjective, adverbe nehotarate. Aproximari prin numerale si
substantive. Pronume si verbe cu specific regional; enunturi fragmentate. Izolari, inversiuni,
elipse. Digresiuni, paranteze.
Stilistice: Diminutive. Argumentative. Cuvinte cu sens peiorativ. Superlative expresive.
Vocative, interjectii,imperative. Zicale.

2.2.2. Norme i erori de ordin ortoepic (accentul i dicia).

Greeal i corectitudine - noiuni generale.
1. AFEREZA este fenomenul fonetic constind in caderea unui sunet (vocalic sau
consonantic) sau a unei silabe de la inceputul cuvintului:
a) disparitia

unei

vocale (a: nafura "anafura", colo "acolo", coperi "acoperi", mestica "amesteca"; e-: Lisaveta"Eli
sabeta"; i-: talian "italian" );
b) disparitia

unor

consoane in

pozitie

initiala

de

cuvint

(s-: festanie, fesnic, firsit; z-: ice);

14

c) disparitia unei silabe de la inceputul cuvintului (bus pentru autobuz, Saveta,

Veta pentru Elisabeta).
Afereza vocalica este frecventa in dialectele meglenoroman si istroroman:
mr. ra pentru dr. era, mr. veampentru dr. aveam, mr. daug pentru dr. adaug, ir. fl pentru dr. afla,
ir. prope pentru dr. aproape. In evolutia unor cuvinte din latina la romana, intilnim afereza: de
exemplu, lat. autumna > otmna > otoamna > toamna (in acest caz, intervine afereza
vocalei o pentru ca exista posibilitatea aparitiei in succesiune a articolului hotarit, a numeralului
sau a interjectiei). In texte din secolul al XVI-lea, mai ales in imprumuturi din slava, apare
afereza consonantica: sl. bdnije >bdenie > denie, sl. dvrnik > dvornic > vornic.
2. SINCOPA este modificarea fonetica care consta din caderea unei vocale in
interiorul cuvintului. Se inregistreaza, de obicei, in pozitie postonica (mai ales la substantive
polisilabice, care adauga articolul hotarit -le:treburle, florle, lingurle, iepurle, cazurle). Exista si
citeva exceptii de sincopare a vocalei accentuate, accentul deplasindu-se pe silaba anterioara: am
vazt, am gast. Fenomenul este intilnit in latina populara, ca urmare a tendintei generale de
simplificare a pronuntarii si de economie a miscarilor articulatorii in ritmul vorbirii. De obicei,
vocala care se sincopeaza se afla intre o oclusiva si o lichida sau sonanta: calidus >
cald; stablum > stablu > staul; oculus > oclu > ochi; vridia > vrdia > vrdza > veardza >
vaardza > vardza > varza; vridis > vrde > vearde > verde.
3. APOCOPA este fenomenul fonetic constind in caderea unuia sau a mai multor
sunete aflate la sfirsitul uni cuvint. Fenomenul este prezent in limba vorbita (in dialog este marca
a oralitatii) si este ulterior epocii protoromane, intrucit aromana si meglenoromana nu cunoaste
astfel de forme (se intilneste doar in dialectele dacoroman si istroroman: lat. cantare > dr. cinta,
is. cant, lat. uenire > dr. veni, ir. veri). Apocopa intervine in urmatoarele situatii:

a)

reducerea unui cuvint compus (cinematograf > cinema, mama-ta > mata);

Pronunarea dialectal a unor sunete din cuvnt, sincoparea unor uniti sonore;
Specifi cul dialectal nu afecteaz unitatea limbii romne, mai ales c pe baza tuturor
varietilor geografi ce s-a constituit o singur limb de cultur, o limb literar unic, pe care
marele lingvist Eugeniu Coeriu a numit-o exemplar. (Vasile Pavel)
Pronunarea greit a cuvintelor din fondul de baz al limbii, a termenilor i
neologismelor mprumutate din alte limbi: epoc, marketing, credit, item, depozit, pictori,
felceri, comedie, trafic, motrice, profesor-profesor, constructor-constructor etc.
15

 Sincoparea i schimbrile de sunet: (caietli, crli, petli, creaz etc.; lupu, drumu, cazu
etc.); repetarea unor consoane nazale i dentale (indentitate, intinerar, advocat); nlocuirea
sunetelor S i Z (suset, bisar, premiz etc.);
2.2.3. Norme i erori de ordin lexical:
Uutilizarea corect a cuvintelor polisemantice,
Utilizarea corect a irurilor de sinonime,
Utilizarea corect a paronimelor - noiuni generale (evolua-evalua, managementmenagement, ncrezut-ncredinat-ncreztor, nvesti-investi, orar-oral, familiar-familiar, apropiaapropria, firm-ferm etc.).
Folosirea cuvintelor cu sens impropriu.
2.2.4. Norme i inadvertene de ordin morfologic:
Rostirea i utilizarea incorect a unor substantive epicene: veveri veverii, veverie;
Substantive cu false forme duble: pia-piee, disciplin-discipline, cartof-cartofi, albumalbume, concert-concerte, costum-costume, exces-excese, faliment-falimente, fga-fgae,
gabarit-gabarite, ghem-gheme, horoscop-horoscoape, ibric-ibrice, interval-intervale, mormntmorminte, noroc-noroace, parbriz-parbrize etc. i: hotel-hoteluri, local-localuri, vrtej-vrtejuri,
profil-profiluri, portal-portaluri, abibild-abibilduri, aerodrome-aerodromuri, aragaz-aragazuri,
glbenu-glbenuuri etc.
Ssubstantive cu dou forme de plural: arc, arcuri arc, arce; band, bande bande,
benzi; bas, basuri bas, bai; blan, blnuri blan, blni; bullion, bulioane bullion, bulionuri;
buton, butoane buton, butoni; calc, calcule calc, calculi; canat, canaturi canat, canate; cap,
capete - cap, capuri; car, care car, cari; ciocan, ciocane ciocan, ciocani; complex, complexe
complex, complexuri; corn, coarne corn, corni - corn, cornuri; creier, creieri - creier-creierere;
dulcea, dulceuri dulcea, dulcei; ghiveci, ghivece ghiveci, ghiveciuri; granat, granate
granat, granai; ln, lni, lnuri; leaf, lefuri leaf, lefi; ocol, ocoale ocol, ocoluri; raport,
rapoarte raport, raporturi; elin, eline elin, elini; umr, umeri umr, umere; zefir, zefiri
zefir, zefiruri etc.;
Utilizarea corect a unor pronume (careva), adverbe i alocuiuni adverbiale (att,
ct..) etc.;
DE COMPLETAT
2.2.6.Norme i greeli de ordin sintactic i stilistic:
Respectarea topicii prilor de propoziie,a

acordului, a utilizrii elementelor

joncionale;
Pleonasmul i tautologia:
16

 Redunana:
Calcul lexical:
Echivocul - nouini generale. Expresii echivoce din cauza topiciii i a punctuaiei
defectuoase.
Contradicia de sens ( contradictio in adiecto) : teribil de mic, stranic de gustos;
Anacolutul, clieul lingvistic, cuvinte cu caracter limitat (dialectisme, jargoane,
profesionalisme, xenisme;
Greelile n comunicarea de afaceri.
Una din condiiile prin vom fi bine nelesi este folosirea limbajului standard. Acesta
reprezint un model de exprimare ce cuprinde, n linii generale, formele uzuale cu cea mai mare
frecven la nivelul limbii literare.
Limbajul standard, fiind o form particular a limbii literare, se opune variantelor
teritoriale ale limbii i presupune o form de manifestare lingvistic corect, ngrijit. ns
trebuie s se in cont de faptul c trstura caracteristic a limbajului standard este folosirea
neologismelor.
Din vocabularul standard trebuie selectate numai cuvintele i expresiile potrivite cu
noiunile, ideile, faptele sau problemele tratate n scrisoarea respectiv.
Adesea, n comunicare se comit greeli. Ele pot fi de coninut, fapt care poate duce la erori
grave n nelegerea textului, alteori se comit greeli de punctuaie sau ortografie. mpactul lor
asupra imaginii companiei este inevitabil. Cele mai frecvente greeli sunt de ordin stilistic.

Greeli stilistice n corespondena de afaceri:

Calchierile traducerea incorect a unor cuvinte i expresii dint-o limb n alta, far a se
ine cont de particularitile limbii n cauz.
Frecvena sporit a calchierilor ntmpltoare, chiar i n limbajul oamenilor instruii, i
face i pe vorbitorii neiniiai n subtilitile limbii s le accepte i s le foloseasc. Utilizate
permanent n procesul actului comunicativ, ele se infiltreaz i n stilul administrativ scris i, mai
ales, n scrisorile oficiale.
Ex.:
a precuta, a precta (greit) a analiza, a studia, a soluiona
(corect);
nectnd (greit) dei, cu toate c, n pofida (faptului), chiar dac
(corect);
17

Echivocurile.
La nivelul limbii exist, dup cum se tie, numeroase cuvinte care pot dispune de dou sau
mai multe sensuri. Odat ce nimerete n context, cuvntul polisemantic d la iveal numai unul
din sensurile sale, deoarece ambiana din fraz l lipsete pentru moment de toate celelalte
semnificaii pe care el le avea de fapt. n caz contrar, enunul devine neclar, ambiguu, dnd
natere unei inadvertene stilistice, numit amfibologie sau echivoc.
Ex.:
execut mnui din pielea clienilor;
fabric plrii pentru brbai de paie;
haine pentru copii de ln.
Pleonasmul - o greeal care const n reluarea nejustificat a aceluiai sens ntr-un enun.
Ex.:
Cererea a fost solicitat
Cu stim i respect...
revenim din nou
Tautologia const n repetarea aceluiai cuvnt sau a unor cuvinte formate de la aceeai
rdcin.
Ex.:
Lucrrile trebuia s fie ncepute ncepnd cu 25 mai
Contradictio in adjecto - o greeal de limb i de gndire, de tip opus pleonasmului, mai
puin discutat, este contradicia de sens sau, tradus ad litteram, contradicia n ceea ce se
adaug. Ca i la alte tipuri de greeli de exprimare, avem de a face, i n acest caz, cu nclcarea
proprietii termenilor.
aragaz electric;
cntrei notorii puin cunoscui.
Greeli generate de sinonimie.
ntre cuvinte-sinonime exist diferene de sens. Cuvintele funcioneazca sinonime n
vorbire, dar trebuie precizat c ele au acest statut numai n sens larg. n dependen de context,
sensul lor poate varia. Sarcina celui care redacteaz scrisoarea este gsirea cuvntului potrivit.

18

ntre verbele a se strica, a se deteriora, a se avaria, a se altera, a se defecta exist

diferene de sens pe care le simim, dovad c nu trebuie folosite la ntmplare, n pofida
relaiilor de sinonimie dintre ele.
Ex.:
Cu prere de ru, am depistat c aproximativ 200 kg de roii erau stricate (n loc de
alterate).
Greeli generate de paronimie.
Majoritatea studiilor de specialitate consider paronimele perechi de cuvinte cu o form
aproximativ asemntoare, dar cu nelesuri diferite. Vorbitorii mai puin instruii folosesc, n
mod greit, cuvntul mai cunoscut n locul paronimului mai puin cunoscut.
Ex.:
A nvesti a investi;
A evolua a evalua.
REDUNDN// ~e f. 1) Defect stilistic constnd n abundena inutil de cuvinte i
expresii la redarea unei idei. 2) telec. Surplus nejustificat de informaie la transmiterea unui
mesaj. [G.-D. redundanei] /<engl. redundancy, fr. Redondance
REDUNDN s.f. Supraabunden inutil a expresiilor, a cuvintelor sau a imaginilor n
formularea unei idei. V. superfluitate. Surplus de comunicare menit s asigure exactitatea
transmiterii unui mesaj. (Telec.) Exces de semnale pentru transmiterea unei anumite cantit i
de informaie. [Var. redondan s.f. / < engl. redundancy, fr. redondance, cf. lat. redundantia
revrsare, abunden].
ANACOLT ~e n. Greeal de stil constnd n ntreruperea construciei gramaticale
ncepute i continuarea frazei cu alt construcie. /<lat. anacoluthon, fr. anacoluthe
Cliseul stilistic - Fig. Formul stilistic, expresie etc. banalizat din cauza repetrii
excesive; ablon. - Din fr. clich. Pe planul literaturii, clieul, expresie cutat care constituie o
abatere stilisticde la norm este vzut de majoritatea cercettorilor ca un defect al stilului, o
formulstilistic uzat, banalizat n form i/sau coninut, fr valoare expresiv, prezentnd
interes doar n msura n care este obiectul unei nnoiri, care duce astfel la revitalizarea unor
imagini fosilizate.

19

Alt definitie: Repetarea unui cuvnt sau a unui grup de cuvinte care nu sunt necesare n
exprimarea oral sau scris constituie aa-numitele cliee lexicale (repetarea unor cuvinte) sau
lingvistice (repetarea unor construcii,expresii).
Clieul se explic ,de cele mai multe ori,prin cunoaterea insuficient a resurselor limbii
(mai ales a vocabularului),prin graba,comoditatea sau preferina pentru anumite cuvinte
rare,rsuntoare,adesea la mod. Utilizarea clieului nu este necesar i nici justificat de
coninutul comunicrii, ducnd la formulri monotone,lipsite de relief sau chiar la efecte rizibile.
n lucrrile consacrate cultivrii limbii romne sunt consemnate deseori nenumrate cliee
aprute n limbajul comun sau n publicistic,datorate mai ales modei, din rndul crora notm :
n cadrul,la ora actual,problem,n principal .a.
Unele dintre cliee se nasc i din dorina de exprimare aleas,menit s epateze.Sunt
aduse astfel n circulaie neologisme folosite cu insisten sau n contexte inadecvate ca :
major,ancorare,a (se) referi etc.Un exemplu concludent n acest sens l ofer verbul a (se) axa,cu
sensul figurat a (se) orienta sau a (se) grupa n jurul unui obiectiv, folosit des i nu ntotdeauna
justificat n contexte ca : Literatura noastr interbelic se axeaz pe ; n cuvntul su,
vorbitorul s-a axat pe sau chiar Raportul s-a axat n jurul problemei rebuturilor.
Stilul artistic este cu totul refractar cuvintelor i mbinrilor ablon, fiind caracterizat prin
mbinri neateptate de cuvinte i prin bogie lexical.
Exist,totui,domenii de utilizare a limbii n care ablonul este acceptat.n limbajul
administrativ se folosesc frecvent construcii fixe,stereotipe,cerute ns de nevoia unei exprimri
concise,clare i precise.Aa,de exemplu,n cerere se respect urmtoarea formul :
Subsemnatul,domiciliat

n,v

rog

binevoii.n

lucrrile

tiinifice

ntlnim,iari,unele construcii fixe, determinate de rigoarea demonstraiei ,de exemplu : n

urma cercetrii se desprinde concluzia.ntre construciile fixe acceptate se numr i
formulele de expresie convenionale,repetate n situaii speciale de comunicare.Ele se pot ntlni
la nceputul i sfritul unei cuvntri (Dragi colegi!,Stimai tovari! ), ale unei scrisori (Dragul
meu,Dragii mei,Cu bine etc.),ale unui basm (A fost odat ca niciodat;-am nclecat pe-o a/i
v-am spus povestea-aa).Aceste formule convenionale au fost impuse prin uzul ndelungat al
colectivitii i trebuie admise ca atare.
Se pune ntrebarea : aceste cuvinte i construcii devenite cliee trebuie eliminate din limb
? Rspunsul este negativ,ele trebuie folosite ns ct mai rar i numai cnd sunt impuse de un
anumit context.
XENSM, xensme, s.n. Cuvnt strin mprumutat ntr-o limb, fr a-l fi adaptat la
propriul sistem. (din fr. xnisme) [i NODEX]
20

Influenele strine asupra vocabularului romnesc sunt, n ultima vreme, considerabile. n

plin proces de globalizare, ele sunt fireti i, de multe ori, i dovedesc utilitatea. Transformrile
de natur social, economic, tiinific i tehnic, politic sau cultural din perioada actual duc
la nregistrarea unui numr tot mai mare de mprumuturi lexicale care continu procesul de
modernizare a limbii romne. Muli termeni strini se dovedesc a fi efectiv necesari: denumesc
realiti nou aprute, care nu au corespondent n limba romn, precizeaz mai bine sensul sau au
avantajul unui corp fonetic mai redus, al circulaiei internaionale, al expresivitii. Alii dubleaz
ns inutil cuvinte romneti ori alte mprumuturi ceva mai vechi, nefiind dect o marc a
snobismului, a mimetismului, a comoditii sau a necunoaterii bogatelor resurse i valene ale
limbii noastre. Iat de ce este necesaro atitudine realist, tranant, dar moderat, care s fac
distincia n avalana de termeni noi de provenien strin, crora dicionarele abia le mai
fac fa ntre mprumuturile necesare i cele de lux, ntre avantajele folosirii primelor i
efectele duntoare ale celor din urm.
Multe dintre mprumuturile lingvistice s-au adaptat fonetic, ortografic, morfologic i
semantic: fr. compositeur > rom. compozitor, fr. clibataire> rom. celibatar, it. scadenza> rom.
scaden, it. acquaforte> rom. acvaforte, engl. hands> rom. hen, engl, offside> rom. ofsaid,
germ. Abziehbild> rom. abibild, germ. Stecker> rom. tecr, rus. magistral > rom. magistral.
Altele ns, de dat mai recent, au fost preluate ca atare, cu forma i sensul lor etimologic,
neadaptndu-se (poate, deocamdat) la sistemul limbii romne. Acestea sunt cunoscute sub
denumirea de xenisme, o clas din ce n ce mai bogat, deschis, n care intr
anglo-americanisme: aftershave, all right, babysitter, banking, bodyguard, cash, chat,
cheeseburger, chips, cool, copywriter, dance, desktop, discount, e-mail, exit-poll, fast-food,
fitness, full-time, hamburger, hard-disk, horror, hotdog, hotline, house, ice tea, jackpot, job,
jogging, laptop, link, look, mall, marker, minimarket, modelling, party, planing, prime-time,
puzzle, roaming, scrabble, second-hand, shopping, showbiz, skateboard, snack-bar, staff, sticks,
summit, superman, surfing, talk-show, toner, T-shirt, walkman;
termeni din francez: aidemmoire, la longue, la russe, bain-marie, bordeaux, cafconcert, caf-frapp, chateaubriand, chou la crme, cin-vrit, dj-vu, deux-pices, en
dtail, fondu, fondue, loisir, parti-pris, porte-bonheur, spectacol-coup, wagon-lit;
din italian: broccoli, cappuccino, ciao, da capo al fine, dolce, espresso, mortadella,
mozzarella, paparazzo, pizza, ravioli, tiramis; din portughez: bossa-nova, piranha;
hispanisme: avocado (fruct i plant), cha-cha-cha, flamenco, macho, mallorquin,
mariachi, picaro;
din latin: angor (pectoris), axis mundi, captatio benevolentiae, curriculum, curriculum
vitae, laudatio, magna cum laude, mea culpa, modus vivendi, mutatis mutandis; unele cuvinte de
21

origine german: auslnder, lohn, msli, pickhammer, weltanschauung, greceasc: hybris,

paideia, rus: gulag, perestroika,
japonez: ninja .a.
Facem meniunea c toate xenismele de mai sus sunt uniti lexicale nou introduse n cea
de-a doua ediie a DOOM.
Multe dintre ele sunt utilizate n limbajul tiinei, al calculatoarelor ndeosebi, n cel al
publicitii, n domeniul financiar-bancar. Dup cum se observ ns, unele dintre ele au intrat
chiar n limbajul cotidian, normarea scrierii, a rostirii, a flexiunii (sau, de cele mai multe ori, a
lipsei de flexiune a acestora) impunndu-se. Au ptruns chiar pe tarabele din pia, unde, cu
puin timp n urm, ni se propunea nu o reducere de pre, ci un discount, n cazul cumprrii unei
cantiti ceva mai mari de fructe!
Cuvinte ca: advertising (pron. advertzing), airbag (pron. rbeg), banner (pron. bnr),
babysitter (pron. bebistr), business (pron. bznis), catering (pron. ktring), chat (pron. cet),
cheeseburger (pron. czburgr), chou la crme (pron.u a la crem), copyright (pron. cpirat),
country (pron. cntri), cutter (cuit, pron. ctr), dealer (pron. dlr), DJ (pron. dig), duty-free
(pron. dutifr), fairplay (pron. frple), fast-food (pron. fastfd), feedback (pron. fdbec), fhn
(pron. fn), gigolo (pron. jigol), hacker (pron. hcr), jacuzzi (pron. aczi), job (pron. ob),
ketchup (pron. chap), kitsch (pron. chi), leasing (pron. lzing), live (pron. lav), loisir (pron.
loazr), LP (pron. elp), macho (pron. mo), make-up (pron. mcap), marker (pron. mrcr),
maseur (pron. masr), mouse (pron. mas), mozzarella (pron. moarla), outsider (pron.
tsadr), paparazzo (pron. paparo), play-back (pron. plbec), pole-position (pron. polpozn),
pub (pron. pab), puzzle (pron. pzl), quiproquo (pron. cviprocv), rating (pron. rting), rapper
(pron. rpr),remember (pron. rimmbr), science-fiction (pron. sins fcn), scrabble (pron.
scrbl), showbiz (pron. obz), site (pron. sat), summit (pron. smit), talk-show (pron. tco),
tte--tte (pron. tetatt), xeres (pron. hres) etc. sunt din ce n ce mai des folosite, scrierea i
rostirea lor corect constituind o problem mai ales pentru cei care nu cunosc limbile din care
provin aceti termeni, ndeosebi engleza, anglo-americanismele dominnd clar clasa xenismelor.
Unele xenisme prezint forme scrise duble, acceptate, deopotriv, de norme:
off-line/offline;
on-line/online;
rock-and-roll/rockn-roll.
Alteori, numai rostirea prezint forme aflate n variaie liber:
airbus n pronunie englezeasc, rbas; n varianta francez, erbs;
bluejeans n pronunie englezeasc, blugnz; n romn, blgins;
bodyguard pronunat bdigard sau bdigard;
22

e-mail pronunat imil sau mel.

Mai rar sunt admise, n variaie liber, att dubletele ortografice, ct i cele ortoepice:
standby/ stand-by, pronunat stndba, dar i stendb.
De cele mai multe ori, romna adopt, la ora actual, att scrierea, ct i rostirea din
limbile din care provin cuvintele noi. Constatm c exist ns i unele situaii n care se
folosesc, deopotriv, n variaie liber, att formele din limbile de origine, ct i forme noi,
adaptate scrierii i rostirii romneti:
bodyguard (angl.)/bodigard; pickhammer (germ.)/picamr;
jeans (angl.)/jeani; pizza (it.)/ pizz.
Termenii adaptai, care nu reproduc forma intact a etimonului, aparin clasei
neologismelor recente, nu ns i celei a xenismelor. (Mai mult despre xenisme in art. xenismele
in l.rom (pdf)

2.3. Rolul i importana terminologiei n constituirea i statornicirea limbajelor de

specialitate
2.1. Mecanismul de definire a termenilor:
Modaliti de definire n terminologie: Concepte i principii; Definiii alternative:
- definirile oferite de dicionarele generale de limb care, pentru un cuvnt-intrare,
folosesc o definiie tiinific alturi de una uzual;
- definirile prin mijloace simbolice;
- definiri condiionate de lexicul tiinific interdisciplinar, dac termenul i pstreaz
nodul dur specializat.
Definiii de tip substanial i/sau enciclopedic: modelul aristotelic de definire a
termenilor, bazat pe formularea genului proxim i a diferenelor specifice; Definiia semic ( care
folosete informaiile din definiia lexicografic); Semele comune definiiei lexicografice i celei
terminologice: [felul aciunii], [durata], [mijloace] i [participani] i semele variabile (care
contribuie la specializarea termenului): [categoria/clasarea], [forma de organizare] i
[finalitatea].
2.2. Utilizarea adecvat a termenilor.

Articole internet
Cliseul lingvistic cine si cum suntem?
23

Cliseul lingvistic este o structura lingvistica stereotipa,

banala, excesiv folosita, recunoscuta, tocmai din aceasta pricina, de majoritatea vorbitorilor unei
limbi, unii sesizandu-i uzura, altii, mai putin sensibili la dimensiunea expresiva a
limbajului, utilizand-o in virtutea obisnuintei sau din comoditate. Unele clisee lingvistice au o
anume incarcatura stilistica, pentru ca, initial, s-au folosit ca figuri de stil, menite sa plasticizeze
si sa individualizeze o anumita exprimare, dar, in timp, acest potential s-a diminuat, astfel incat
nu mai tresarim la formulari precum: frumoasa ca o floare, un inger de copil, astrul zilei/al
noptii, o inima de aur, sanatate de fier, glas de privighetoare, frig de crapa pietrele etc.
Frecventa unor clisee lingvistice se explica, in mare masura, prin impactul urias al mass-media,
dar, din nefericire, si prin felul in care scoala, unele manuale scolare sau materiale auxiliare,
destinate studiului, discursul didactic promoveaza, din neglijenta sau din nestiinta, limbajul
de lemn, descurajand afirmarea originalitatii, a mobilitatii in gandire, prin diminuarea dramatica
a interesului pentru lectura, care are drept consecinta imediata cantonarea in forme de exprimare
repetitive. In spatiul romanesc, timp de o jumatate de secol, inainte de 1989, limba a avut de
infruntat si presiunea uniformizatoare a ideologiei totalitare, pentru care pretinsa egalitate trebuia
sa se instaureze nu numai la nivel social, intelectual, dar si lingvistic. Surprinzator este faptul ca,
in anii de dupa 1989, setea de libertate (pe toate planurile) a romanilor pare sa se fi potolit

24

foarte repede, altfel cum s-ar putea explica inertia, redundanta, amorteala, conventionalismul

comportamental si lingvistic care inunda existenta noastra cotidiana.

Un simplu experiment, pe care oricine poate sa il faca adica, sa zicem, cateva ore in
fata televizorului sau in mijlocul unor grupuri de adolescenti/tineri/oameni maturi, in autobuz,
metrou, tren, pe strada, in magazin, la scoala sau la serviciu, rasfoirea catorva reviste/ziare,
accesarea, pe internet, a catorva forumuri sau, si mai concludent, a Facebook-ului va oferi zeci
de exemple de contorsionare, prafuire, stantare a limbii. Este inevitabil ca, intr-un context sau
altul, sa nu auzi, macar o data pe zi, piesele de rezistenta ale unui vast repertoriu: Institutiile
statului si-au facut treaba, La meci, jucatorii vor da tot ce e mai bun din ei, Guvernul si-a
dat OK-ul in aceasta problema, Fratii nostri de peste Prut, Perla litoralului romanesc,
Orasul de pe Bega (Timisoara), Orasul din Banie (Craiova), Urbea lui Bucur/Micul
Paris (Bucuresti), S-au luat hotarari importante sau ceva de genul asta, Avionul a
aterizat undeva pe la miezul noptii, Autoritatile fac eforturi disperatepentru a rezolva
situatia, Vizavi de aceasta problema, In spital, micutii si mamicutele, Muncitorii de la
compania X risca sa fie disponibilizati, Partidul s-a repozitionat pe esichierul politic, In
partid, s-au tulburat apele, S-au implinit X ani de la nasterea Luceafarului poeziei
romanesti, Vremea rea le-a dat batai de cap autoritatilor, La deschidere, supermarket-ul a
fost luat cu asalt, Politistul a folosit armamentul din dotare, Filmarea noului videoclip va fi
o adevarata provocare, Actorii politici vor avea un cuvant greu de spus, Trebuie sa
luptam contra sistemului ticalosit, Sa nu ne ascundem dupa degete, Luminita de la

25

capatul tunelului, Iarna nu-i ca vara, Trebuie sa spun cu subiect si predicat ca etc.

Preluarea unor structuri de-a gata nu este numai semnul unei comoditati, ci reflecta
chiar resortul psihologic al generarii limbajului de lemn- intentia locutorului de a semnaliza
ca este parte a unui grup (social, politic, intelectual etc.), ca stie, este competent, ca vrea sa
spuna ceva, nu neaparat pentru ca este important, ci pentru a obtine un efect oarecare sau, intrun plan mai larg, poate fi manifestarea spontana a predispozitiei noastre mimetice, insuficient
controlata.
Neincluzand in categoria cliseelor verbale daunatoare structurile fixe obligatorii,
specifice, de exemplu, stilului administrativ, situatie in care anumite formulari standard sunt de
neevitat ( Subsemnatul, domiciliat etc. , Se adevereste prin prezenta ca etc.) sau
maximele, cugetarile, proverbele, formulele de politete, de adresare, de salut, la limita, chiar si
sloganurile publicitare, trebuie sa avem in vedere mereu ca a vorbi/a scrie nu este de ajuns pentru
realizarea unei comunicari veritabile. Orice emitator al unui mesaj lingvistic trebuie sa gaseasca
strategia cea mai potrivita in relatia sa cu receptorul si sa nu piarda din vedere ca celebra

afirmatie a lui Buffon Le style est

lhomme meme ( Stilul este omul

26

insusi ) este la fel de valabila si dupa aproape doua secole, de cand savantul francez pleda
pentru eleganta, prospetimea, originalitatea discursului (verbal sau scris). Evident, nici situarea la
cealalta extrema, in sensul folosirii unui limbaj elevat, constant controlat, retoric fara motiv, nu
este fireasca. Un om inteligent va sti sa faca diferenta intre contextele de comunicare si nu va
vorbi intr-un cerc de prieteni ca intr-o conferinta la Academie, nici intr-un discurs public, ca in
tribuna unui meci de fotbal. Naturaletea lingvistica se cultiva, precum spiritul.
Intr-o carte remarcabila, pe acest subiect Dintre sute de clisee, autorul Radu
Paraschivescu sesiza, metaforic, hotarul incert dintre limbajul stereotip, personalitate si
discernamant intelectual : Un om care gandeste sleampat nu se poate exprima cursiv, dupa
cum un om fara lumini pe fata sau in suflet nu isi poate colora verbul . Poate ca ar merita sa ne
facem timp sa recuperam, din imensul cenusiu cotidian, cateva lumini si cateva culori.

27