ECOLOGIA.

1. Dreptul ecologic; notiunea si scopul.

Dreptul ecologic reprezinta totalitatea normelor de drept ce reglementeaza relatiile sociale din
domeniul utilizarii naturii si resurselor sale., precum si protectia mediului inconjurator si
asigurarea securitatii ecologice de stat.
Respectiv in anul 1!organizatia mondiala a comertului a editat un document care a pus pe
temelia dreptului ecologic intern "iind ec#ivalent ca o procedura de autocontrol si ca "iecare sa
ai$a posi$ilitatea sa implimenteze anumite mijloace cu privire la protectia mediului inconjurator.
In 1% comisia comunitatii europene a inaintat primul proect al regulelor o$ligatorii privind
auditul ecologic si a unor state mem$er a &niunii Europene.
Dreptul ecologic ca stiinta in R' a inceput sa se dezvolte incepind cu anii ()* si la ora actuala
reprezinta un domeniu larg de cercetare care se dezvolta incet, insa cu $aza legislative si anume
in parte ace tine de sanctionari este destul de dura.
In Constitutia R' alin 1 art. + legiitorul a stipulatca, "iecare om are dreptul la un mediu
inconjurator neprimejdios din punct de vedere ecologic, pentru viata si sanatatea precum si la
roduse alimentare si o$iectele de uz casnic.
-ractica mondiala de mai mult de % de ani incearca sa puna in aplicare auditul ecologic sis a
e"ectueze la rindul sau procedure de sanctionare.

2.Etapele formarii dreptului ecolgic.

C a orice notiune care apartine domeniului epestimologic / presupune teoria cunoasterii

stiinti"ice ce este cunoasterea stiinti"ica si cum in"luenteaza0, conceptual de ecologie a cunoscut
dea lungul istoriei di"erite acceptiuni. &nele din acceptiunile dreptului ecologic a "ost
descoperirea adevarului despre ramura data si anume re"ormelor in acest domeniu.
Lansarea pe piata a conceptului dreptului ecologic isi are srcinea datind cu anii 1!+ si este
legat de numele $iologului german Ernest care incearca sa di"ineasca notiunea de drept ecologic
in una din lucrarile sale mentionind ca, dreptul ecologic este stiinta economica a modului de
viata a rapoartelor vitale care a"ecteaza toate "iintele vii. Initial nimeni nu poate sa prezica un
viitor stralucitor acestei ramuri de drept, insa impactul negative si consecintele dramatice au scos
in in evidenta necesitatea dezvoltarii acestei ramuri de drept.
In deceniul al ( a inceput sa "ie vizi$iladeoarece "iecare societate isi creau propriile mecanizme
de conducere si ca rezultat a inceput "ie vizi$ila scaderea impactului negative, insa acestea nu au
dus la disparitia acestor gen de pro$leme.
Luindu)si in serios rolul de salvator al vietii planetare, dreptul ecologic singur sa parcurga un
aplu si comple2 proces de trans"ormare atit pe plan intern cit sip e plan mondial, aindu)si rolul
sau de $az.
&nii autori au incercat sa de"ineasca dreptul ecologiei un rol de meta"ora si anume autorii Aurel
Ardelean si Cornel 'aior in cursul sau de ecologie sociala si juridical, $otezind dreptul ecologic
pomul cunoasterii $inelui si raului.

3.Sarcinile dreptului ecologic.

Dreptul ecologic se evedentiaza su$ + aspecte3

)aspect social, economic, ecologic.
Aspectul social prevede ca calitatea mediului am$iant reprezinta atit asigurarea protectiei
drepturilor si intereselor sociale atit a persoanelor "izice cit si juridice contra impactului negative
al activitatii umane, cit si contra e"ectelor posi$ile ale accidentelor ecologic si a "enomenelor
naturale.
4u$ aspect social ecologic intelegem, respectarea calitatii mediului asupra asigurarii protectiei
precum si conservarea si reglementarea ecosistemului prin protejarea "aunei si "lorei.
4u$ aspet economic al calitatii mediului includem asigurarea unui ec#ili$ru al intereselor
economice legate de dreptul ecologic si care constituie o $aza reala al dezvoltarii dura$ile a
societatii
/ de studial legea mediului ecologic0.

5. Izvoarele dreptului ecologic.

In literature de specialitate, totalitatea de cauze si conditii materiale ce determina instituirea unor

reguli de comportare au primit denumirea de izvor de drept.
Actualmente, este tot mai pronuntata tendinta delimitarii strite a izvoarelor de drept in sens
material si in sens "ormal.
Izvoarele matereale ale dreptului ecologic sint5 starea de criza ecologica, necesitatile social)
econmice s.a in sens "ormal.
Izvoarele "ormale ale dreptului ecologic sint5 "ormele de e2primare a normelor juridice, ce sint
determinate de modul de determinare, de edictare sau sanctionare a lor de catre stat si care
privesc realatiile in legatura cu "olosirea, conservarea, dezvoltarea si protectia componentelor
mediului
Izvoare pot "i directe, "ormale, "ac parte actele normati, ca e23
) Constitutia R'.
) Legile -arlamentului R'.
) 6otaririle -arlamentului R'.
) Decretele -resedintelui R'.
) 6otaririle Guvernului R'.
) Acte emise de organelle autoadministratiei locale5
) Acte emise de organelle speciale, 'inisterul Ecologic.
Izvoare indirecte5
) O$iceiuri, reguli de convetuire sociala la acre ac tele normative "ac trimitere5
) -ractica 7udiciara.
) Doctrina.
) Dreptul comparat.

6. Principiile de aza ale dreptului e!ologic.

Ca orice ramura de drept, dreptul ecologic isi are principiile sale de $aza.
1. -rotectia mediului) care constituie o prioritate natioala si un element esse ntial al politicii
economice si sociale ale statului constituind un o$iectiv de interes national cu e"ecte
directe si indirecte pe termen lung in toate sistemele socioumane.Acest principiu este
$inevenit ca o activitate comple2 ace se des"asoara dupa un concept unic, atit la nivel
local cit la nivel national, si care este orientat spre mentinerea integritatii mediului vietii
prin intermediului limitelor prevazute de legislatie.
. &n alt principiu este principiul de prioritate a sanatatii si a organizmelor vii sau a
$unastarii populatiei.Acest principiu cuprinde nu numai e"orturile statului pentru
scaderea impcatului negative, ca e25 mortalitatea, dispaitia animalelor dar si mentinerea,
prelungirea duratei mediului pe 8erra, prin asigurarea di"eritelor mecanizme de
im$unatatire amediului am$ient.
+. -rincipiul apararrii "actorilor naturali de mediul inco njurator. Acest principiu are drept
scop asigurarea conservarii rezultatelor naturale anume5 resurselor care se innoiesc ,
tre$uie sa "ie utilizate in limitile in care se produce reinnoirea lor. In acelas timp
 resursele naturale ce nu pot "i reinnoite, tre$uie sa "ie e2pluatate rational, deoarece durata
lor sa "ie pe parcursul unei perioade indelungate de timp, respetiv omenirea sa ai$a
avnataje.
. -rincipiul interzicerii poluariii. Importanta acestui principiu se rezulta prin "aptul ca
"iecare cetatean isi intelege daoria sa, incercind sa se inlcluda in ciclu de trans"ormare a
"actorilor natrali si respective procesul te#nico)stiinti"ic din ultimii ani au adus sc#im$ari
"undamentale in privinta protejarii si conservarii acestor elemente de drept ecologic.

". #orelatia dreptului ecologic cu alte ramuri de drept.

Asa cum di"eritele ramuri de drept nu se e2clude reciproc, si dreptul ecologic are inter"erente
/ legatura0 cu alte ramuri de drept, ca e25
Interferenta cu dreptul constitutional.Dreptul constitutional cuprinde norme "undamentale
care stau la $aza tuturor celorlalte ramuri de drept, inclusive dreptul mediului.
Ast"el, Constitutia consacra o$ligatia staului de a asigura re"acerea si ocrotirea mediului
inconjurator, precum si mentinerea ec#ili$rului ecologic.Cuprinde norme care consacra principii
ale dreptului mediului, cum ar "i e2pluatarea resurselor naturale in concordanta cu interesul
national sau crearea conditiilor necesare calitatii vietii. De asemenea sta$ileste ca dreptul de
proprietate o$lige la respectarea sarcinilor, privind protectia mediului si a normelor de $una
vecinatate.
Interferenta cu dreptul civil.
Interferenta cu dreptul administrative.Dreptul mediului se apropie cel mai mult de dreptul
administrative, datorita, in principal rolului statului si importanta acestuiain realizarea legislatiei
privind protectia si conservarea mediului prin actele emise de organelle administratiei pu$lice.
Interferenta cu dreptul agrar.Desi pamintul ca element "undamental constituie o$iectul
comun, celor doua discipline e2ista totusi deose$iri. Dreptul agrar se ocupa cu raporturile de
proprietate asupra terenurilor de "olosinta completa si rationala dreptul protectiei solului in
general prin masuri de prevenire si com$aterea a degradarii acesteia.

$. #onceptul de legislatie ecologica.

In doctrina juridical auto#tona cu parere de rau lipseste termenul unic care ar determina s"era de
reglementare a realatiilor mediului inconjurator, anume relatiile om si societate deasemenea
lipseste conceptual de legislatie.
A$ordarea acestei pro$leme este necesara de a "i inceputul cu di"inirea conceptului de lege.
/ Legea presupune reguli de respectare in sens larg..0
Legislatia ecologica a inceput sa $una $aza sis a "ie de"inite in literature de specialitate ca lege
ecologica si ea sa determine acele necesitati aparute in momentul de "ata.
In sens restrinr ea este detrminata, a "i actul normative cu "orta juridica suprema adoptata printr)o
procedura speciala si orientate spre reglementarea celor mai importante relatii sociale ecologice.
Autorii Lupa si Dutu au incercat sa e2plice in viziunea lor ca izvorul dreptului ecologic
reglementeaza relatiile sociale legate de protectia mediului inconjurator.
Asa dar in $aza celor enuntate putem "ormula urmatoarea de"initie5 putem de"ini conceptual de
lege ecologica ca un act normative cu "orta juridical suprema, destinata reglementarii relatiilor
sociale cu privire la protectia mediului inconjurator.
Din punct de vedere a unor autori rusi, a "i mai correct din punct de vedere a supzimatiei legii,
conceptual de lege ecologica sa include totalitatea actelor legislative care se re"era la ramura de
drept ecologic.

%.&egislatia ecologica ca ramura a legislatiei nationale.

Aparitia si ampli"icarea pro$lemelor legate de calitatea "actorilor mediului am$ient au generat
di"erite premise care aveau drept scop im$unatatirea legislatiei , care in mod diret era implicat
statul ca orta suprema si care avea drept scop, reglementarea juridical a relatiilor sociale legate
de utilizarea rationale a resurselor naturale.
E"orturile in acest domeniu au generat constituirea si consolidarea unor noi ramuri a legislatiei
nationale si anume legislatia ecologica, auditul ecologic. Ast"el incepind cu anii 9%: ai sec % , s)
au pus $azele acestei ramuri, "apt conditionat de trans"ormari adicale atit din punct de vedere
social cit si economic.
-rin urmare, constituirea legislatiei ecologice ca ramura al legislatiei nationale a avut drept
"actor, urmatoarele momente esentiale5
&nul din aceste momente este relatiile socilae speci"ice ce tin de utilizarea resurselor naturale si
de protectia a mediului inconurator si respective si e2istenta unui set de acte juridice care
reglementeaza protejarea si "olosirea rationala a resurselor naturale.
-rotectia se reglementeaza prin instrumente o$ligatorii sta$ilite de legislatie care au pus $aza
unor conditii speci"ice si speciale, stipulind interdictiile cu privire la respectarea irationala ale
acestora.
Ameliorarea conceptului de calitatea mediului are ca o$iectiv de"initoriu, im$unatatirea,
conservarea si reproducerea "actorilor naturali si a celor create de activitatea oamenilor.
In vitiunea multor autori, atit conservarea cit si protejarea oamenilor, constituie un element
component atit a protectiei mediului inconjurator, cit si al conceptului de drept ecologic la nivel
mondial.
-rin protectia mediului se intelege, realizarea tuturor conditiilor o$ligatorii impuse de atre
legislatie atit la nivel de circuit economic, care are drept scop ameliorarea situatiei de criza.

1'. Etapele formarii legislatiei ecologice in ().

;ormarea legislatiei ecologice in R' a cunoscut dea lungul timpului mai multe etape, "iecare
avind o$iectivele si etapele sale esentiale. In viziunea multor autori perioada de "ormare a
legislatiei ecologice in R',pot "i clasi"icate in + etape5
1. -rima etapa incepe cu anul 1( din timpul domniei lui 4te"an cel 'are si pina la
s"irsitul anilor 9(%:
. A doua etapa, incepe cu anii 1( care a "ost adoptata legea privind, protectia naturii si
e2pluatarea rationala a resurselor naturale in R44' si terminind cu anul 11.
+. A treia etapa, incepe cu anul 11 cind a "ost adoptat "ondul "unciar al R' si co ntinua sa
"ie dezvoltat pina in present.
-rimele incercari de reglementare a raporturilor dintre om si natura, dateaza dupa cum am indicat
in prima etapa cu 4te"an cel 'are, "iind preocupat de vinatoare,precum si pescuitului, a inceput
sa introduca lcuri amenajate pentru vinat si indicind perioade cind se poate de vinat.
In cazul in care cetatenii nu se con"ormau cerintelor, legea era dura, pedeapsa era capiatala sau
con"iscarea averii.
Anul 1( este marcat prin, adoptarea legii cu privire la protectiei naturii si e2pluatarea rationala
a resurselor naturale. Legea nominalizata, era lacatuita din pream$ul si ! articole, care aveau
c#aracter imperative, deoarece in cuprinsul legii erau stipulate doar artcolele care interziceau si
nu prevedeau alternative.
In an. 11 s)a pus $aza Codului "unciar al R'.

11. #adrul legislative privind dimesiunea procedurala a dreptului ecologic.

Despre dreptul la u mediu sanatos sunt consecrate in mai multe acte normative nationale, precum
ar "i < legea cu privire ==.> Art , este mentionat ca, guvernul , administratia pu$lica locala,
organelle a$ilitate cu gestionarea surselor naturale si cu protejarea mediului am$ient, sunt
o$ligate sa dirijeze mecanizmele impuse de stat, iar agentii economici sunt o$ligate sa prezinte
pu$licului in"ormatii veridice despre activitatea pe care o e"ectuiaza in domeniul dat si are
tangete cu resursele naturale sau cu implicare nemijloita in activitatea sa, cu privire la protectia
mediului inconjurator.
O alta lege care prevede respectarea mediului am$ient, este < legea cu privire la protectia aerului
atmos"ric> art !, sta$ileste a asociatiile ostesti, precum si persoanele "izice pot sa solicite
in"ormatiile ecesare privind starea aerului atmos"eric.i
O alt lege este < Legea cu privire la radioprotectie si securitatea nucleara> care sta$ileste in art.
11ca, departamentul protectie civile si situatiile e2ceptionale tre$uie sa instiintez populatia de
iventualele pericole sau accidentele nucleare sau despre situatia e2ceptionala deja create de catre
ele.
O alta lege este 9Legea cu privire la activitatea #idrometiorologica, care sta$ileste in art. 1 ca ,
unul din o$iectivele legii este crearea conditiilor pentru "ormarea relatiilor de piata in domeniul
productiei colectarii,prelucrarii, analizei, pastrarii, utilizarii in"ormatiei privind starea si poluarea
mediului.
O alta lege <Legea cu privire la protectia mediului inconjurator>, desi este o lege intitulata asa,
ea nu contine e2pres di"initia sau terminologia de protectie a mediului inconjurator, cid oar este
stipulate doar in denumirea legii. Insa in aceasta lege sunt stipulate domeniile de gestionare
precum si atri$utiile "iecarui organ a$ilitat cu drepturile de a veri"ica respectarea mediului
sanatos.
'ajoritatea legilor ecologice prevad in di"erite masuri dreptul participantilor la adoptare a
deciziilor cu privire la protectia mediului inconjurator. Guvernul R' si)a luat un rol mai
progresist si a incercat prin anumite metode sa in"luenteze , respectarea acestori genuri de
drepturi cu privire la conservarea resurselor naturale si protectia lor. 6otarirea cu privire la
alocarea mijloacelor "inanciare pentru spatii mo$ile de pompare a apei.
6otarirea cu privire la apro$area regulamentului de organizare si "unctionare a comisiilor
interguvernamentale pentru aplicarea acordului intre Guvernul R' si Guvernul Rominei priviind
cooperarea pentru protectia si utilizarea dura$ila a apelor.

13. #ontrolul ecologic.

-ro$lema principala cu care se con"runta R' in ultimii ani tine de masurile implimentate
,precum si de "orti"icarea satutului national moder, care are o$ligatia de a asigura prosperarea
societatii in conditiile resta$ilirii ec#ili$rului ecologic.
Rolul organelor e2ecutive ale puterii in asigurarea protectiei mediului inconjurator este de o
actualitate deose$ita in su$sistemul de stat al securitatii ecologice. In R' din di"erite motive
aceasta pro$lema este de o actualitate discutata la ordine de zi, iar organe a$ilitate cu "unctia de
realizare a controlului ecologic sunt o$ligate sa monotolizeze sitatia de "acto, cu care este
intimpinata in sistemul ecologic al R'.
In opinia savantilor rusi, aceasta situatie a "ost detrminata de agravarea in perioada sovietica pe
putere de stat si de monopolul statal asupra resurselor naturale.
&nii autori trateaza controlul ecologic , ca o activitate de supraveg#ere asupra tuturor
intreprinderilor, organelor,, institutiilor de stat in vederea respectarii cerintelor cu privire la
protectia mediului inconurator si asigurarea securitatii ecologice a societatii.
Alti autori incearca sa di"ineasca controlul ecologic ca, o activitate a su$iectilor imputerniciti cu
veri"icarea respectarii si e2ecutarii in tocmai a legislatie ecolgice.
In teoria nationala, pentru prima data a "ost de"init controlul ecologic in doctrina> Conceptia
controlului de stat in R'>, respectiv dupa anumite modi"icari a "ost adoptata de catre Guvernul
R'..
8ermenul de < control ecologic> nu este unul nou pentru legislatia noastra, este unul care a
parcurs o perioada indelungata pentru a "i introdus in legislatia ecologica.
Controlul ecologic, ca si controlul in general se prezinta su$ urmatoarele etape si poate "i
e"ectuat in urmatoarele tipuri5
 ) controlul ecologic general de stat.
) controlul ecologic special.
O$iectivele acestor controale se di"erentiaza dupa tipul sau de activitate.
4copul controlului ecologic de stat in general, are ca o$iect primordial protejarea mediului
inconjurator, prin prevenirea si inlaturarea neajunsurilor, de a crea conditii "avora$ile ecologice
petru ntreg s?stem si pentru societate sau omenire.
In literature de specialitate sunt prevazute "unctiile controlului de sata si anume5
1. ;unctia de in"ormare care consta in "aptul ca statul este o$ligat inprocesulde control
ecologic, sa cumuleze, sa gestioneze sis a conserveze resursele naturale, iar populatiei sa
i se o"ere o in"ormatie veridica a di"eritelor pro$leme aparute in cadrul mediului
inconjurator.
. O "unctie de preintimpinare5 rolul acestei "unctii a controlului ecologic este de a veri"ica
respectarea normelor ecologice in domeniul de activitate ale pesoanelor juridice.
+. ;unctia de reprimare5 aceasta "unctie este cea mai dura si este implimentata in controlul
ecologic de stat pentru a se lua toate masurile de pedepsire acelor vinovati deincalcarea
legislatiei ecologice.
. ;unctia de control si respective de corectare5 aceasta "unctie areo importanta majora,
deoarece dupa identi"icarea pro$lemelor aparute u privire la nerespectarea legislatiei
ecologice, sunt utilizate anumite masuri de corectare a activitatilor a$iectului supus
conrolului ecologic.
Con"orm art. * al Legii cu privere la protectia mediului inconjurator, inspectorul ecologic de
stat, este a$ilitat cu "unctia de a e2ercita controlul de stat asupra respectarii legilor si ale altor
acte normative in pro$lemele ce tin de protectia mediului si "olosirii resurselor naturale.

15. Standartele internationale si normativele caliatii mediului amient in practica legislatiei

ecologice a ()

In stiinta contemporana lipseste un punct de vedere unitar cu privire la caracterul legislative al

standartelor internationale care se re"era nemijlocit la respectarea mediului inconjurator.
O importanta deose$ita pentru calitatea analizelor e""ectuate o au modurile de analiza si
deagnostica a pro$lemelor aparute in domeniul protectiei apelor, solului, resurselor naturale si
respective sunt implicate standartele internationale la care a aderat si R'.
E2ista mai multe standarte la acest capitol de pastrare, conservare a resurselor naturale si una din
metodele de dezvoltare dinamica in domeniul standartelor internationale tine de calitatea
mediului am$ient. In acest conte2t este $inevenita #otarirea Guvernului R', prin care s)a
apro$at conceptia in"rastructurii, calitatii mediului incojurator, care au ca element c#eie
standartele internationale cu privire la reprimarea accidentelor, care pot aea loc inmediul
inconjurator.

16. (aspunderea *uridical pentru incalcarea legislatiei ecologice.

-ro$lema ecologica cu care se con"runta R' sunt comple2e, intrucit este greu de identi"icat
persoana vinovata care a incalcat legislatia ecologica. Din acest motiv pentru ca activitatea
organelor a$ilitate cu "unctia de controlul ecologic de stat, au dreprt scop protejarea mediuluisi
respective identi"icarea persoanelor vinovate in producerea unui prejudiciu ecologic, de aceea se
impune si cercetarea stiinti"ica a conceptului de prejudiciu ecologic, deoarece apro"undarea
cunostintelor in domeniul dat, duce la rezolvarea cit mai clara si corecta a pro$lemelor ce tin de
recuperarea prejudiciului moral in urma unui prejudiciu ecologic.
-rejudiciu ecologic resupune, o dauna adusa atit societatii cit si "iecarui cetatean in parte. De
aceea tre$uie e"ectuata o clasi"icare a prejudiciului in prejudicial material si prejudicial moral.
Din di"initia, prejudiciului ecologic, unii autori sunt de parere ca este vor$a de acea dauna
cauzata persoanelor si $unurilor de catre mediul in care ele se gasesc.
/ Legea cu privire la e2pertiza ecologica de studiat0.

1". #auzele care e!clude raspunderea civila pentru daunele ecologice.

Cauzele care e2clude raspunderea civila constituie acele situatii sau imprejurari in a caror
prezenta nu sunt instruite cerintele imperative prevazute de legislatie, in ceea ce priveste
raporturile de raspundere civila pentru daunele ecologice. Raspunderea civila este e2clusa doar
in cazurile in care se constata caracterul illicit al "aptei si lipsa raporturilor de cauzitate. Aceasta
se datoreaza "aptului ca lipseste unele prevederie2pus stipulate de art. + al Legii cu privire la
protectia mediului inconjurator, care sta$ileste caracterul o$iectiv al raspunderii pentru daunele
ecologice, e2cluzind vinovatia de drept si raspunderea. In acest sens clauzele care e2clude
raspunderea civila in raport cu dreptul mediului sunt5
) cauzele care e2clude caracterul apparent illicit al "aptei.
) Cauzele care e2clude e2istenta raportului de cauzalitate) aici "acind parte cazul "ortuit sau
"orta majora.

1$. E!pertiza ecologica de stat.

Diversitatea si comple2itatea pro$lemelor ce tin de protectia mediului impugn "olosirea unor

metode "oarte variate privind solutionarea acestora. Ast"el, in cadrul procesului de ela$orare si
aplicare a reglementarilor privind protectia mediului, a luat nastere o serie de principii, printer
care si principiul prevenirii degradarii mediului, "undamentat pe ideea ca, prevenirea unei
eventuale poluari va "i mai putin costisitoare decit activitatea de recuperare a daunei si de
com$aterea a e"ectelor distructive in urma acestor poluari. In acest conte2t, pe plan mondial s)a
si cristalizat aceasta "orma de activitate care consta in evaluaretea eventualului impact asupra
mediului si e2pertiza ecologica.
In R', odata cu adoptarea noii conceptii privind politica de protectie a mediului, re"lectata in
Legea R' privind protectia mediului iconjurator @r. 1(1()II sin 1*.%*.+, s)a instituit si $aza
juridical pentru activitatea de evaluare a impactului asupra mediului si e"ectuarea e2pertizei
ecologice.
E2pertiza ecologica) gen de activitate in domeniul protectiei mediului, constind in aprecierea
preala$ila a in"luientei activitatii economice indreptate asupra starii mediului, a corespunderii
parametrilor acestor activitati actelor legislative, altor acte normative, normelor si standartelor in
vigoare.
E2pertiza ecologica se e"ectuiaza de 'inisterul Ecologiei si Resurselor @aturale, de alte organe
centrale de specialitate ale administratiei pu$lice sau de asociatiile o$stesti.
Deose$im5
Expertiza ecologica de stat) este atri$utia e2clusive a autoritatilor centrale pentru resursele
naturale si mediu, care dispune e"ectuarea ei de su$diviziunile sale structurale siBsau de
organizatiile de su$ordine ce constituie sistemul e2pertizei ecologice de stat.
Expertiza ecologica departamentala-este e"ectuata de ministere si departamente in organizatiile
si interprinderile de su$ordine.
Expertiza ecologica obstesca-se organizeaza sis a e"ectuiaza de organizatiile o$stesti.
4copurile e2pertizei ecologice de stat  este prevenirea sau minimalizatea eventualului impact
direct, indirect sau comulativ ale o$iectelor si activitatilor economice priconizate asupra
mediului inconjurator, componentelor lui, ecosistemelor si sanatatii populatiei5 mentineea
ec#ili$rului ecologic, crearea conditiilor optime de viata pentru oameni s.a.
E2pertiza ecologica de statte o$ligatorie pentru documentatia de proiect si plani"icarea privind
o$iectele si activitatile economice preconizate care in"luenteaza sau pot in"luenta asupra starii
mediului inconjurator siBsau prevad "olosirea resurselor naturale, indi""erent de destinatie,
amplasare, tipul de proprietate si su$ordonarea acestor o$iecte, volumul investitiilor capitale,
sursa de "inantare si model de e2ucutie a lucrarilor de constructiie.